Horezu – olarit si traditii seculare

Orasul Horezu, zona de cultura si civilizatie, se inscrie ca unul dintre punctele turistice importante din tara noastra. Satul a fost la un moment dat donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurez.

Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de Muntii Capatanii, cu vf. Ursu de 2124 m si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si Romani.

Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului.

Trebuie remarcata pozitia privilegiata din nordul Olteniei unde exista cea mai mare concentrare de manastiri din tara, majoritatea din ele aflandu-se in aproprierea Horezului.

Accesul in oras se face pe D.N. 67, care face legatura intre municipiul Rm. Valcea (45 km) si municipiul Tg.-Jiu (70 km).

In prima duminica din iunie, localitatea gazduieste binecunoscutul targ de oale. Mesteri din Satu Mare, Corund, Marginea sau Oboga (al doilea centru de olarit dupa Horezu) vin sa isi etaleze talentul. Peste tot sunt masini, targoveti, tarabe pline de "taiere" (farfurii intinse), strachini si urcioare. Ceramica buna trebuie cautata. Culorile traditionale sunt ocrul, verdele si albastrul, iar motivele predilecte ale artistilor din Horezu sunt valul, spirala, sarpele si mai ales cocosul.

Scoala de pictura de la Horezu a polarizat la un moment toate fortele creatoare locale, dand nastere unui curent si unei comunitati artistice in cadrul careia s-a cristalizat stilul brancovenesc. In general, pe baza unor simboluri ale trecutului, exista un potential cultural care nu este cunoscut si exploatat indeajuns.

Muzeul Manastirii Hurez contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste

"Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708",

scrisa de arhimandritul Ioan. Colectia avea catalogul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian,Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860.

Muzeul Etnografic se afla in cadrul Complexului Muzeal de la Maldaresti si are un profil etnografic si de arta medievala. Sunt expuse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, picturi si port popular specific.

Galerie de Arta Populara contemporana detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la Targul de Ceramica din Horezu. Prin piesele prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in diversificarea formelor, ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor. Galeria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti "Cocosul de Hurezi", intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar.

Manifestari culturale

Viata locuitorilor din Horezu este animata de o serie de evenimente ce promoveaza traditiile si produsele specifice zonei. Dintre cele mai cunoscute targuri si festivaluri populare se numara:

Targul anual de olarit "Cocosul de Hurez" destinat tuturor olarilor din Romania, este organizat pe platoul "Stejari", in prima saptamana din luna iunie si dureaza trei zile. Cea mai mare parte a produselor premiate sunt expuse la galeria de arta contemporana, deschisa la Casa de Cultura din Horezu.

Festivalul Eco-Etno-Folk-Film se organizeaza anual la inceputul lui septembrie la Casa de Cultura "Dinu Sararu" din Slatioara si sunt premiate productii cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice si folclorice.

"Fagurele de aur" sarbatoare nationala a apicultorilor, se tine in a doua saptamana din iunie si dureaza doua zile, la Tomsani.

"Invartita dorului" festival de cantec ciobanesc si parada de costume populare, se tine in a treia saptamana din luna iunie in satul Vaideeni.

"Braul de aur" sezatoare si concurs de creatie, este organizat in fiecare an in ziua de Sf. Ilie (20 iulie), la Barbatesti.

Sursa: http://www.horezuonline.ro