luni, 17 ianuarie 2011

Triunghiul Bermudelor - Teorii si curiozitati

Triunghiul Bermudelor (numit si Triunghiul Mortii, Triunghiul Diavolului, Marea Dezastrelor, Cimitirul Atlanticului) este o zona triunghiulara din Oceanul Atlantic marginita la extremitati de Miami, Bermuda si Puerto Rico.

Dimensiunea triunghiului variaza intre 500 000 de mile patrate pana la de trei ori mai mult in functie de imaginatia autorului. (Unii includ si Insulele Azore, Golful Mexic si Indiile de Vest in triunghi.)

Howard Rosenberg sustine ca in 1973 Paza de Coasta SUA a raspuns la peste 8 000 de cereri de ajutor in zona si ca peste 50 vase si 20 avioane s-au scufundat in Triunghiul Bermudelor in ultimul secol.

Triunghiul Bermudelor este traversat spre nord-est de renumitul curent Gulfstream, care ia nastere chiar la intrarea in Marea Sargaselor prin unirea curentului Floridei cu cel al Antilelor, lat de circa 200 kilometri, cu viteza de deplasare de peste 10 kilometri pe ora, pare a nu fi strain de sinistrele intamplari din zona.

In scrierile lor, Platon (filizof grec 427-347 i.e.n.) si Aristotel (savant si filozof grec, 384-322 i.e.n.) povestesc despre o mare intinsa ce se gasea spre apus de ,,Coloanele lui Hercule'' (denumire data de antici stramtorii Gibraltar) si in adancimea careia ar fi disparut legendara Atalantida. Noroiul si ierburile in care se impotmoleau corabiile ce incercau sa strabata aceste ape, proveneau, dupa parerea lor, de la uscatul inghitit de ape. Despre aceasta aglomerare de ierburi vorbeste si filozoful Teofrast (327-287 i.e.n.) in lucrarea sa ,,Istoria plantelor''.

In mijlocul acestei mari a ajuns Cristofor Columb la 16 septembrie 1492, in cursul primei sale calatorii spre ,,Lumea Noua''. Dupa doua zile de navigatie avea impresia ca vasele sale inaintau intr-o veritabila preerie. Numai dupa trei saptamani corabiile s-au gasit din nou in marea libera. Astfel, Columb lasa posterioritatii prima insemnare scrisa facuta ,,la fata locului'' privind pericolele iesite din comun ale acestei zone oceanice. Tot el este acela care a observat acolo ciudate ,,fasii incandencente'' de ,,apa alba''.

Si - ca o confirmare moderna a acestei consemnari - dupa relatarile astronautilor americani, aceste sclipiri albe sunt ultimile lumini care mai pot fi vazute pe pamant de catre cei ce pleaca in Cosmos.

Marea Sargaselor - caci despre ea este vorba - spaima legendara a vaselor cu panze, este un loc de pe glob atat de singular, incat poate fi considerata ca o regiune geografica distincta. Nu este o mare propriu-zis, ci o portiune din Atlanticul de Nord, inconjurata de marii curenti ai canalelor si Golf Stream-ului, cu o suprafata de circa 6-7 milioane Km2. Iata cateva din caracteristicile acestei zone:

1) Abundenta foarte mare a speciilor de flora si fauna marina, ceea ce constituie un adevarat ,,El Dorado'' pentru naturalisti;

2) Fiind departata de orice tarmuri, aceasta este lipsita de aportul de apa dulce sau de gheata topita, constituind partea cea mai sarata din Oceanul Atlantic (36,5-37 la suta), care el insusi este cel mai sarat dintre oceanele lumii;

3) Transparenta foarte mare a apelor sale (peste 65 m in adancime);

4) S-a descoperit ca aici este unul dintre singurele doua puncte de pe glob unde busola indica nordul geografic si nu pe cel magnetic!

Celalalt punct care prezinta aceasta ciudatenie, exact la antipod, este Marea Diavolului, despre care vom mai avea ocazia sa vorbim, si care se afla intre Japonia si nordul Filipinelor;

5) In sfarsit, o stire de la inceputul anului 1975, mentioneaza masuratorile facute asupra suprafetei oceanelor de catre satelitul american GEOS-C, lansat la 9 aprilie. Concluzia la care s-a ajuns este menita sa sensibilizeze intreaga lume stiintifica: campul magnetic terestru determina o scadere a nivelului apelor cu aproximativ 25 m pe o portiune cu un diametru de circa 200 km in periculoasa Mare a Sargaselor. Vapoarele care circula in aceasta zona sunt fortate - fara a-si da seama - sa patrunda in aceasta ,, vale'' adanca a oceanului, reducandu-li-se, din diverse motive, posibilitatile de manevrare.

Sa mai adaugam aici si incredibila disparitie a avionului pilotat de Antoine de Saint-Exupery plecat la sfarsitul lunii iulie 1944 depe aerodromul din Corsica, intr-o misiune de cercetare.
Dupa cum spune autorul in povestea ,"Micului Print": stiu sigur ca el a revenit pe planeta sa,
pentru ca, la ivirea zorilor, nu i-am gasit trupul'', tot asa, pilotul si avionul sau nu vor mai fi
regasiti niciodata. (Este adevarat, de-a lungul anilor, s-au gasit diverse motivatii acestei disparitii. Dar nici una dintre ele nu acopera complet toate aspectele curioase legate de ,,Cazul lui Saint-Exupery'')
Aparitii stranii:

Una dintre intamplarile cele mai stranii a fost traita de Helen Cascio. S-a imbarcat pentru un zbor spre Tuk Island la comanda unui 172, cu un pasager la bord. La ora prevazuta pentru sosire, un avion Cessna se invartea deasupra insulei insa a plecat fara a ateriza. Apoi avionul a fost zarit si chiar au fost capturate mesajele pilotului insa ea nu parea sa auda nimic. "Nu inteleg nimic". Trebuia sa vad orasul, aeroportul. Dar, acolo jos nu este nimic. Este complet desertic!"
Turnul de control a incercat sa ia contact cu pilotul insa acesta parea orb si surd.
Controlorii de trafic aerian, au vazut brusc avionul facand o curba larga si disparand intr-un banc de nori din care nu a mai iesit niciodata.

Totusi, acest avion era cat se poate de real si pilotul isi anuntase aterizarea dandu-i identificare turnului de control.
Dupa cum a declarat Helen Cascio, insula avea un aer de desert total ca in perioada cand omul nu contruise nici orasul nici aeroportul. Parea o insula pustie! Oare acel avion misterios revenise din alte secole? Era vorba de o iluzie temporala sau de o distorsiune de timp cat se poate de reala?

Cu toate acestea, specialistii se feresc sa ia o decizie, iar Triunghiul Bermudelor este considerat in continuare o anomalie a naturii, fara o explicatie unanim acceptata.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu