Intelepciunea oamenilor si a locurilor - celebrul Pharos, simbol al unui oras care a fost centru al culturii si civilizatiei antice, fost centru educational si al comertului mondial, exemplu de toleranta si de mix cultural, centru al elenismului si antisemitismului si, de asemenea, locul de nastere al crestinismului gnostic.
Biblioteca din Alexandria - prima biblioteca universala, detinea copii ale tuturor manuscriselor existente, in limbile lor originale, ulterior traduse, a ramas si in prezent cea mai mare biblioteca a lumii.
O adevarata scoala, gazduia o comunitate de oameni izolati de lumea exterioara a caror unica misiune era aceea de a citi, a invata, a sintetiza, a inventa, a cerceta si a impartasi cunostintele dobandite pentru dezvoltarea comunitatii. Loc de vindecare a sufletului si in prezent.
Mouseion ("muzeu" sau templu al Muzelor), un institut de cercetare care si-a deschis portile pentru arta si stiinte deopotriva : muzica, dans, teatru, poezie, proza, istorie, astronomie si astrologie.
Alexandria este un loc de intalnire pentru cei interesati de speculatii cosmologice antice si moderne si gazda unui forum umanist.
Strada numita Al-Horreya (Tariq Abd El-Nasser) traverseaza orasul de la est la vest, in antichitate se numea Calea Canopica, incepea cu Poarta Soarelui la est si se sfarsea cu Poarta Lunii, la capatul vestic.
Midan Saad Zaghlul este inima Alexandriei, centru de divertisment cu multe cinematografe, restaurante, cluburi, cafenele.
Cartierul grecesc si districtul Bab Rosetta - un cartier rezidential celebru ce gazduieste Muzeul greco-roman, vile antice, primaria, o Patriarhie greceasca, Biserica Sf. Saba.
Al Horreya - o zona verde superba, cunoscuta sub numele de Gradinile Shallalat, ale carei cascade uimeau turistii in ere trecute.
Riviera - Corniche - cazinouri construite pe piloni, ziduri de aparare ale orasului inca vizibile, plaja, cele mai elegante hoteluri, gradinile si palatul Muntaza.
Fondat de Alexandru cel Mare in anul 331 i.Hr., Alexandria, al doilea oras din Egipt, dupa Cairo, a fost capitala Egiptului greco-roman, un far al culturii si civilizatiei, simbolizat prin Pharos, farul legendar, una dintre cele sapte minuni ale lumii antice. Scenografie perfecta pentru relatia furtunoasa dintre Cleopatra si Marc Antonius, Alexandria a fost, de asemenea, centrul de invatamant al lumii antice.
Alexandria Egiptului antic a cunoscut o epoca de aur a educatiei, intelepciunii si cunoasterii. Esenta sa este reprezentata de idei noi si profunde, de o armonizare intre culturi diferite, precum si de o sinteza de intelepciune antica si metode moderne. Toate aceste atribute s-au manifestat intr-o perioada de tranzitie importanta a lumii antice. Cum lumea moderna se confrunta cu o alta perioada dura de tranzitie, spiritul acestui mare oras al lumii antice revine ca sursa de inspiratie pentru toti cei capabili sa-l inteleaga.
De la inceputurile sale, Alexandria a fost destinata sa indeplineasca mai multe functii: oras-stat grecesc (polis), capitala a Egiptului, centru al comertului mondial si centru de invatamant. Aceste functii multiple au atras in mod invariabil o mare varietate de oameni din culturi diferite, prin urmare, egipteni, macedoneni, greci, sirieni, nubieni, evrei, persani, indieni si chiar cartaginezi, precum si romani, toti puteau fi vazuti pe strazile din antica Alexandrie. Cu alte cuvinte, cosmopolitismul a fost o caracteristica dominanta a vietii din oras. (Si americanii cred ca ei au inventat conceptul!!! Ce eroare!) Inca de la mijlocul secolului al III-lea i.Hr., Alexandria pare sa fi atins un grad remarcabil de grandoare si faima. Intr-una din lucrarile sale, Herodas descrie orasul astfel: „locul unde puteti gasi tot ceea ce va puteti imagina: bogatie, putere, prosperitate, glorie, spectacole, filosofi, aur, tineri, temple, un rege generos, Mouseion, vin, toate lucrurile bune la care cineva poate visa si multe multe femei, mai multe decat toate stelele de pe cer, care ar putea concura in frumusete cu zeitele care l-au cucerit pe Paris.”
O combinatie de atractii suficienta pentru a transforma mintea si inima oricui. Aceasta este si in prezent Alexandria.
Pozitia Alexandriei ca centru al comertului mondial, nu a atras doar negustori straini si oameni de afaceri in oras, dar a incurajat, de asemenea, formarea unor companii internationale care sa gestioneze tranzactiile mai complicate si mai costisitoare. Inteligenta manageriala si multinationalele.....alte concepte inca valabile dezvoltate de egipteni.
Pharos, nu degeaba considerat o minune, un far al adevarului si intelepciunii, in intunericului erei in care a existat, un ghid spre un port sigur, pe care calatorii au fost invitati sa-l viziteze pentru ca apoi revina, cu o noua intelepciune dobandita aici, in teritoriile proprii, pentru a stimula dezvoltarea acestora. Orasul a preluat forta interioara izvorata din intelepciunea Egiptului antic cu ideile noi ale civilizatiei grecesti clasice, alaturi de sinteza numeroaselor culturi si traditii ale celor care s-au stabilit temporar pe acele taramuri. Orasul, renumit pentru toleranta, era cunoscut si ca centru al elenismului si antisemitismului si, de asemenea, locul de nastere al crestinismului gnostic.
Biblioteca din Alexandria, conceputa de Demetrius din Phalerum, s-a constituit in timpul domniilor lui Ptolemeu I si II (323 - 246 i.Hr.) si a fost prima biblioteca universala adevarata din istorie, atragand eminenti filosofi, oameni de stiinta si vizionari.
Aceasta a gazduit mari ganditori, precum Euclid, inventatorul geometriei, Erastothenes, cel care a calculat circumferinta pamantului, Aristarh si Dionisie Tracul, care a codificat gramatica, Herophilus, care a stabilit regulile de baza ale anatomiei si fiziologiei, Claudius Ptolemateus, fondator al cartografiei si unul dintre inventatorii astronomiei, Hero, care a scris mai multe carti de geometrie si mecanica Multi dintre acesti oameni de stiinta au trait in apropierea palatului regal, in calitate de "carti vii", la care conducatorii din Alexandria puteau apela in orice moment (actualii consilieri ai presedintelui...ar putea sa ia exemplu).
30000 de lucrari in 400 de mii - 700 mii de pergamente, 42 800 gazduite doar de Templul Sarapis. Scopul bibliotecii a fost acela de universalitate, curatorilor solicitandu-se copii ale tuturor manuscriselor existente in limbile lor originale (de exemplu, ebraica, babiloniana, budiste, sumeriana, etc) concomitent cu un program de traducere masiv.
Biblioteca din Alexandria a facut parte din complexul Mouseion ("muzeu" sau templu al Muzelor), al treilea reper al Alexanriei, un institut de cercetare care si-a deschis usile pentru arta si stiinte deopotriva si continea un observator astronomic, o gradina zoologica si botanica si numeroase camere de studiu. Deoarece muzele erau fortele directoare ale muzicii, dansului, teatrului, poeziei, prozei, istoriei, astronomiei si astrologiei, se pare ca si acestea au fost admise in Mouseion. Dar, la sfarsitul secolului IV d.Hr., Biblioteca, Mouseion-ul si Templul Sarapis au fost distruse.
Alexandria a fost primul centru pentru studii biblice, locul in care Vechiul Testament a fost asezat intr-o forma foarte asemanatoare cu cea actuala.
Alexandria a fost locul de formare a importantului cult al lui Serapis, o sinteza intre mitologia greaca si cea egipteana. Alte numeroase stiinte s-au practicat si dezvoltat in Alexandria, oamenii de stiinta precum Euclid si Erasthosthenes lucrand aici. Arhitectura Alexandriei putea concura in acele timpuri cu cea a Romei si Atenei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu