Palatul Brukenthal, Avrig – Vacantele unui baron

Cel mai cunoscut monument din Avrig este Palatul Brukenthal, resedinta de vara a baronului Samuel von Brukenthal, construit dupa modelul castelului Schönbrunn din Viena.

Tinand cont de pozitia favorabila fata de celelalte proprietati ale sale din campia Oltului, a amplasamentului pitoresc si de clima de munte, in jurul anului 1760, odata cu constructia unei locuinte la nivelul solului impreuna cu anexe gospodaresti si gradina in mica localitate Avrig, baronul Samuel von Brukenthal a asezat piatra de temelie a resedintei sale de vara, care poate fi considerata punctul culminant al activitatii sale in domeniul constructiilor.

In jurul anului 1770 a fost incheiata constructia palatului format dintr-o cladire principala cu doua etaje si doua aripi laterale la nivelul solului.
Micul palat gazduia un numar mare de incaperi de locuit, spatii administrative, anexe gospodaresti, camere de oaspeti precum si o galerie, de pe atunci foarte cuprinzatoare, continand 212 tablouri si 129 de gravuri in arama. Langa constructiile senioriale existau doua curti taranesti cu cladirile aferente.

Din perioada activitatii sale la Viena Brukenthal era familiarizat cu parcurile imperiale si cu tendintele actuale ale modei din domeniul amenajarii gradinilor. Parcurile de la Schönbrunn si Laxenburg i-au servit drept model la amenajarea gradinilor din Avrig. Brukenthal era preocupat permanent de un nivel de calitate cat mai inalt. Comanda special de la Viena semintele, bulbii, puietii de pomi fructiferi si arbustii ornamentali.

Marea sa pasiune de colectionar s-a reflectat in marea varietate de plante cultivate la Avrig/Freck, printre care se regasesc si multi arbusti si copaci exotici. Lista plantelor si arbustilor se aseamana cu inventarul unei gradini botanice.

In Gradina Olandeza a lui Brukenthal se cultiva o varietate luxurianta de flori, mirodenii si zarzavaturi. Aici cresteau si alei intregi de pomi fructiferi. Drept semn distinctiv al unei culturi botanice rafinate trecea cultivarea de fructe mediteraneene precum portocalele si lamaile. In orangerie se cultivau soiuri alese precum curmali, migdali, nucsoara, pepeni si ananas.

Din curtea palatului aflata la o inaltime de circa 15 metri vizitatorului i se oferea initial o priveliste larga asupra parcului si a luncii raului. Prin aceasta, conform ideii fundamentale a arhitecturii barocului, se crea iluzia optica a unei gradini care se extinde la nesfarsit in peisaj.
Gradina Italiana/ Franceza reprezinta continuarea curtii reprezentative a palatului si in acelasi timp trecerea de la arhitectura palatului la domeniul parcului amenajat peisagistic.

Gradina Englezeasca cauta sa recreeze un peisaj cu pajisti largi, pomi izolati si palcuri de copaci, transfigurandu-l artistic. Singurul element pastrat din perioada initiala este un grup de liriodendrioni. Probabil ca si lunca Oltului era inclusa optic în conceptul parcului. Legatura dintre zonele de parc amenajate arhitectonic si cele amenajate peisagistic se face prin alei.
Orangeria datand inca de prin 1765 a fost completata cu sere. In plus au fost construite accesorii ornamentale – un "ermitaj", o glorieta si o ruina artificiala.
Sursa: http://www.brukenthal.org/ro/