vineri, 5 noiembrie 2010

Ruinele incase de la Machu Picchu (Peru)

Ruinele orasului Machu Picchu, una dintre cele 7 minuni ale lumii contemporane, redescoperite in 1911 de catre arheologul Hiram Bingham, sunt unele dintre cele mai frumoase si enigmatice locatii stravechi din lume. In timp ce incasii in mod sigur foloseau varful muntelui (2761,50 m inaltime), ridicand sute de structuri de piatra incepand cu anii 1400, legendele si miturile indicau faptul ca Machu Picchu (insemnand "vechiul pisc" in limba Quechua), adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri.

Oricare ar fi originile sale, incasii l-au transformat intr-un mic (5 mile patrate), dar extraordinar oras.

Invizibil de dedesubt si complet natural limitat, inconjurat de terase agricole suficiente pentru a hrani populatia, si irigat de izvoare naturale, Machu Picchu pare sa fi fost folosit de incasi ca un oras ceremonial secret.

La 610 metri deasupra galagiosului rau Urubamba, norul infasoara ruinele palatelor, bailor, templelor, hambarelor si a 150 de case, toate intr-o remarcabila stare de conservare. Aceste structuri, sapate in granitul din varful muntelui sunt minuni atat arhitecturale cat si estetice. Multe dintre caramizile cantarind 50 de tone sau chiar mai mult sunt atat de precis sculptate si unite cu atata exactitate, incat imbinarile fara mortar nu permit nici macar unei lame de cutit sa intre printre ele.

Se stiu putine lucruri despre utilizarile sociale sau religioase ale orasului in vremurile incasilor. Scheletele a 10 femei si ale unui barbat duc la presupunerea ca acest sit ar fi putut fi un sanctuar pentru pregatirea preoteselor si/sau a mireselor nobilimii incase. Oricum, examinarea ulterioara a oaselor a dezvaluit un numar egal de oase masculine, ceea ce indica faptul ca Machu Picchu nu era exclusiv un templu pentru femei.

Patru secole au fost necesare pentru descoperirea unei fantastice fortarete ascunse printre piscurile de 4000 de metri ale Anzilor peruvieni. Nu i se cunoaste adevaratul nume, ce destinatie avea si de ce a fost parasita de bastinasi in secolul XVI, fara a fi atacata de conchistadori. A scapat neobservata de europeni pana in secolul al XX-lea, cand a primit si numele de Machu Picchu.

In secolul al 12-lea, enigmatica populatie ce-si spunea Inca (Fii Soarelui) cucerea un vast teritoriu in nordul si vestul Americii de Sud, venind de undeva din zona meridionala a continentului - nu se stie nici acum cu precizie de unde. Desi nu erau la fel de razboinici si necrutatori ca aztecii, incasii au cucerit nu mai putin de 500 de civilizatii amerindiene.

Nu s-au impus prin cultura (nu cunosteau nici o scriere) caci acestia transmiteau mesaje printr-un sistem de noduri si lungimi ale sforilor ( ce nu este inca cunoscut ), ci printr-o temeinica, chiar spartana organizare social-legislativa.

Dar, mai presus de toate, aveau "obsesia" constructiilor de drumuri pavate si de cetati-fortarete (inclusiv in jungla) menite sa reziste vesnic in fata oricarui inamic. Capitala incasilor, Cuzco, era - arhitectural - comparabila cu Roma cezarilor. Dar la numai 130 de kilometri de Cuzco, printre crestele andine, se afla cetatea Machu Picchu.

Gasita abia in 1911, aceasta citadela a fost conceputa ca un labirint citadin inexpugnabil. La peste 4000 de metri, lemnul era o raritate si totul a fost durat in piatra: terase, fotificatii, palate regale, locuinte simple, bazine de acumulare a apei de ploaie, caramizi, piete si un sofisticat sistem de parcele agricole pentru cultura principala, porumbul. Totul se incadreaza intr-un plan urbanistic aparent "intortocheat", menit sa deruteze eventualii invadatori. Este un unicat arhitectural impresionant si abia fotografiile facute din avion i-au pus in evidenta toate insusirile.

De fapt, ceea ce ii frapeaza cel mai mult pe cercetatorii istoriei amerindienilor este incredibila coincidenta dintre opera mitica a lui Dedal ("inginerul" care a construit Labirintul de incarcerare a Minotaurului, sau, in alta varianta, palatul-labirint al regelui cretan Mino din Knossos). Labirintul Machu Pichu reflecta la randu-i simbolul vietii pline de meandre si in care drumul nu duce niciodata inapoi, ci mereu inainte, spre moarte. Inspirat din spiralele scoicilor (asa cum afirma poetul grec Theodorides), Labirintul - fie el amerindian, grec sau egiptean - are deci conotatia luptei cu timpul, el este adevaratul prizonier.

Si inca o enigma: retelele de drumuri facute de cei care nu au cunoscut roata! 16.000 de km de drumuri pavate (a doua, ca lungime, dupa reteaua romana de 90 de mii de km), inclusiv poduri suspendate in zonele mlastinoase si nisipoase! De ce acest efort de taiere de "autostrazi" in coastele Anzilor, daca incasii nu au avut vehicule, necunoscand roata? Nu lipseau borne indicatoare din 7 in 7 km si locuri de odihna din 20 in 20 de km. Ideea utilizarii drept piste de aterizare-decolare a fost avansata de foarte multi cercetatori, dar nu exista dovezi credibile... nu inca... Nici un drum special amenajat nu ducea catre Machu Picchu. Aceasta enclava (probabil a preotilor, putand adaposti doar 500 de persoane) exista parca in afara timpului si spatiului, ascunzand mistere inca de nepatruns.

Sursa: wikipedia.ro

Marele Zid Chinezesc (China)

Cea mai mare constructie facuta de mana omului este atat de veche incat pana nu demult secretele sale au stat ascunse. Marele Zid Chinezesc este dovada ca oamenii sunt capabili sa indeplineasca imposibilul.

Marele Zid, una dintre cele 7 minuni ale lumii contemporane, nu este important doar prin marimea lui ci, mai ales, prin rolul pe care l-a jucat in scrierea istoriei. Trei mii de ani de istorie stau inscrisi in pietrele acestui zid, istorie pe care impreuna autoritatile chineze, NASA si echipa de la Discovery Channel au facut-o de curand cunoscuta.

Marele Zid Chinezesc este de mii de ori mai lung decat orice monument construit vreodata. Inceput inainte de nasterea lui Iisus, inca se mai construia cand Columb a ajuns in America. Este atat de vast si complicat incat nu exista nici o harta clara cu intreaga constructie.

Incepe de pe tarmurile Marii Galbene, se intinde peste muntii de la nord de Beijing, prin inima Chinei de Nord, ajunge la marile rauri apoi, pentru mii de mile, strabate deserturi pentru a traversa apoi munti de netrecut. Este cea mai naucitoare constructie din lume, intinzandu-se pe mai bine de 4 mii de mile, avand 45 de castele si sute de turnuri de control si numeroase tunele secrete.

Insa putini dintre turistii sau oamenii de stat care isi fac poze pe Marele Zid Chinezesc stiu ca in afara de zidurile cunoscute publicului exista 35 de mii de mile de ziduri pierdute si redescoperite.

Este zidul care a facut posibila existenta legendarei Cai a matasii.

Zidul apara de raidurile armatelor nomade pe negustorii care duceau spre Europa matase, blanuri, ceramica si rubarba, folosita la acea vreme ca un excelent medicament, si se intorceau cu aur, fildes si corali.

Pe langa aceste obiecte de lux, negotul cel mai important era cel cu idei si inventii. Pe acest drum a ajuns in Europa compasul magnetic, inventie care a facut posibil ca Columb sa gaseasca America iar in China a ajuns religia - primele forme de crestinism, dar mai important pentru chinezi, budismul. Arta care a patruns odata cu budismul a revolutionat China. Obisnuiti sa construiasca la scala mare, chinezii au aplicat ce invatasera din constructia zidurilor in arta religioasa, iar rezultatul a fost colosal.

Marele zid a schimbat si istoria Europei. Vazand ca nu este chip sa treaca de colosalul zid, nomazii au mers spre vest cucerind Asia Centrala si Europa de Est, amenintand cealalta mare putere a lumii antice, Roma. Erau atat de temuti incat atunci cand au ajuns la portile Romei, insusi Papa Leon a iesit in intampinarea lor pentru a le cere sa crute orasul. Legenda spune ca Attila, foarte supertitios, s-a retras pentru ca numele papei insemna leu. Insa era doar o perioada scurta de liniste pentru Roma. Europa nu a scapat de invaziile barbare care au adus 5 secole de ani intunecati.

In timp ce Europa suferea, adapostita de maretul zid, China intra in anii de aur ai dinastiei Tang, cei mai bogati si puternici conducatori din istoria Chinei. Unul dintre putinele morminte gasite din acea perioada este cel al unei tinere printese. Picturile murale din interiorul acestui mormant arata o China aristocrata, bogata si culta, cu obiceiuri aduse pe Calea matasii cum ar fi jocul de polo. Armatele dinastiei aparau China pe ambele parti ale zidului, incat acesta nu-si mai gasea nicio intrebunitare lasat astfel in ruina. Noua dinastie prefera sa-si pastreze puterea prin negocieri si diplomatie mai degraba decat cu armele, iar cei mai priceputi diplomati ai timpului erau printesele chineze.

Intreg zidul este intesat de turnuri de control in care stateau strajeri care, in cateva ore, puteau alerta o armata de un milion de soldati daca invadatorii ar fi atacat. La fiecare 15 metri erau construite gauri de scurgere pentru ploaie care erau indreptate in interiorul zidului pentru a nu le acorda dusmanilor posibilitatea sa-si faca rezerve de apa. Soldatii din turnuri stateau in afara zidului, astfel incat sa fie capabili sa tinteasca cu sagetile pe cei care vroiau sa treaca zidul. Atat din punct de vedere al arhitecturii, a fortei de munca folosita si a terenului pe care a fost ridicat, unele portiuni fiind aproape perpendiculare, constructia ramane chiar si astazi uimitoare.

Cu toate ca era vechi de doua mii de ani, abia cu vreo doua sute de ani europenii au inceput sa-i acorde importanta meritata. In 1793 englezii au trimis o misiune diplomatica pentru a incheia contracte comerciale. Cand McCartney, conducatorul diplomatic, a ajuns in China si s-a oprit in fata maretului zid sa-l admire, chinezii ramasesera incurcati. De ce cineva s-ar opri sa admire o gramada de pietre vechi??!! Intre timp zidul cazuse din nou in uitare. Unul dintre englezi a desenat zidul, desen care a fost reprodus de mii de ori ca o curiozitate pentru europeni. Abia dupa secole de razboaie cu lumea europeana si apoi suferind distrugerile regimului comunist, zidul a inceput sa fie un simbol pentru China.

Sursa: http://www.timpultau.ro

Colosseumul din Roma (Italia)


Poate fi indignant faptul ca un monument dominat de un trecut atat de sangeros face parte in prezent din lista celor 7 minuni ale lumii contemporane. Dar oare aceasta lista nu este o reprezentare a valorilor contemporanilor nostri? Oare spectacolele agresive din prezent - in multiplele lor forme - nu au un succes la fel de mare ca in trecut? Ramane doar sa recunoastem si sa constientizam pentru a putea merge inainte.

Cunoscut in Roma sub denumirea latina de Amphitheatrum Flavium, Colosseumul a fost construit la porunca Imparatului Vespasian, in jurul anului 72 e.n. si inaugurat de fiul acestuia, Tito, in jurul anului 80. Se spune ca arhitectul care a facut design-ul Colosseumului ar fi fost aruncat de viu animalelor salbatice, ca “premiu” pentru munca depusa. Astfel, inca de la inceput, istoria amfiteatrului roman a fost una sangeroasa.


Cu o capacitate de 70.000 de spectatori, Colosseumul este una dintre cele mai impunatoare constructii antice. Inaugurarea s-a desfasurat pe durata a o suta de zile, timp in care spectatorii au putut urmari lupte cu gladiatori, vanatoare de animale si chiar lupte navale, pentru care arena era inundata.

Romanii beneficiau de intrare libera la spectacolele desfasurate in Colosseum, insa locurile se ocupau in functie de rang: lumea de rand in locurile de jos, iar familiile cu rang inalt la etajele superioare. Imparatul si nobilimea organizau spectacole cu acces gratuit, cu scopul de a obtine bunavointa poporului.

Dupa perioada imperiala, Colosseumul a fost abandonat si a devenit o fortareata, in Evul Mediu. Tot atunci, se spune ca un calugar, numit Bede, a prezis "Cat timp Colosseumul va rezista, si Roma va rezista; atunci cand Colosseumul va cadea, va cadea si Roma; iar cand Roma va cadea, cu ea se va prabusi intreaga lume".

Monumentul are o circumferinta de 527 metri si o inaltime de 57 metri.

Sunt mai multe teorii cu privire la originea numelui de Colosseum. Una dintre ele este strans legata de statuia de bronz, care a fost construita pe acest loc. Statuia il reprezenta pe Imparatul Nero si avea proportii uriase (din italiana, “colosal = colossale), cu o inaltime de 35 metri.

Locul pe care se afla astazi ruinele Colosseumului din Roma a fost candva ocupat de un complex de cladiri si gradini, construit de catre Imparatul Nero si cunoscut sub numele de Domus Aurea. Lacul artificial al complexului a fost secat, pentru a se ridica cel mai mare amfiteatru din Imperiul Roman.

Sursa: acasa.ro

Orasul mayas Chichen-Itza (Mexic)

Una dintre cele 7 minuni ale lumii contemporane, fosta cetate maya din Chichen-Itza, Mexic, a fost construita in anul 800 d.Hr.

Vestigiile de la Chichen Itza te duc inapoi in timp, in era unui vast si puternic imperiu Maya, centrul unei civilizatii avansate din pensinsula Yucutan si, totodata, un important centru politic, religios si militar din antichitate. In zilele noastre, structurile ceremoniale si diversele constructii grandioase apartinand cetatii dintre anii 800 – 1200 d.Hr. sunt in diferite stadii de conservare si pot fi vizitate de turisti.

Amplasat intr-un luminis inconjurat de jungla, orasul mayas de la Chichen Itza spune povestea unor sacrificii umane de neimaginat, finalizate cu o revolta impotriva puterilor domnitoare. In prezent, situl arheologic face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Explorarea camerelor secrete, a pasajelor ascunse, precum si reuniunile spirituale la nivel inalt de la Chichen Itza, te fac sa simti ca esti parte integranta din misterul ce domina acest spatiu.


Principala structura din Chichen Itza este Castillo (Piramida lui Kukulkan), o piramida cu baza patrata si care are, in varf, un templu.

Acesta este centrul cetatii si reprezinta “Locul de langa rai, unde salasluiau zeii”. Piramida a fost construita in asa fel incat, in timpul echinoctiilor, la apus, soarele arunca o umbra ce seamana perfect cu cea a unui sarpe si coboara pe treptele dinspre nord ale constructiei. Sarpele este reprezentarea alegorica a zeului Kukulcan – „sarpele cu pene”, in timp ce, piramida este un simbol pentru “Muntele Sarpelui”, locul unde, potrivit credintei Maya, a avut loc prima Creatie. De asemenea, piramida este asociata cu un calendar solar, cu 365 de zile, reprezentate de cele 365 de trepte. Incinta este perfect “sonorizata”, astfel ca sunetele scoase in varful piramidei, chiar in soapta, pot fi auzite de jos.

Un alt complex, numit Templul Razboinicilor, include piramide mari situate printre mai multe randuri de coloane sculptate, care infatiseaza diferiti razboinici si care se afla langa Piata Mare.

Las Monjas, cunoscut si sub numele de “Manastire de calugarite”, este unul dintre cele mai complexe si captivante constructii in stilul arhitectural Puuc, iar structurile de aici se presupune ca au servit ca spatii de locuit pentru elitele mayasilor si sunt acoperite de sculpturi in relief.

La est de piramida centrala vei descoperi o superba lume subterana numita Cenoté (imaginea de sus). Accesul in aceste pesteri subterane se face printr-un tunel abrupt si vertical.

Sursa: splendidtravel.ro

7 minuni ale lumii contemporane

Va propun un clasament. Posibil sa nu fiti de acord cu el insa trebuie sa il luati in considerare chiar si pentru simplul fapt ca 100 de milioane de oameni au contribuit la realizarea lui.

1. Orasul mayas Chichen-Itza (Mexic)
2. Colosseumul din Roma (Italia)
3. Marele Zid Chinezesc (China)
4. Ruinele incase de la Machu Picchu (Peru)
5. Cetatea Petra (Iordania)
6. Mausoleul Taj Mahal (India)
7. Statuia lui Iisus din Rio de Janerio (Brazilia)

Aceste monumente au fost declarate „Cele 7 noi minuni ale lumii” in urma unui sondaj la nivel mondial realizat pentru a decide o noua lista a minunilor create de om de-a lungul timpului.

Castigatorii au fost votati prin Internet si prin telefon, acelasi sistem folosit si pentru concursul American Idol. Concursul a fost organizat de Fundatia New7Wonders, ideea fiind a regizorului elvetian Bernard Weber, in scopul de a "proteja patrimoniul omenirii din intreaga lume". Fundatia a declarat ca sondajul a atras aproape o suta de milioane de voturi.

Cu toate acestea, competitia s-a dovedit a fi controversata, primind critici din partea Organizatiei Culturale a Natiunilor Unite UNESCO care administreaza programul Monumentelor clasate in Patrimoniului Mondial.

"Aceasta initiativa nu poate, in mod semnificativ si durabil, sa contribuie la prezervarea siturilor alese de catre public" suna declaratia UNESCO.

Si totusi atentia adusa asupra acestor minuni, poate ignorate de multi, au dus la o mai mare constientizare a bogatiei culturale planetare.

Castigatorii au fost alesi dintre urmatorii finalisti:


1.Acropole din Atena (Grecia)
2. Orasul mayas Chichen-Itza (Mexic)
3. Colosseum din Roma (Italia)
4. Turnul Eiffel (Franta)
5. Marele Zid Chinezesc (China)
6. Ruinele incase de la Machu Picchu (Peru)
7. Cetatea Petra (Iordania)
8. Statuile din Insula Pastelui
9. Stonehenge (Marea Britanie)
10. Mausoleul Taj Mahal (India)
11. Templele de la Angkor (Cambogia)
12. Castelul Alhambra din Granada (Spania)
13. Hagia Sofia din Istambul (Turcia)
14. Templul Kiyomizu (Japonia)
15. Piata Rosie si Kremlinul din Moscova (Rusia)
16. Castelul Neuschwanstein (Germania)
17. Statuia Libertatii din New York (SUA)
18. Statuia lui Iisus din Rio de Janerio (Brazilia)
19. Opera din Sydney (Australia)
20. Cetatea Timbuktu (Mali)
21. Marea Piramida de la Gizeh (Egipt)

Italia straluceste.....din spatiu


Scanteile sub forma de "Cizma" reprezinta Italia pe timp de noapte, asa cum se vedea de la 354 km distanta de Pamant, de pe Statia Spatiala Internationala (ISS), saptamana trecuta. Parte a unei nave spatiale rusesti este, de asemenea, vizibila in prim-plan.

Marti 2 noiembrie 2010, oficialii NASA au sarbatorit aniversarea celor zece ani petrecuti pe ISS. Astronautul NASA Bill Shepherd si cosmonautii rusi Yuri Gidzenko si Serghei Krikalev au fost primii membri ai echipajului implicati in proiect, petrecand 136 de zile la bordul acesteia, in anul 2000.

Timp de 10 ani, echipajele care se schimba periodic, au mentinut nava pe orbita si laboratorul de cercetare functional non stop.

Sursa: http://news.nationalgeographic.com/news/2010

Maneken Pis – simbolul orasului Bruxelles

Am stat cateva luni la Bruxelles si nu am inteles de ce acest punct central al Europei si-a ales drept simbol o statuie atat de stranie. Nu a facut-o din lipsa de simboluri, credeti-ma.

Ii multumesc Dlui Cornel Ilie pentru ca a deslusit misterul.


Daca la New York gasim Statuia Libertatii (93 metri), la Rio de Janeiro pe cea a lui Hristos Mantuitorul (38 metri), la Bruxelles afla statuia lui... Maneken Pis. „Baietelul” cum mai este supranumit, are putin peste o jumatate de metru, dar o valoare simbolistica la fel de mare ca si suratele sale mult mai impozante.

Un document provenit de la arhivele de la Sainte Gudule amintea de existenta statuii, din piatra, la 1388, sub numele de micul Julien. Denumirea de Maneken Pis apare pentru prima oara intr-un document din 1451, pastrat in arhiva primariei din Bruxelles.

Fiind furata a fost inlocuita cu statuia din bronz masurand 61 cm inaltime, realizata de Jerome Duqesnoy in 1619, pe un soclu facut de Daniel Raessens.
Pusa la adapost in timpul bombardamentelor franceze asupra orasului, a fost reinstalata la locul ei in august 1695, iar pe soclu s-a inscriptionat un citat in limba latina, care in traducere ar suna astfel:

„Dumnezeu m-a asezat pe aceasta piatra stiind ca sunt mai puternic decat dusmanii mei”.

In 1698 a primit primul sau costum din partea principelui elector Maximilien Emanuel de Bavaria; de atunci au fost create numeroase vestimentatii, peste 800 in momentul de fata, care pot fi admirate la Musee de la Ville de Bruxelles, in Grand Place.

In legatura cu „nasterea” lui Maneken Pis, exista mai multe legende.

Prima este cea referitoare la ducele Godfrey al III-lea de Leuwen. in 1142 soldatii sai, care se luptau cu cu armata lui Berthout de Grimbergen, l-au pus intr-un cos si l-au agatat intr-un copac, pentru a-i stimula in lupta. Se spune ca de acolo s-a urinat pe soldatii adversi si acestia au pierdut batalia.

Alta legenda plasata in secolul al XIV-lea spune ca dusmanii care atacau orasul se pregateau sa arunce zidurile acestuia in aer. Un copil, pe nume Julien, afland de acest lucru, s-a urinat pe fitilele ce declansau explozia, salvand astfel orasul.

Alta versiune este aceea care spune ca monumentul (statuia si bazinul) au fost daruite de un comerciant bogat, care a multumit in acest fel locuitorilor orasului ce-l ajutasera sa-si gaseasca copilul pierdut (gasit desigur in timp ce se urina intr-o gradina).

„Baietelul” a fost victima unor acte de vandalism. In 1745 i-au fost furate hainele de catre soldatii englezi; doi ani mai tarziu a fost furat de un grenadier francez. Drept compensatie, regele Ludovic al XV-lea i-a oferit un costum de marchiz. In 1817 un fost detinut, Antoine Lycas, a furat statuia pe care a mutilat-o. Dupa ce a fost recuperata a fost restaurata si repusa la locul ei in 1818. De multe ori studentii, dupa organizarea unor farse sau ale unor ramasaguri, l-au smuls de pe soclu.

Maneken Pis este un simbol al umorului bruxellez dar si al opozitiei fata de razboi si de fanatism. De-a lungul timpului „baietelul” a fost facut Cavaler al Ordinului Sf. Ludovic, brigadier de onoare in diverse regimente sau Primul ambasador al patrimoniului folcloric si cultural bruxellez. La anumite ocazii in loc de apa, curgea bere si vin.

Exista si un echivalentul feminin, tot la Bruxelles: Jaeneke Pis.

Sursa: http://www.isciv.ro/