Ziua Mondială a Turismului este dedicată, în acest an, unei teme de foarte mare actualitate: contribuţia turismului la dezvoltare durabilă, prin utilizarea energiei regenerabile. Festivităţile vor fi găzduite de Spania, unul dintre liderii internaţionali în domeniul eficienţei energetice, dar şi un model pentru bunele practici în turism. Dincolo de întâlnirile la nivel înalt dintre guverne, jucătorii importanţi din piaţa energiei şi industria hotelieră, 27 septembrie este o ocazie importantă pentru a readuce în dezbatere legătura strânsă dintre turism şi ecologie, fie că vorbim despre dezvoltare durabilă sau despre conservarea biodiversităţii.
Nu este o temă nouă nici pentru Organizaţia Mondială a Turismului - temele lansate cu aceeaşi ocazie aniversară în ultima decadă au fost deseori legate de protecţia mediului - nici pentru România sau pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Am susţinut şi am impus ca priorităţi în mandatul meu atât creşterea eficienţei energetice prin programe de reabilitare termică, pentru locuinţe şi instituţii publice, cât şi dezvoltarea durabilă şi turismul verde pentru ariile protejate precum Delta Dunării. În cadrul Programului Operaţional Regional, pe care îl gestionăm, multe astfel de proiecte au depăşit stadiul de intenţie, fiind deja în implementare.
Energia regenerabilă, tema din acest an, este una strâns legată de obiectivele pentru 2030 propuse, anul trecut, la Rio, de către Naţiunile Unite prin iniţiativa Energie Sustenabilă Pentru Toţi. Acestea se referă în principal la dublarea ratei de eficienţă energetică şi dublarea cuantumului de energie regenerabilă folosită în următorii 18 ani. Industria turistică, pentru care estimările existente arată că va deservi, până la sfârşitul anului 2012, un miliard de călători şi creează, la nivel global, 100 de milioane de locuri de muncă, este, evident, direct vizată. Concret, vorbim despre folosirea în sectorul ospitalităţii a unor surse de energie verde: energie solară, eoliană, termală sau biogaz şi despre creşterea eficienţei energetice prin utilizarea unor echipamente cu consum redus sau a sistemelor de încălzire ce folosesc deşeuri sau pompe de căldură. În ceea ce priveşte reducerea consumului de energie în unităţile turistice, putem atrage către acest gen de preocupare şi beneficiarii de servicii turistice, prin informarea lor cu privire la tipurile de comportament responsabil şi încurajarea de a-l adopta nu doar în propriile case, ci şi în calitate de turişti.
Considerăm că, printr-un efort managerial şi asumarea unei strategii pe termen lung, România poate implementa cu succes aceste obiective. Avem premise pozitive: mă gândesc la cele peste 20 de parcuri eoliene din Tulcea, Constanţa şi Caraş Severin sau la staţiunile turistice care folosesc pentru încălzire apele termale. Preocuparea pragmatică pentru folosirea eficientă a energiei - care, pe termen lung, se traduce în costuri reduse de operare şi întreţinere - se simte şi la nivel micro: am observat cu bucurie că mulţi proprietari de pensiuni şi moteluri din ţară s-au orientat spre sisteme alternative care folosesc energia solară sau cea eoliană, că există hotelieri care aplică deja programe iniţiate la nivel european de conservare a resurselor, printre care şi energia. Este de datoria noastră să încurajăm şi stimulăm astfel de iniţiative şi să găsim în continuare soluţii pentru finanţarea lor. Este şansa noastră să demonstrăm o gândire pe termen lung, singura viabilă dacă ne dorim o dezvoltare durabilă a turismului în România.
Sursa: Ziua Constanta
