joi, 13 februarie 2020

Corund, Harghita - O lume neștiută pregătită să-ți dezvăluie toate secretele


visitharghita.com
Acesta este titlul prin care se promovează pe Facebook o excursie în zonă.  “Un concept original Free Worlding Romania care te va lăsa mut de uimire.”

Corund sau, în maghiară, Korond, este una din cele mai mari comune ale judeţului Harghita, cea mai renumită aşezare a Ţinutului Sării. Numele de Corund e inseparabil de ceramica populară, fiind unul din centrele olăritului popular din Transilvania. Corund se situează lângă drumul naţional 13A, la 11 km de Praid, 18 km de Sovata, 29 km de Odorheiu Secuiesc şi 80 km de Miercurea-Ciuc.

Un colț de lume aproape neștiut unde natura și-a revărsat parcă toate minunățiile pe care le-a făurit cu multă măiestrie și pricepere. O lume sălbatică, nealterată, a plantelor carnivore, a pădurilor atipice de tip taiga și a fiarelor ce mișună libere prin codri. O lume în care natura a presărat pietre semiprețioase și a sculptat forme de relief dintre cele mai ireale. Un platou enorm, de mărimea Bucureștiului, cu case risipite și meșteșugari care se întrec a fauri cele mai de seama podoabe.

www.visitcorund.ro
Corundul este cea mai înstărită localitate din zonă. Locuitorii comunei au îndeletniciri variate. Pe lângă tradiţionalul olărit ei se ocupă şi de prelucrarea lemnului, de produsele din iască şi de comerţ ambulant (pe vremuri cu căruţe, astăzi cu automobile). Materia primă pentru olărit, lutul de bună calitate, se extrage de lângă pârâul Săcădat, care curge pe partea vestică a satului. Satul a avut cândva şi mină de aragonit (azi zonă protejată) şi un ştrand cu apă minerală (în zilele noastre aici au loc tradiţionalele târguri de ceramică).

visitharghita.com
Izvorul sărat de la Corund
Izvoarele de apă minerală au un rol important în viaţa satului. Izvorul "Diómáli" se află la ieşirea estică a satului, lângă drumul 13A. Apa minerală bogată în fier atinge debitul de 10.000 litri pe zi; este recomandată pentru bolnavii de afecţiuni gastro-intestinale, precum şi celor care suferă de anemie. Izvorul "Szőlőmáli" izvorăşte în hotarul estic al satului. Apa este bogată în bicarbonaţi, clor, magneziu şi calciu. Izvoarele "Cseredombi" şi "Erzsébet" izvorăsc la est de mina de aragonit, la 800 de metri de drumul naţional, având apă sărată şi bogată în fier.

visitharghita.com
Árcsó
Apa minerală de la Corund (Băile Corund de odinioară)
Pe locul băilor de odinioară - în secolul al XIX-lea una din cele mai cunoscute băi din Transilvania - găsim azi numai Cabana Árcsó şi două izvoare cu apă minerală cu debit redus, la 1,2 km nord de centrul Corundului. Apa mezotermală, cu un debit de 25.900 l/zi practic a dispărut în urma efectuării unor foraje de adâncime în anii 1950, debitul maxim măsurat azi fiind de doar 4000-4300 litri pe zi.

pensiuniharghitene.ro
Pe acest loc, între podul de pe pârâul Corundului şi Cabana Árcsó se ţine, începând cu 1978 unul din cele mai importante târguri de ceramică populară din ţară, „Târgul de ceramică de la Arcio”. Târgul, care are loc în primul sfârşit de săptămână din luna august, este ocazia cu care meşterii olari din Corund şi de pe tot cuprinsul ţării îşi prezintă produsele. Târgul, care în acelaşi timp este şi un festival al artei populare, beneficiază de un juriu atent format din specialişti recunoscuţi din domeniu, este o ocazie unică de achiziţionare a produselor de artă populară autentice, de o rară frumuseţe.

zigzagprinromania.com
Minereul de aragonit de la Corund, unic în lume
Corundul se poate lăuda şi cu singurul muzeu de aragonit din România sau chiar din Europa. „Aragonitul este un mineral cristalizat pe bază de calcar depus de către apele minerale sărate, bogat în calciu carbonat. Această apă umple găurile subterane şi depune calciu carbonat în fisuri, iar straturi carbonatice, fiind sub presiune, se cristalizează”, spun specialiștii muzeului de aragonit. Minereul de aragonit de la Corund este unic în lume, întrucât se află la suprafaţă, se găseşte sub formă masivă şi nu apare în mină, la fel ca în alte zone ale Europei, precum Cehia, nordul Italiei sau Slovacia.

Ce poți face/vedea în zonă

visitharghita.com
@ singurul Muzeu al pălăriilor de paie din țară de la Crișeni, unde se pot descoperi tipurile, mesajele secrete ale pălăriilor și cea mai mare pălărie de paie făcută vreodată (record – pot încăpea pana la 10 persoane sub aceasta pălărie!);
@ ”Tinovul de la Fântâna Brazilor”, cu căruța-safari, unde se poate cunoaște lumea interesantă adaptată condițiilor siberiene: copaci trecuți de 1000 ani, plante otrăvitoare și insectivore și multe informații despre fenomene de care habar nu aveai că există în România;
@ do-it-yourself manufactura de bijuterii din aragonit de Corund (piatra semiprețioasă): participanții pot alege din diferite pietre semi preparate din aragonitul de Corund și își vor finaliza singuri medalioanele, inelele sau brățările;
@ parcurgerea traseului de vizitare al Canionului de Sare din Praid, singurul fenomen de acest gen din Europa. Este lumea impresionantă a formelor de eroziune și de precipitare a sării la suprafață. Există oportunitatea de a încerca efectele terapeutice ale nămolului sărat de origine minerală, care se formează în canion (fenomen asemănător celui de la Marea Moartă);
@ vizită la atelier de prelucrare de iască, cu explicații în detaliu despre meștesugul care a rămas să fie practicat exclusiv în Corund;
vizită la un atelier de olărit, cu explicații în detaliu despre procesul de fabricare tradițională a ceramicii populare de Corund. 

Surse:



miercuri, 12 februarie 2020

Giardini di Zoe - Hunedoara, România - Ce viaţă de vis izbucneşte din grădina aceasta



Acest articol descoperit pe adevarul.ro (Giardini di Zoe, colţul de Rai creat într-un sat din România de un italian pasionat de grădinărit. Cum arată locul inspirat de farmecul Toscanei ) a fost o revelație. Există colțuri de paradis în România care pot fi găsite și explorate, aducând bucurie ochilor și inimii și trăiri ale frumosului deosebit de intense.

Un italian pasionat de grădinărit şi-a transformat moşia din România într-un adevărat colţ de rai, căruia i s-a dus vestea în lume pentru frumuseţea sa. Una dintre cele mai spectaculoase grădini din România se numeşte „I giardini di Zoe” şi a fost realizată de un om de afaceri italian în satul Banpotoc de pe Valea Mureşului, aflat în apropiere de Simeria.


În mai mult de un deceniu de muncă, Giovanni Salvatelli a transformat moşia întinsă pe şapte hectare într-o atracţie turistică vizitată de oaspeţi din toate colţurile ţării. A împodobit-o cu alei cu trepte de travertin, cu fântâni şi vase articanale de piatră, cu sculpturi şi ornamente din marmură, iar pe lângă grija pe care a purtat-o nenumăratelor specii de plante, italianul a adus aici specii de plante specifice regiuni pitoreşti a Toscanei.

„Dacă îţi doreşti să vezi un colţ de Italie în mijlocul Transilvaniei, atunci vizitează I Giardini di Zoe – o replică fermecătoare a celebrelor grădini renascentiste din însorita peninsulă. În apropiere de Banpotoc, în judeţul Hunedoara, proprietarii Villei Vinci au ridicat la nivel de artă pasiunea pentru grădinărit şi grija faţă de natură, creând o adevărată capodoperă peisagistică. Imaginile vă vor convinge să le faceţi o vizită!”, informează pagina de Facebook „Enjoy Hunedoara”, unde au fost publicate imaginile cu splendoarea grădinii.

Pentru detalii despre vizitare, fotografii și povești accesați siteul igiardinidizoe.ro
Descrierea frumoasă de mai jos este preluată de pe siteul proprietății. 



„I giardini di Zoe” este locul din judeţ cel mai aproape de spaţiile aristocrate ale Europei.
Copaci şi garduri vii atent îngrijite mărginesc drumuri curate de piatră, gazonul moale întinde covoare, iar fântâni elegante de piatră umplu aerul de prospeţime şi stropi argintii.”
Iscate dintre miile de bulgări de trandafiri, coloanele verzi ale coniferelor sprijină bolta azurie a cerului de iunie. Pe deal, piatra caldă a travertinului urcă treptele către raiul de flori.
Coroanele  purpurii ale corcoduşilor ornamentali pun accente dramatice grădinii şi se potrivesc minunat între voioşia florilor şi seriozitatea pietrei vulcanice.
Este un loc unde poţi savura o plimbare, chiar şi desculţ, unde te poţi opri pentru o discuţie elegantă sau poţi rămâne la o cafea sau limonadă cu propriul suflet.


Grădina aristocrată inspiră eleganţă şi este de un bun gust desăvârşit. Proprietatea lui Giovanni Salvatelli de la Banpotoc este un imens puzzle înflorat: „A luat naştere ca şi un joc şi s-a jucat în fiecare zi. Şi-a dorit să rămână ceva generaţiilor următoare, inclusiv nepoatei lui care are 6 ani, motiv pentru care a numit această proprietate „I giardini di Zoe”, explică administratorul Ramona Morar.
Proprietarul vine din Italia, din zona Ancona, regiunea Marche, undeva în centrul Italiei, o zonă cu dealuri care are ceva din celebrul farmec al Toscanei. „El a adus în România o parte din această regiune deluroasă. Sunt plante adaptate climei de aici.


Coniferul cu forma de lumănare este ienupărul scopulorum skyrocket care aduce cu seamănul lui, cipresso, din Italia care la noi, în această regiune nu rezistă”, adaugă Ramona.
Munca de 15 ani şi truda zilnică uriaşă poate fi ghicită doar de cunoscătorii care ştiu cât efort se ascunde în această perfecţiune.
Ideile îi aparţin omului de afaceri italian care proiectează totul, fir cu fir, piatră după piatră: „Studiază mult, foarte mult! De pe alee „proiectează” pe deal; de pe deal îşi imaginează elemente noi pe terenul drept. Este un loc realizat după sufletul lui  – fiecare plantă, fiecare arbore este pus acolo unde a simţit şi l-a inspirat Dumnezeu.
Grădina în plan drept este inspirată din perioada Renaşterii. Aici a gândit „I giardini delle tre fontane”. În rest, a contat cum a simţit el locul”, explică tânăra care, împreună cu soţul ei, are fericirea să locuiască aici şi menirea să îngrijească acest loc.


Piese masive împodobesc grădina. Fântâni artizanale şi vase impunătoare străjuiesc covoarele de iarbă : „Este un soi de rocă vulcanică „peperino” adusă din Italia. Este singurul material importat, celelalte sunt româneşti. E travertinul care dă foarte bine la scări şi pentru ziduri.”
De-o parte a grădinii, se întinde „Alea lui Giovanni” acolo unde gazonul moale şi des este mărginit de pâraie de flori, tufişuri înflorite şi copaci cu texturi diferite. „Am ales ca aranjamentul de aici să fie cât mai colorat şi ca frunză, şi ca flori şi ca timp de înflorire: avem berberis cu frunza galbenă, hydrangea care va face o floare roz foarte mare în iulie, abelia care va înflori în august-septembrie, hypericum care este acum în perioada maximă de înflorire şi fructificaţie, cu florile galbene şi fructele roşii.
E munca grea e adevărat, dar satisfacţiile sunt minunate: „Nu vă închipuiţi cum e să îţi bei cafeaua aici, dimineaţa. Mereu simţim că merită, dar atunci când vine cineva şi ne spune că aici e raiul pe pământ, ne creşte şi nouă sufletul. Mi-au rămas în suflet cuvintele unui bătrânel care a venit la noi, s-a aşezat la umbră apoi ne-a zis: „Acum pot să mor: am văzut raiul!”

Puţinii oameni care au auzit de acest loc îl descoperă cu uimire. Pur şi simplu, nu îţi vine să crezi că judeţul are asemenea locuri unde peisajul de la ţară prinde un aer cu adevărat regal. „Eu sunt de la Simeria şi habar nu aveam că aici, în apropiere avem ceva atât de frumos! Am venit la pepinieră să cumpărăm câţiva arbori şi am descoperit locul ăsta, este incredibil!”, se extaziază o tânără.
Un vizitator măsoară totul îndelung cu privirea şi concluzionează: „Seamănă cu ce am văzut în filme, fotografii. Parcă e o grădină din Anglia. L-am descoperit din pură întâmplare şi am rămas uimit de felul în care e poziţionat şi aranjat. Acum m-aş muta aici!”


Pe aproape trei hectare, cât vezi cu ochii, grădina poate face cinste oricărui conac sau castel european.
În capăt, italianul a preferat o casă elegantă, cu un singur etaj care devine parte din jocul lui şi nu striveşte locul, ci i se potriveşte.
Este o adevărată lecţie de bun simţ şi corectă măsură dată de un om de afaceri care are bani, dar impresionează fără să epateze. Locul este elegant, firesc, deloc arogant sau opulent. Camerele aranajate cu gust în culori potolite, cu umbre şi lumini calde te fac să îţi doreşti să poposeşti pe timp nelimitat aici, la „I giardini di Zoe”.
Poţi uşor să îţi închipui că eşti o prinţesă, iar aranjamentele perfecte din faţa conacului, devin, cu un pic de imaginaţie, ba gărzi în armuri oţelite, domnişoare înflorate, ba cavaleri veritabili sau curteni aliniaţi, iar fântânile nu sunt altceva decât cupe din care izbucneşte şampania sărbătorii. Ce viaţă de vis izbucneşte din grădina aceasta…