De Ajun, credinciosii merg la biserica pentru a asista la slujba de la miezul noptii.
Ajunul Craciunului reprezinta o ocazie ideala pentru francezi de a se reuni in familie, in jurul unei mese incarcate cu tot felul de produse traditionale.In Ajunul Craciunului copiii isi lasa pantofii langa soba pentru ca Pere Noel sa le puna in ei darurile.
Bradul de Craciun este impodobit noaptea, pentru ca in dimineata de Craciun copiii sa gaseasca pe langa cadouri un brad decorat cu dulciuri, fructe, nuci si mici jucarii. In pietele din fata catedralelor povestea nasterii lui Christos este jucata de actori sau este repovestita in teatre improvizate de papusi.
In aproape fiecare locuinta franceza proprietarii construiesc o scena a Nasterii, numita
"creche", mai mare sau mai mica, aceasta devenind centrul sarbatoririi Craciunului. Personajele acestei scene sunt de regula mici statuete din lut, numite "santons" (mici sfinti). In afara personajelor din Biblie sunt asezate si figurine reprezentand autoritatile sau celebritatile locale. Acest obicei este atestat pentru prima data in secolul XVII, grija si talentul cu care sunt realizate figurinele fiind de-a dreptul uimitoare.
De altfel acestea sunt puse in vanzare in luna decembrie, in principal la Marsilia si Aix, in cadrul targurilor de Craciun. 
Bradul de Craciun nu a fost niciodata foarte popular in Franta, in locul lui fiind preferata traditia trunchiului Yule. Acest obicei, datand din secolul XII, este foarte popular in Franta, desi
trunchiul autentic a fost inlocuit printr-o prajitura delicioasa, numita "buche de Noel" (Busteanul de Craciun). 
In trecut cu ocazia Craciunului in fiecare casa era adus un trunchi de copac proaspat taiat, care era laudat si stropit cu ulei si vin, intreaga familie bucurandu-se in jurul lui. Astazi prajitura a inlocuit lemnul, fiind servita la masa de Craciun, numita "le reveillon".
Aceasta masa are loc in Ajunul Craciunului, la miezul noptii, dupa slujba de la biserica. Meniul acestei mese speciale variaza de la o regiune la alta. In Alsacia la principalul fel se serveste gasca, in Burgundia curcan cu castane, in timp ce parizienii prefera scoicile si pate de foie gras. Se mai serveste carne de pasare, sunca, salate, prajituri, fructe si vin.
In partea de sud a Frantei in soba este ars un bustean, suficient de mare ca sa dureze de la Craciun la Anul Nou. In trecut cenusa acestui bustean era raspandita pe camp, pentru a aduce recolte bogate.
In trecut in fiecare familie franceza se pregatea "Prajitura celor Trei Magi", care avea ascunsa in ea un bob de fasole. Cine il gasea devenea Rege sau Regina pentru intreaga zi de Craciun. Un alt obicei era ca de Craciun copiii sa plece in cautarea Magilor, avand la ei gramezi de fan pentru a le hrani acestora camilele.
Si in Franta Craciunul este o ocazie pentru intreaga familie de a se reuni, a se bucura si nu in ultimul rand de a se ruga.
In Ajunul Craciunului bisericile si catedralele sunt viu luminate si impodobite, iar clopotele bat pentru a-i atrage pe credinciosi. Odata cina terminata familia se duce la culcare, fara sa uite sa lase focul aprins si pe masa mancare si bautura, daca Fecioara Maria se va opri in casa lor.
Copiii isi lasa ghetele sau sabotii pentru ca Pere Noel sau Copilul Christos sa le umple cu daruri.
In nordul Frantei copiii primesc cadouri pe 6 decembrie, de ziua Sf Nicolae, in loc de Craciun. Adultii isi fac unii altora cadouri in ultima zi a anului.Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro) si www.artline.ro
In Polonia, perioada Craciunului ("Gwiazdka" sau "mica stea") este dedicata regenerarii fortelor vitale ale lumii, adica ale oamenilor, animalelor si naturii, pentru a se indeplini in cele mai bune conditii ciclul curgerii timpului.
Obiceiul scenei biblice a Nasterii a intrat in Polonia odata cu franciscanii, in secolul al XIII-lea. Scena din Cracovia este remarcabila, ea reprezinta sufletul si farmecul orasului, dar si speranta adusa de Craciun.
Pentru pregatirea mancarurilor de Craciun, se strecoara cateva paie sub fata de masa pentru a aminti faptul ca Iisus s-a nascut intr-o iesle. Inainte de a incepe sa manance, toti cei asezati la masa impart azima (oplatek), marcata cu scene ale nasterii Domnului, si isi fac urari de bine.
La inceput, cadourile se ofereau numai de Sfantul Nicolae, insa, astazi, copiii primesc daruri si in seara zilei de 24, pe care steaua cea buna le etaleaza sub brad. In fine, slujba religioasa reprezinta un lucru aproape aproape obligatoriu, bisericile poloneze, fiind, la aceasta data, pline de oameni.
