Slobozia este din anul 1994 sediul unei episcopii ce functioneaza din anul 2004, in cea mai mare catedrala ridicata in tara noastra dupa Revolutie, Catedrala cu hram Inaltarea Domnului, sfintita intr-un cadru grandios la 25.III.2004, are o suprafata totala de 850 m2, o lungime de 45 m si o inaltime de 37 m. Catedrala detine relicve sfinte respectiv parti din moastele Sf. Epictet si Sf. Astion de la Halmyris. Episcopia pastoreste 9 manastiri si 3 schituri (Tariceni, Amara, si Tudor Vladimirescu – Lahovari).
Pana in anul 2004 sediul episcopiei a fost in Manastirea Sfintii Voievozi, monument istoric ctitorit de Matei Basarab si postelnicul Ianache Caragea pe amplasamentul unei biserici mai vechi, daramata de cutremurul din anul 1627 si care fusese inchinata Mr. Dochiaru de la muntele Athos. Noua biserica a fost si ea afectata de cutremurul din 1830, dar refacuta peste patru ani. Pe vremea domnitorului Al. Cuza, manastirea detinuta de calugari greci a fost desfiintata, ea devenind biserica de mir.
Dupa lucrari de completare si refacere a picturii, desfasurate in anii 1996-1997 Manastirea Sfintii Voievozi a fost reinfiintata cu viata de obste. Biserica, slujita de maicute, detine printre alte obiecte de arta sacra, un chivot cu particele din moastele a 8 sfinti si un mic fragment din lemnul Sfintei Cruci. In manastire se gaseste un muzeu de icoane si carte veche si un atelier de tricotaje. De mentionat ca in anul 1836 manastirea poseda una din cele mai importante biblioteci, dintre cele specifice, din tara noastra.
La Slobozia functioneaza singurul muzeu al agriculturii din Romania si unul din putinele de acest gen din lume, care se intinde pe o suprafata de 3870 m2, pe care sunt expuse 9000 de piese din specific. in muzeu sunt evocate si unele personalitati care au activat cu rasunet in agricultura, ca fostul ministru Aurelian P. Pana decedat in inchisoarea politica Gherla la 4 mai 1951, cel care a promovat introducerea plantei Soia printre culturile noastre. in cadrul muzeului se afla o biserica de lemn atestata din anul 1737 la Poiana, de unde a fost adusa si tarnosita la 17.12.2000 avand hramurile “Sf. Ierarh Nicolae” si “Buna Vestire”. Biserica se deosebeste prin impartirea veche a interiorului separat pentru femei si barbati si prin icoana Sfintilor Mihail si Gavril.
Combinatia complementara Muzeu-Biserica este minunata si inobileaza orasul Slobozia, care se poate compara cu Bucurestiul din acest punct de vedere, gandindu-ne la Muzeul Satului de acolo cu biserica lui Maramuresana.
Slobozia straluceste si prin alte realizari cu caracter de unicat. Este vorba de Cimitirul International Militar al Eroilor, militari cazuti in cele doua razboaie mondiale. Acolo sunt inhumati 1918 luptatori din cel putin 7 natii diferite printre care 214 algerieni si 142 indieni. La Slobozia evident ca au avut loc si evenimente istorice. Astfel, acolo, la 24 august 1807 s-a incheiat un armistitiu ruso-turc care prevedea in principal ca trupele ruse sa se retraga din cele doua principate romanesti. Din pacate, clauza n-a fost respectata si razboiul a reinceput in martie 1809.
Mai in aval de Slobozia, la Hagieni, este in curs de amenajare o manastire de calugari purtand numele localitatii si avand hramul Sfantul Nicolae, asezamant monahal atestat de pe vremea lui Mircea cel Batran, dar abandonat pana de curand.
In sfarsit, la varsarea Ialomitei in Dunare, se afla Cetatea de Floci (unde s-a nascut Mihai Viteazul), o localitate prospera in Evul Mediu, in care convergeau mai multe drumuri din Baragan, si in consecinta, traficul de marfuri, in special lana, era foarte intens. Locul, daca ar fi cercetat arheologic, ar putea oferi multe surprize. Prosperitatea materiala a orasului era pecetluita si de o componenta spirituala concretizata prin existenta a circa douazeci de biserici, dintre care una fortificata. Cetatea de Floci amplasata intr-o zona mirifica de tip deltaic, punct de control pe la anul 1500 al navigatiei comerciale pe Ialomita cu bogate corabii, i se dusese vestea in Europa in asa masura incat fusese pictata pe Loggia lui Rafael de la Vatican.
Dan Corneliu Braneanu
Pana in anul 2004 sediul episcopiei a fost in Manastirea Sfintii Voievozi, monument istoric ctitorit de Matei Basarab si postelnicul Ianache Caragea pe amplasamentul unei biserici mai vechi, daramata de cutremurul din anul 1627 si care fusese inchinata Mr. Dochiaru de la muntele Athos. Noua biserica a fost si ea afectata de cutremurul din 1830, dar refacuta peste patru ani. Pe vremea domnitorului Al. Cuza, manastirea detinuta de calugari greci a fost desfiintata, ea devenind biserica de mir.
Dupa lucrari de completare si refacere a picturii, desfasurate in anii 1996-1997 Manastirea Sfintii Voievozi a fost reinfiintata cu viata de obste. Biserica, slujita de maicute, detine printre alte obiecte de arta sacra, un chivot cu particele din moastele a 8 sfinti si un mic fragment din lemnul Sfintei Cruci. In manastire se gaseste un muzeu de icoane si carte veche si un atelier de tricotaje. De mentionat ca in anul 1836 manastirea poseda una din cele mai importante biblioteci, dintre cele specifice, din tara noastra.
La Slobozia functioneaza singurul muzeu al agriculturii din Romania si unul din putinele de acest gen din lume, care se intinde pe o suprafata de 3870 m2, pe care sunt expuse 9000 de piese din specific. in muzeu sunt evocate si unele personalitati care au activat cu rasunet in agricultura, ca fostul ministru Aurelian P. Pana decedat in inchisoarea politica Gherla la 4 mai 1951, cel care a promovat introducerea plantei Soia printre culturile noastre. in cadrul muzeului se afla o biserica de lemn atestata din anul 1737 la Poiana, de unde a fost adusa si tarnosita la 17.12.2000 avand hramurile “Sf. Ierarh Nicolae” si “Buna Vestire”. Biserica se deosebeste prin impartirea veche a interiorului separat pentru femei si barbati si prin icoana Sfintilor Mihail si Gavril.
Combinatia complementara Muzeu-Biserica este minunata si inobileaza orasul Slobozia, care se poate compara cu Bucurestiul din acest punct de vedere, gandindu-ne la Muzeul Satului de acolo cu biserica lui Maramuresana.
Slobozia straluceste si prin alte realizari cu caracter de unicat. Este vorba de Cimitirul International Militar al Eroilor, militari cazuti in cele doua razboaie mondiale. Acolo sunt inhumati 1918 luptatori din cel putin 7 natii diferite printre care 214 algerieni si 142 indieni. La Slobozia evident ca au avut loc si evenimente istorice. Astfel, acolo, la 24 august 1807 s-a incheiat un armistitiu ruso-turc care prevedea in principal ca trupele ruse sa se retraga din cele doua principate romanesti. Din pacate, clauza n-a fost respectata si razboiul a reinceput in martie 1809.
Mai in aval de Slobozia, la Hagieni, este in curs de amenajare o manastire de calugari purtand numele localitatii si avand hramul Sfantul Nicolae, asezamant monahal atestat de pe vremea lui Mircea cel Batran, dar abandonat pana de curand.
In sfarsit, la varsarea Ialomitei in Dunare, se afla Cetatea de Floci (unde s-a nascut Mihai Viteazul), o localitate prospera in Evul Mediu, in care convergeau mai multe drumuri din Baragan, si in consecinta, traficul de marfuri, in special lana, era foarte intens. Locul, daca ar fi cercetat arheologic, ar putea oferi multe surprize. Prosperitatea materiala a orasului era pecetluita si de o componenta spirituala concretizata prin existenta a circa douazeci de biserici, dintre care una fortificata. Cetatea de Floci amplasata intr-o zona mirifica de tip deltaic, punct de control pe la anul 1500 al navigatiei comerciale pe Ialomita cu bogate corabii, i se dusese vestea in Europa in asa masura incat fusese pictata pe Loggia lui Rafael de la Vatican.
Dan Corneliu Braneanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu