luni, 23 decembrie 2019

Sibiu de Crăciun - Catedrala Ortodoxă


Dacă tot ajungeți la cel mai promovat Târg de Crăciun din țară, cel de la Sibiu, vă recomand să vizitați și Catedrala Ortodoxă, (sau Catedrala mitropolitană din Sibiu) cu hramul „Sfânta Treime”, cel mai mare lăcaş de cult din Sibiu, fiind şi catedrală a Mitropoliei Ardealului. A fost construită între anii 1902-1906, fiind un simbol al municipiului Sibiu. Este inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu, din anul 2004. 



Ceea ce ne-a uimit a fost asemănarea incredibilă cu catedrala Sfânta Sofia din Istanbul din punct de vedere arhitectonic. Chiar acesta a fost planul arhitecţilor Iosif Kammer şi Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta, cei care au câștigat proiectul. Diferenţele sunt date în ceea ce priveşte dimensiunile construcţiei şi de turnurile masive de la intrare cu forme specifice arhitecturii eclesiale ardelene, cu anumite elemente din stilul baroc. 

Vedeți filmarea din exterior și interior de la final sau click aici

Biserica are dimensiuni impunătoare: 53,10 m lungime și 25,40 m lățime în centru. Cupola are 24,70 m înălțime (34,70 m de la sol) și 15 m diametru, în timp ce turnurile au 43 m înălțime (45 m cu tot cu crucile din vârf). 



Pictura originală a cupolei, executată de Octavian Smilgelschi, îl înfăţişează pe Iisus înconjurat de îngeri. Tot Octavian Smilgelschi i-a zugrăvit şi cei patru Evanghelişti din pandantivi, precum şi icoanele de pe iconostas; din păcate nu a putut termina pictarea catedralei din cauza lipsei de fonduri de atunci. Octavian Smilgelschi este cel care a creat la Sibiu un stil propriu, de tip „neobizantin”, o sinteză strălucită de elemente din pictura bizantină, a Renaşterii şi din cea populară românească, fiind cel care a inaugurat „arta bisericească modernă în Ardeal”. 





Sub cupolă, prins în lanţuri masive se găseşte candelabrul mare, aurit, cu 76 de becuri, executat de firma Zeiser-Habinger din Viena. 


Mobilierul din interiorul catedralei a fost confecționat la București și la Sibiu. Sculptura iconostasului, a tronului arhieresc şi a ripidelor a fost realizată de sculptorul Constantin Babic din București, iar amvonul, cele două strane pentru cântăreți, tetrapodul din mijlocul catedralei, cele 28 de strane pentru preoți și 82 pentru credincioși au fost confecționate de meșterul Emil Pătruțiu din Sibiu. Toate piesele sculptate sunt apreciate pentru execuţia lor, dar şi datorită faptului că s-au introdus şi motive populare româneşti. Iconostasul (suflat cu aur), tronul arhieresc, stranele pentru cântăreţi, amvonul şi tetrapodul din mijlocul bisericii au fost lucrate din lemn de tei, celelalte fiind lucrate în lemn de stejar. 






Un pic de istorie 

În secolul al XVIII-lea, la cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, Curtea imperială de la Viena i-a îngăduit episcopului ortodox Sofronie Chirilovici să-și mute scaunul episcopal la Sibiu. Episcopii succesori ai lui Sofronie Chirilovici au continuat să-şi aibă reședința la Sibiu. 

La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței clerului, a oamenilor de afaceri și a intelectualilor români ortodocşi din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unui sfânt lăcaş care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania. 




Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. Ierarh Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Josef I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii ctitori). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) Sfatului orăşenesc (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei. 


În ceea ce priveşte terenul pentru construirea catedralei, Mitropolitul Ioan Mețianu s-a opus construirii catedralei în amplasamentul de pe strada Morii, care fusese propus și acceptat inclusiv de administrația locală condusă de primarul de atunci al Sibiului, Josef Drotleff. La iniţiativa sa, a fost ales locul din cetatea Sibiului de pe strada Măcelarilor nr. 39, unde se afla o mică biserică grecească cu hramul „Schimbarea la Faţă”. Autoritățile locale au acceptat, în cele din urmă, demolarea vechii biserici grecești și construirea catedralei pe locul acesteia. 

Piatra de temelie a catedralei a fost aşezată la 5 august 1902 (18 august pe stil nou), ziua de naștere a împăratului Franz Josef I. 

Sursa: https://ro.orthodoxwiki.org/Catedrala_Ortodox%C4%83_din_Sibiu


Filmare exterior și interior




marți, 5 noiembrie 2019

Almaty, Kazahstan - Introducere în Asia Centrală

https://www.istockphoto.com/photos/kazakhstan-almaty-panoramic-road

Almaty înseamnă literalmente „Orașul mărului” și, datorită climatului său relativ blând, are o varietate de meri pe teritoriul său. Se spune că zona Almaty este casa genetică pentru multe soiuri de mere, iar zona este adesea vizitată de cercetători și oameni de știință din întreaga lume, pentru a afla mai multe despre sistemele complexe ale geneticii și pentru a descoperi adevăratele începuturi ale mărului. O legendă locală leagă povestea biblica a mărului din vechiul Testament de Almaty. Denumirea turcă pentru măr este Alma și Ata însemnând strămoș, ceea ce ne-ar putea duce cu gândul la originea mărului (Grădina Edenului). 

https://vsuete.com/famous-antonovka-apple-monument-kursk
Orașul are cu siguranță o frumusețe spectaculoasă, indiferent dacă a fost sau nu Grădina Edenului. Este situat la poalele munților Trans-Ili Alatau, în sud-estul extrem al Kazahstanului. Fundalul munților din spatele clădirilor înalte creează o panoramă dramatică și impresionantă. 

Kazahstan este a noua țară ca mărime de pe planetă și a fost sub control rusesc până în 1993, când a devenit stat independent. Kazahstanul și-a dezvoltat acum propriile relații diplomatice atât cu estul, cât și cu vestul și a adaptat cultura astfel încât să fie atât vechi, cât și nou. 

Almaty este cu siguranță unul dintre cele mai subestimate orașe. Situat în partea de sud-est a Kazahstanului, orașul este centrul cultural al Kazahstanului - vibrant, plin de viață, cu atât de multe de oferit călătorilor. 

https://www.ohitsholiday.com/package/almaty-kazakhstan/

Frumosul oraș Almaty a fost întotdeauna printre cele mai atrăgătoare creații rusești din Asia Centrală. Astăzi, noii îmbogățiți din Almaty au apartamente scumpe, SUV-uri mari, mall-uri sclipitoare, cafenele în stil occidental, restaurante scumpe, cluburi de noapte și noi stațiuni de schi pentru a-i ajuta să se bucure de viață la maximum. 

Almaty este principalul nod de transport al Kazahstanului și un loc prin care trec numeroși călători. Este un loc sofisticat – perfect pentru a te bucura de parcuri verzi și muzee, magazine și piețe excelente, restaurante, cafenele, baruri și cluburi. Excelent pentru drumeții montane și schi.



Atracții turistice 

Ile-Alatau National Park. Acest Parc Național de 2000 km cuprinde păduri dese de molid, pajiști alpine, ghețari și versanții nordici ai munților Zailiysky Alatau. Este în mare parte un peisaj sălbatic, cu animale precum leopardul de zăpadă, ursul brun Tian Shan, linxul, capra de munte și peste 200 de specii de păsări. 

Palatul Prezidențial. Nu veți avea voie să intrați înăuntru. Cu toate acestea, peisajul și arhitectura sunt uluitoare. Dacă paznicii sunt în față, înseamnă că președintele este acolo.



Muzeul Național. Aflat vizavi de Palatului Prezidențial, cu acoperiș de culoare bleu, are caracteristici ce înfățișează istoria Kazahstanului, din timpuri preistorice, trecând prin perioadele mongole și până în prezent. Vizitele ghidate în engleză (și în alte limbi) sunt disponibile dacă apelați la muzeu în avans pentru a le rezerva. 


Parcul Memorial al Eroilor Panfilov. Onorează eroii din Kazahstan care au murit pe câmpurile de luptă din al doilea război mondial. În parc se află o biserica ortodoxă din lemn, construită în 1904, pictată în culori vii și cu un clopot metalic. De multe ori puteți auzi o cântarea frumoasă care vine din interior. 

Piața Republicii / Piața Nouă. Fost centru administrativ. De când s-a mutat capitala în Astana, această piață a fost renovată. Posturile de televiziune ocupă câteva clădiri. Vedeți aici grădini de flori, un monument format dintr-o statuie înaltă cu o figură kazahă timpurie pe nume Altyn Adam, înconjurat de panouri din metal care povestesc istoria Kazahstanului. Underground este un mic mall cu restaurante în stil occidental (și prețuri asemănătoare) și băi curate (gratuite), precum și un birou de informare turistică.



Arbat. Centrul artistic din Almaty se află pe o stradă pietonală, mărginită de copaci. „Arbat” - este o poreclă a străzii. Numele real este Zhybek-Zholy (Drumul Mătăsii). Pe aceeași stradă puteți vizita marele mall – TsUM. În capătul estic al acestei străzi pietonale se află Silk Way Mall. Aici puteți găsi acces Wi-Fi la Cafemax la nivelul doi și o selecție de magazine „de lux”. Cele mai multe dintre aceste magazine sunt imitații ale lanțurilor occidentale precum Zara. De asemenea, imită prețurile occidentale. 

Fabrica de ciocolată Rakhat. Magazinul vinde o mulțime de varietăți diferite de bare de ciocolată și bomboane. Se pot face tururi ale fabricii.

http://www.welovealmaty.com/rakhat-chocolate-factory.html

Medeu. Cel mai înalt patinoar de dimensiuni olimpice. Peste 180 de recorduri mondiale au fost înregistrate în această locație. Obiectiv de vizitat iarna. Adolescenții obișnuiți se strecoară pe gheață, luminile colorate și muzica pop tare creează o atmosferă ușor suprarealistă, dar distractivă. Există, de asemenea, o mare piscină cu apă de munte chiar sub patinoar, deschisă vara. Apa este extrem de revigorantă, aproximativ 15 grade Celsius. 



Kök Töbe („Dealul Verde”). Un loc frumos pentru a vă relaxa și a vă bucura de priveliștea orașului. Este situat în sud-estul orașului Almaty și este ușor accesibil cu autobuzul sau luând telecabina. În vârful dealului puteți găsi o statuie a celor de la Beatles, un parc de distracții, o grădină zoologică mică, cafenele, magazine de suveniruri, precum și multe bănci de pe care vă puteți bucura de panoramă. Un loc minunat pentru o bere și o priveliște pitorească.



Ziarul The Gardian descrie turismul din Kazahstan ca „extrem de subdezvoltat”, în ciuda atracțiilor din peisajul pitoresc al munților, lacurilor și a deșerturilor. Factorii care împiedică creșterea vizitelor turistice se referă la prețuri ridicate, „infrastructură dărăpănată”, „servicii slabe” și dificultăți logistice de călătorie într-o țară enormă, subdezvoltată din punct de vedere geografic. Chiar și pentru localnici, plecarea în vacanță în străinătate poate costa doar jumătate din cât ar cheltui pentru o vacanță în Kazahstan. Dar Almaty este pentru cunoscători o bijuterie de oraș care l-a avut ca turist pe Prințul britanic Harry, care a venit aici la schi.

miercuri, 30 octombrie 2019

De ce călătorim?

Știu ca aveți zeci de răspunsuri la această întrebare. 

Călătorim pentru a vedea locuri noi, lucruri frumoase, pentru aventură sau natură, pentru a experimenta alte culturi, pentru a cunoaște, pentru a înțelege mai mult, pentru a ne simți mai bine decât în prezent, ca să avem amintiri. Pentru că un concediu în Bali sau o vacanță în Spania înseamnă obligatoriu o călătorie în percepția majorității. 

Dar vacanțele nu trebuie să însemne să te deplasezi din puntul A în punctul B pentru a bifa cât mai multe obiective turistice și pentru a face cât mai multe fotografii pe care să le postezi pe rețelele sociale. Pentru că e la modă și cei care o fac sunt invidiați pentru asta. Pentru senzația de apartenență la comunitatea celor care au văzut X număr de țări. 


Asistăm în prezent la o dezvoltare incredibilă a sectorului turistic, oamenii călătoresc din ce în ce mai mult, este o frenezie palpabilă și o dorința fantastică de asimilare prin călătorii sau de ieșire din rutină sau chiar din sine pentru că în vacanță ești altfel. Niciodată nu au existat atât de multe postări „practice” despre destinații și obiective turistice. Dar paradoxul este ca rareori vezi conținut de calitate în online. 

Puțini vorbesc despre istoricul locului, despre oamenii care trăiesc acolo și modul lor de a fi, despre operele de artă care materializează frumusețea și armonia în fața ta, despre lumina sau energia unui loc, despre elementele naturii care te face conștient de perfecțiunea Creației. Aproape nimeni nu vorbește despre ce simte, despre ce îl inspiră, despre ce stări și senzații îi dă un loc, un om sau o opera de artă. 

Vacanțele ar trebui să fie despre a SIMȚI, despre ridicarea nivelului de energie, de conștiință, de vibrație. Despre a te îmbogăți cu stări, senzații, emoții. Despre a simți locul și a-l integra în tine. Lasă-te sculptat de frumusețe și de înțelepciune în călătoriile tale. 

Vino mai bogat din vacanțele tale. Dar nu cu mii de poze pe care nu le mai vezi niciodată, ci cu o bogăție interioară, care să îți încânte sufletul și simțurile, care să te încarce până la următoarea călătorie. 

Dă SENS vacanțelor tale.


Viziunea VE - Vacanța Esoterică

Aceasta este prima descriere pe care am făcut-o în momentul în care am lansat blogul, în 2010.
În următorul articol vă voi prezenta cum s-a modificat percepția mea despre călătorii.
Citește articolul aici. 



Destinații sacre, geografie sacră 
Perspectivă culturală și spirituală asupra turismului 

Dacă turismul este o formă de cunoaștere și de evoluție a minții și a sufletului, prin contactul cu lumi și culturi diferite, cred că poate fi considerat și o forma de evoluție spirituală ce implică experimentare, cunoaștere, asimilare de noi energii. 

Poate fi anulată granița dintre TURISM și SPIRITUALITATE? Desigur. Vă voi demonstra acest lucru. Poate fi integrat turismul într- o formă continuă de expansiune a conștiinței? Desigur! 

Tot ce există în Univers este însuflețit cu energie spirituală și este parte a Creației Divine. Măsura în care suntem în legătură cu divinul este SENSIBILITATEA LA FRUMOS. Pune-ți mereu întrebarea: cât de frumoase sunt toate? Nu contează cum îți apar la început, pot fi mai frumoase dacă încerci. 

Gradul de impresie a frumuseții arată câtă energie divină primim. Tot ce e în jur, natural sau creat de om - munți, cascade, oceane, flori, catedrale, palate, opere de artă - este deja frumos și prezent mai mult decât pot percepe mulți oameni. 

Simțurile trebuie extinse. Trăim într-o frumusețe imensă, infinită în formă și culoare. PARADISUL însuși este aici. Îl vedeți? James Redfield - Secretul Shambhalei 

 Călătorește! Experimentează! Cunoaște! Evoluează!

miercuri, 24 iulie 2019

Panteonul din Paris - Mausoleu pentru personalitatile Frantei

Astazi am descoperit un site foarte placut de citit: destepti.ro. Imi place atat numele cat si continutul. In speranta ca va aduce lumina in cat mai multe minti, am ales sa distribui un articol.

Mausoleul Pantheon se afla in centrul orasului Paris din Franta. Acest mausoleu a fost construit de catre regele Ludovic al 15-lea, care a jurat ca va construi o noua bazilica mareata, daca va fi vindecat de boala de care suferea. Acesta, in timp ce era bolnav, s-a rugat Sfintei Genevieve, sfanta protectoare a Parisului, pentru a se insanatosi. In 1744, dupa ce s-a vindecat, regele Ludovic al 15-lea a dedicat noua bazilica Sfintei Genevieve. Pe locul in care se afla Mausoleul Pantheon din Paris, au existat si inainte constructii religioase. In anii 507 si 512, aceasta locatie era deja locatie sacra, intrucat in 507 Regele Klovis construise o bazilica unde sa fie inmormantat impreuna cu sotia sa, Clothilde, iar in 512 aici a fost inmormantata Sfanta Genevieve care aparase orasul Paris de barbari.

Mausoleul Pantheon din Paris1

Cel care s-a ocupat de constructia mausoleului a fost Marchizul de Marigny, piatra de fundatie fiind asezata in anul 1758. Pantheonul are lungimea de 110 metri, latimea de 84 de metri si inaltimea de 83 de metri. In 1780, arhitectul principal Soufflot a murit, constructia fiind continuata de catre elevul sau, Jean Baptiste Rondelet. In cea de-a doua cupola se afla o fresca ce reprezinta Apoteoza Sfintei Genevieve. Datorita problemelor financiare, Mausoleul Pantheon din Paris a fost terminat abia in 1789.
In acea perioada avea loc Revolutia, iar in 1791, Adunarea Constitutiva a dat un decret prin care bazilica era transformata intr-un templu ce avea sa gazduiasca ramasitele personalitatilor natiunii. De atunci, Pantheonul a fost transformat inapoi in bazilica de 2 ori. In 1885, odata cu inmormantarea scriitorului Victor Hugo in mausoleu, Pantheonul nu a mai fost transformat inapoi in bazilica, astfel ramanand ca templu cetatenesc, folosit pentru inmormantarea personalitatilor.

Mausoleul Pantheon din Paris11

Desi exteriorul cladirii este impresionant, Mausoleul Pantheon din Paris este vizitat in special pentru interiorul sau. In interior sa afla acelasi tip de coloane corintiene, care alcatuiesc si fatada. Interiorul Pantheonului gazduieste 3 elemente principale. Primul element il constituie numeroasele picturi deosebite ce acopera peretii, fiecare reflectand o bucata din istoria Frantei. Picturile infatiseaza povesti despre copilaria Sfintei Genevieve si despre viata Ioanei D’Arc. Cel de-al doilea element principal il constituie Pendulul lui Foucalt.
Acesta se afla chiar in centrul Pantheonului. Pendulul este o inventie a fizicianului Leon Foucalt, care demonstreaza rotatia pamantului. Aceasta inventie a fost instalata in cladire in anul 1851, insa mai tarziu a fost scoasa si din nou reinstalata in anul 1995. Astazi in Pantheon este instalata o copie a Pendulului, cel original fiind returnat Muzeului de Arte si Meserii. Pendulul lui Foucalt este inconjurat de sculpturi din perioada timpurie a secolului al 20-lea, care infatiseaza scene din Revolutia Franceza.

Mausoleul Pantheon din Paris111
Cel de-al treilea element important al interiorului cladirii este statuia magnifica ce se afla in capat de tot. Aceasta statuie este cunoscuta sub numele de “Conventia Nationala”, care o infatiseaza pe Marianne, simbolul Frantei, inconjurata de soldati si de membri ai Parlamentului, dupa Revolutie. Chiar sub figura Mariannei se afla o inscriptie care se traduce astfel: “Sa traiesti liber sau sa mori”. In cripta din Mausoleul Pantheon din Paris au fost ingropate numeroase personalitati ale Frantei, in jur de 70, de aceea este foarte vizitata de turisti. Printre aceste personalitati se afla: Victor Hugo, Voltaire, Emile Zola, Rousseau, Marie Curie si Jean Moulin.
Mausoleul Pantheon din Paris este una din cele mai extraordinare cladiri din Franta. Numeroasele schimbari ale Pantheonului din bazilica in templu si invers s-au vazut si la exterior. Deasupra pilonilor de la intrare, vizitatorii pot vedea frontonul pe care sunt inscriptionate urmatoarele cuvinte: “ Patria incoronand eroii” si “Pentru oamenii mareti din partea Patriei recunoscatoare”. Detaliile frontonului sunt foarte frumoase. In partea stanga a frontonului se pot vedea doi oameni mici care stau jos. Acestia sunt cei doi filosofi si scriitori, Voltaire si Rousseau.

Mausoleul Pantheon din Paris1111

Acest fronton nu este cel original, ci a fost adaugat in 1837, pentru a arata noul scop al cladirii. Alta trasatura tipica a intrarii principale este reprezentata de coloanele corintiene masive. Fatada a fost inspirata dupa Pantheonul lui Agrippa din Roma. Atata la exterior cat si in interior, se pot vedea detaliile combinate ale stilurilor neoclasice roman si grec. Cupola cea mare a Pantheonului a fost inspirata din alte structuri renascentiste similare. Arhitectul care a proiectat Mausoleul Pantheon din Paris, Jaques Germain Soufflot, a creat cupola cu scopul de a permite patrunderea a cat mai multa lumina in cladire.

Din colonada din jurul cupolei cladirii, vizitatorii au parte de o priveliste minunata a orasului Paris. Acestia, insa, pot urca acolo numai insotiti de ghizi, la orele normale de vizita. Pantheonul insasi poate fi vazut cel mai bine din Gradina Luxemburg, iesind de pe strada Soufflot.

Sursa:  destepti.ro

Pendulul din Palatul Dreptatii - Padova, Italia

Orice lucru caruia ii fortam materializarea prin vointa personala este intotdeauna de rau augur si nu aduce nimic bun. 

Sa presupunem ca doriti sa faceti o calatorie foarte riscanta. Prietenii vostri vor fi inspaimantati si vor folosi toate argumentele posibile, vor mentiona pericolele pe care le veti avea de infruntat, ba chiar va vor interzice sa plecati in calatorie. Dar voi nu vreti sa renuntati si va veti incapatina din ce in ce mai tare, devenind din ce in ce mai hotarati sa plecati. Prietenii incearca sa va impuna vointa personala si nu au acest drept. Omul atrage tocmai obiectul fricii sale, deci temerile lor se vor manifesta. Daca face parte din Planul Divin, aceasta calatorie va avea loc, daca nu, dorinta pentru aceasta va fi dizolvata si risipita. 

Legat de a pendula intre decizii, am aflat ca exista un pendul al lui Foucault si in Palazzo della Ragione – Palatul Dreptatii (Padova). 

Il Bo Live - Unipd
Palazzo della Ragione (cunoscut sub numele de Salone - Salon) a fost sediul vechi al tribunalului orasului Padova. A fost ridicat incepand cu anul 1218 si finalizat in 1306 de Giovanni degli Eremitani, care i-a conferit o caracteristica speciala si anume forma unei nave rasturnate. Etajul superior este ocupat de cea mai mare sala de justite din lume, numita "Salone" (cu o lungime de 81 de metri si o inaltime de 27 metri), cu un plafon din lemn sub forma de corabie. Face parte din Palazzo Comunale din Padova. 

Wikipedia
Frescele originale atribuite lui Giotto au fost distruse in incendiul din 1420. Sala principala este dominata de o serie magnifica de fresce cu tema astrologica (realizate intre anii 1425 si 1440), pe baza studiilor lui Pietro d'Abano, urmasul lui Averroe’ (cel mai influent filosof musulman din Evul Mediu). Picturile lui Niccolò Miretto si Stefano da Ferrara se intind pe cele trei benzi superioare ale celor patru pereți, pe 200 de metri liniari (punctul de plecare este coltul dinspre sud est, zidul dinspre Piazza delle Erbe, semnul Berbecului). 



Tematica astrologica este impartita in 12 sectiuni corespunzatoare lunilor, fiecare impartita in trei benzi a cate noua chenare. Fiecare compartiment include reprezentarile unui apostol, ale alegoriei lunii, ale semnului zodiacal, ale planetei, ale ocupatiilor tipice, ale meseriilor, ale constelatiilor: de jur imprejur sunt reprezentate activitatile si caracteristicile individuale ale nativilor nascuti sub acele influente astrale, asociate si acestea datei de nastere si ascendentului. 

In partea inferioara sunt reprezentate insignele judecatorilor (discuri), simbolizate de animale, carora li se adauga virtutile cardinale si virtutile teologice, sfintii protectori ai orasului Padova (precum Sf. Giustina si Antonio din Padova) si medicii bisericii. In sala se afla un cal gigantic din lemn, o copie renascentista a monumentului lui Gattamelata de Donatello si doi sfincsi egipteni adusi in 1800 de Giovan Battista Belzoni. 

Flickr
Si doar recent un colt al salii a fost folosit pentru a gazdui un pendul al lui Foucault, pentru a sublinia legatura foarte stransa dintre Padova si stiinta.

Pendulul lui Foucault – Panteonul din Paris si U. Eco


Sa pornim de la definitii: verbul "a oscila" - 1. A se misca alternativ in directii opuse; a se legana, a se balansa, a pendula. 2. Fig. A manifesta nehotarare, a fi instabil; a sta in cumpana; a sovai, a ezita; a fluctua. 
Ma gandeam la ce ne determina sa facem alegerile cele mai importante in viata. 

Am ajuns la "pendul" - Corp solid care poate oscila in jurul unui punct fix sau al unei axe fixe cand este scos din pozitia de echilibru stabil. 


Si asa a revenit in memorie Pendulul lui Foucault. Acesta a ramas in constiinta culturala a umanitatii prin doua repere – ca dizpozitiv inventat de fizicianul si astronomul francez Leon Foucault, prin care a confirmat miscarea de rotatie a Pamantului in jurul axei sale, si ca titlul unui celebru roman (Il pendolo di Foucault), apartinand scriitorului italian Umberto Eco, o alegorie despre conditia umana, despre iluziile unei lumi nebune, adeseori debusolate, o aventura in si printre varstele culturii si civilizatiei, vazute din perspective inedite, provocatoare pentru omul modern. 


“Pendulul lui Foucault sta neclintit in timp ce pamantul se roteste pe dedesubtul lui, in orice loc s-ar afla. Orice punct al Universului e un punct fix, e suficient sa atarni de el pendulul. Dumnezeu e peste tot? Intr-un anume sens, da. De aceea ma tulbura Pendulul. Imi fagaduieste infinitul, dar imi lasa mie raspunderea de a decide unde doresc sa-l am (…) Senzatia e aceea ca cineva, in viata lui, a agatat pendulul in multe locuri si n-a functionat niciodata, si ca acolo, la Conservatoire, functioneaza asa de bine… oare in Univers or fi puncte privilegiate? Nu stiu, poate ca suntem mereu in cautarea punctului potrivit, poate ca-i langa noi, dar nu-l recunoastem, iar pentru a-l recunoaste ar trebui sa credem in el”. (Umberto Eco) 

Amusing Planet  
Dispozitivul experimental consta dintr-un pendul gravitational capabil sa oscileze in orice plan vertical. Prima demonstratie a avut loc in februarie 1851, in Camera Meridianului de la Observatorul din Paris. Cateva saptamani mai tarziu, Leon Foucault a suspendat o sfera cu o masa de 28 kg, prevazuta cu un varf ascutit, de domul Panteonului din Paris, la capatul unui fir lung de 67 m. Pe podea este presarat un strat de nisip fin, pe care varful pendului traseaza o rozeta si revine in locul de unde a pornit dupa 32 de ore. La latitudinea de 30°, o rotatie completa dureaza 48 de ore. 

"Intregul Univers se afla in marea sala a Panteonului din Paris. El dirijeaza pendulul fixat de cupola", afirma fizicianul german Mach. 


Romanul lui Umberto Eco este structurat in zece parti, de-a lungul carora trei personaje, trei prieteni – Belbo, Diotallevi si Casaubon (caruia ii revine si rolul de narator) – angajati ai unei edituri, ajung intampaltor in posesia unui mic text codificat, adus de un anume colonel Ardenti, despre cavalerii templieri. Dupa o vreme, tot intamplarea ii pune in situatia de a cauta date despre diverse carti de ocultism, situatie in care isi amintesc de Planul colonelului si, ca intr-o joaca, initial, fac tot felul de conexiuni intre evenimente istorice, personaje, intamplari. 

Este pretextul care sustine marea aventura a cuvantului si a semnificatiilor simbolice si alegorice ale textului, de la reforma gregoriana care corecteaza calendarul iulian, la Maria Antoaneta si revolutionarii francezi, de la Materialismul si empiriocriticismul lui Lenin, la masinile inteligente, de la Napoleon al III-lea, la jocurile mecanice, de la destramarea Ordinului Templierilor, la hasidismul secolului al XVIII-lea, de la cunostintele oculte ale egiptenilor, la Hermes Trismegistul, de la celti la atlanti, de la importanta cuvintelor nerostite peste care suntem stapani absolute. O ampla “enciclopedie” atipica, al carei titlu trimite, tot simbolic, la nevoia de repere, de adevar. 

Sursa : Definitii - dex