vineri, 31 decembrie 2010

Best in Travel 2011


Lista celor mai tari destinatii de calatorie in 2011 - Lonely Planet Best in Travel 2011

Cea mai recenta editie a mult-asteptatului ghid anual de calatorii Lonely Planet ofera cele mai tari tendinte, destinatii si experiente de calatorie pentru anul urmator. Ghidul Best Travel in 2011 abunda de idei fresh privind destinatiile de vazut si ofera o pretioasa inspiratie pentru explorare, fie ca e vorba de un voiaj aproape de casa sau spre locuri mai indepartate.

Dupa ce Lonely Planet a filtrat sute de idei primite din toata lumea - inclusiv din blogosfera - lista celor mai bune destinatii a fost analizata de catre un grup de experti in turism in-house, incluzandu-l aici si pe co-fondatorul Lonely Planet, Tony Wheeler.

Cea mai recomandata tara pe care sa o descoperiti in 2011 este ...Albania!

Pana nu demult Balcanii erau considerati o destinatie turistica pentru cei foarte curajosi. Dar calatorii "backpackers" au descoperit Albania inca din anii 1990, intorcandu-se incantati si impartasind in soapta experiente pe care si le doreau pastrate in secret cat mai mult timp. Albania i-a sedus cu plaje azurii, mancare deosebita, obiective de patrimoniu, viata de noapte, aventuri accesibile, localnici tot mai dornici sa isi promoveze locurile. Albania s-a saturat de cliseele legate de criminali inarmati si se promoveaza intens pe plan mondial drept "A New Mediterranean Love". Noul plan de promovare si investitii turistice vor aduce Albania pe cu totul alt palier.

Top 10 a celor mai tari orase de vizitat in 2011:
New York City, SUA,
Tanger, Maroc,
Tel Aviv, Israel,
Wellington, Noua Zeelanda,
Valencia, Spania,
Iquitos, Peru,
Ghent, Belgia,
Delhi, India,
Newcastle, Australia,
Chiang Mai, Thailanda.

Top 10 cele mai tari tari de vizitat in 2011:
Albania,
Brazilia,
Capul Verde,
Panama,
Bulgaria,

Vanuatu,
Italia,
Tanzania,
Siria
Japonia.

Top 10 Regiuni de vizitat neaparat in 2011 conform ghidului turistic Lonely Planet:
Sinai (Egipt),
Istria (Croatia),
Marquesas Islands (Polinezia Franceza),
Cappadocia (Turcia),
Westfjords (Islanda),
Insulele Shetland (Scotia), (citeste mai mult)
Marea Bariera de Corali (coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei),
Coasta de Vest a Americii, Patagonia-Chile,
Insulele Gili (supranumite "Noua Ibiza" din Indonezia).

Sursa: http://www.deluxe-lifestyle.ro

joi, 30 decembrie 2010

Traditii de Revelion in lume

Revelionul, sarbatorit de diferite culturi in diverse momente ale anului este o sarbatoare care are un caracter foarte special peste tot in lume. Daca traditiile sau obiceiurile variaza in functie de fiecare popor, dorintele si urarile raman aceleasi: multa sanatate, fericire si succes in noul an care incepe.

Citeste in acest articol cateva traditii din diferite colturi ale lumii si ce toasturi se tin la cumpana dintre ani.

Italia. In Italia oamenii daruiesc apropiatilor, parintilor si prietenilor de Revelion portocale.

China. Noul An Chinezesc este sarbatorit pe 1 februarie. Focurile de artificii alunga spiritele rele, se organizeaza parade, festivaluri, cum ar fi Festivalul Lanternelor, in cadrul caruia milioane de lanterne lumineaza drumul inspre noul an.

Danemarca. Pentru o intrare triumfatoare in noul an, tinerii bat cu putere la usa caselor prietenilor lor.

Franta. In Franta Revelionul este asteptat cu un meniu pentru micul dejun din care trebuie neaparat sa faca parte si o clatita imensa.

Grecia. In Ajunul Revelionului copiii greci isi aseaza pantofii in apropierea semineului in speranta ca vor primi cadouri. Aceasta zi este cunoascuta si sub numele de sarbatoarea Agios Vasselis (Sfantul Vasile). In aceasta zi se prefera sa se faca cadouri mai multe decat de Craciun. Grecii obisnuiesc sa faca o prajitura traditionala in care ascund bani. Cei care ii gasesc vor avea parte de un an bogat si implinit.

Argentina. In Argentina, inainte de miezul noptii ii veti gasi pe argentinieni pe strazi pentru a sarbatori impreuna cu vecinii lor. Copiii aprind artificiile pentru a intampina Noul An cu cat mai multa stralucire si lumina.

Japonia. In Japonia la miezul noptii suna gongul de 108 ori, simbolizand cele 108 pacate care pot sa fie comise. Se spune ca daca oamenii asculta gongul isi vor purifica in acest fel inimile si isi sterg pacatele pentru a incepe un an nou.

Irlanda. In Irlanda pentru a-si atrage norocul, oamenii intra pe usa din fata si ies pe cea di spate. O traditie irlandeza spune ca, daca tii in mana o moneda de argint sau de aur la miezul noptii, te vei bucura de prosperitate in anul care va urma. Irlandezii obisnuiesc sa puna moneda de argint si sub pragul usii de la intrare, pentru a atrage prosperitatea asupra tuturor membrilor casei.

Spania. In Spania, de Revelion oamenii mananca struguri. Se spune ca cei 12 struguri mancati ar simboliza norocul pentru cele 12 luni ale noului an.

SUA. O superstitie larg raspandita printre americani este ca pe 1 ianuarie sa manance mazare, pentru ca aduce noroc atat in viata personala, cat si cea profesionala.

Scotia. Tot un obicei culinar au si scotienii in noaptea de Anul Nou, fiecare avand grija ca de pe masa sa nu le lipseasca strugurii. La ultimele 12 batai ale ceasului, acestia mananca 12 boabe de struguri, pentru a avea 12 luni pline de belsug in anul care vine.

Austria. La miezul noptii, austriecii tin in mana o figurina reprezentand un purcelus, considerat un adevarat talisman ce simbolizeaza belsugul si prosperitatea din anul ce vine.

Surse:
http://www.ifamilia.ro/sfaturi-utile/traditii-de-revelion-in-lume

miercuri, 29 decembrie 2010

Traditii de Anul Nou in Romania

Ajunul Anului Nou este insotit peste tot de vechi obiceiuri si superstitii. In timp, superstitiile au devenit obiceiuri traditionale consfintite, fiind adoptate de numeroase popoare, iar cum noaptea dintre ani este un moment marcant si prevestitor pentru Noul An, nu putea sa fie lipsit de superstitii si prejudecati cu valoare simbolica.

Dulciuri si miere pentru pace, aur si bani pentru prosperitate, sau felinare pentru un an plin de lumina sunt doar cateva simboluri care predomina superstitiile de Anul Nou. Iata care sunt cele mai frecvente astfel de credinte.

Alt obicei care trebuie indeplinit inainte de noaptea de Revelion este curatenia generala a casei. Este recomandat, asadar, ca pana in ziua de Revelion sa termini curatenia generala si sa intampini anul intr-o casa curata, pentru a avea un an fara griji si neimpliniri.

Nu este bine sa maturi pe 31 decembrie si pe 1 ianuarie, deoarece, odata cu praful si gunoiul, vei arunca si norocul din casa. In schimb, este de dorit ca in prima zi din an sa primesti un cadou.

Pentru imbunatatirea situatiei materiale din anul urmator, este recomandat ca noaptea de Anul Nou sa te gaseasca cu bani in buzunar, obicei care prevesteste un an mai imbelsugat, fiind o superstitie practicata de oameni din toata lumea.

In anumite zone, traditia noastra spune ca pe 1 ianuarie trebuie sa ai haine noi, iar in noaptea dintre ani este bine sa porti un accesoriu rosu, culoarea simbolizand bucuria si norocul de care vei avea parte anul urmator.

Din casa nu trebuie sa lipseasca vascul, iar paharul de vin trebuie sa fie in permanenta plin.

Un alt obicei, care nici nu ar fi greu de realizat, spune sa nu dai bani pe 31 decembrie si 1 ianuarie, altfel vei avea probleme financiare tot anul. In schimb, incearca sa iti achiti toate datoriile pana la miezul noptii.

Tot pentru a chema norocul in urmatorul an, cu cateva zile inainte de Revelion, femeile prepara paini in care ascund banuti. Traditia spune ca cei care vor gasi banutii vor avea noroc tot anul.

De asemenea, in alte zone ale tarii, in prima dimineata din an, oamenii pun bani in apa cu care se spala pe fata.

Din batrani se spune ca, pentru a avea parte de belsug, prima persoana care iti trece pragul casei in noaptea de Revelion trebuie sa fie un barbat brunet. Acesta trebuie sa aduca o crenguta de vasc, paine si sare.

Crengutele de vasc aduc noroc, iar de pe masa de Revelion nu trebuie sa lipseasca nici strugurii si smochinele, simbolul belsugului si al vietii implinite.

Nu trebuie uitat nici sarutul de sub vasc, de la miezul noptii, care marcheaza nu doar sentimentele care ne leaga de persoanele apropiate, ci si modul in care vor evolua relatiile cu persoanele dragi pe parcursul anului care tocmai incepe. Asadar, in noaptea de Revelion, este de preferat ca persoana iubita sa fie langa tine.

La cumpana dintre ani si dorintele sunt ascultate. Asa ca nu uita sa iti pui o dorinta, pentru ca sunt sanse ca ea sa se indeplineasca.

Pentru un an plin de impliniri si succese la serviciu, este bine ca in prima zi a anului sa faci ceva care are legatura cu acesta. Asa vei avea spor la munca si succese tot anul.

Dar si spectacolul de artificii de la miezul noptii are o semnificatie in traditia romaneasca. Se spune ca spiritele malefice se tem de zgomot si de lumina puternica. De aici deriva si obiceiul de a organiza jocuri de artificii si de a face zgomot. Asadar, asigura-te ca deschizi sticla de sampanie zgomotos, canti tare, iar la ora 24.00 strigi din rasputeri „ La Multi Ani 2011”!

Din acelasi motiv se trag clopotele cand are loc o cununie. Tot acum, se spune ca este bine sa deschizi larg usile casei, pentru a lasa supararile acumulate in ultimul an sa se risipeasca. Nu in ultimul rand, Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.

Pe de alta parte, ghinionul este adus in noul an daca agati in cui calendarul pe noul an inainte de ora zero.

In prima zi din an nu este bine sa speli. Singurele obiecte pe care le poti spala fara ca acest lucru sa aiba consecinte nefaste sunt vasele. Insa ai mare grija cum le speli, pentru ca o farfurie sparta este semn rau si prevestitor de ghinion si amagiri in anul care vine.

De asemenea, nu este bine sa plangi sau sa stranuti, altfel vei fi trista si vulnerabila tot anul.

Acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mana vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii paharul in mana va fi un an vesel.

Daca vrei ca 2011 sa fie un an mai bun, nu folosi foarfeca in prima zi a anului, pentru ca vei diminua norocul.

Vorbele din batrani spun ca este bine sa mananci peste pentru ca asa vei aluneca printre probleme la fel ca pestele prin apa.

Romanii nu renunta nici la celelate obiceiuri traditionale. Perinita sau strigatul peste sat sunt la fel de importante. Copiii trec cu Sorcova prin fiecare casa, pentru a alunga spiritele malefice, iar Plugusorul anunta reinceperea simbolica a lucrului.

Urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pirdut astazi caracterul de incantatie magica. Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se apropie de sfarsit.

Ocazionat de moartea si renasterea simbolica a primului zeu al omenirii, Anul, si a timpului calendaristic cu care se confunda, in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie.Revelionul nu este altceva decat un ceremonial funerar al antichitatii geto-dace Timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar si fara intoarcere, este oprit, dupa 365 de zile, si intors, precum ceasornicul, de la inceput. Intoarcerea simbolica a timpului in noaptea de Revelion a fost asimilata cu moartea divinitatii adorate, iar reluarea numarului zilelor cu nasterea acesteia. In noaptea de Anul Nou se reia ciclul cosmic, se restabileste ordinea in intregul univers.

Va doresc un AN NOU de poveste!

vineri, 24 decembrie 2010

Craciun in Rusia

Rusii sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie, in concordanta cu calendarul iulian. Oamenii postesc timp de 40 de zile, de pe 28 noiembrie pana in seara de 6 ianuarie, cand apare prima stea pe cer.

Atunci, familiile ruse iau o cina cu 12 feluri de mancare, in cinstea celor 12 apostoli ai lui Iisus, printre care se regasesc: peste, ciorba de sfecla, varza cu mei, fructe uscate. Cel mai important ingredient este un fel de pasat, numit "kutya", facut din grau sau alte cereale, ce simbolizeaza speranta si nemurirea, miere si seminte de mac, despre care se crede ca aduc fericirea, succesul si linistea.

In Rusia, cadourile de Craciun sunt aduse de Ded Moroz sau Mos Gerila, care l-a inlocuit pe Sfantul Nicolae in timpul regimului comunist, dar si de Babushka. Potrivit unei legende, aceasta era o batrana care a pornit sa-l vada pe pruncul Iisus cu un cos plin cu daruri, insa, negasindu-l, a lasat cadouri pentru copii in fiecare casa pe care a vizitat-o. Ded Moroz, spiritul iernii la rusi, este ajutat sa duca darurile de Snegurochka, fata zapezii.

Bradul de Craciun (Yolka) este o alta traditie care a fost interzisa in perioada sovietica, insa, pentru a o mentine vie, rusii impodobeau brazi de Anul Nou. Si cum ornamentele fie erau prea scumpe, fie nu se gaseau, brazii de Craciun erau impodobiti cu obiecte facute in casa si cu fructe.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Canada

Sarbatorirea Craciunului in Canada este un buchet de traditii provenind din mai multe culturi: franceza, germana, engleza, ucraineana si cea a indienilor. Acest amestec genereaza o diversitate remarcabila de obiceiuri.

Pentru francezii canadieni, cel mai important preparat este placinta cu carne, "la tourtiere". Ea este insotita de o supa traditionala, sosuri, brinzeturi, patiserie, prajituri cu fructe, gogosi. Principalul desert de Craciun este Yule Log. Aceasta este o prajitura de ciocolata, in forma de bustean, acoperita cu un strat gros de ciocolata alba si neagra, pentru a parea acoperita cu zapada. Aceste desert este simbolul trunchiului de mesteacan ars in focul imens ce a durat toata noaptea dinaintea plecarii francezilor in Canada.

Canadienii englezi sarbatoresc Craciunul avind pe masa gasca fripta sau friptura de vita si budinca de prune. Cele mai apreciate dulciuri sunt asa-numitele Chicken Bones si Barley Roys. Ele exista de peste o suta de ani pe mesele acestei parti semnificative a populatiei canadiene. Chicken Bones (Oase de pui) au fost inventate in 1885, de fratii Ganong.

Ele sint un amestec de scortisoara, zahar si ciocolata. Barley Toys sunt facute de Yarmouth Candy Company din Noua Scotie, dupa aceeasi reteta veche de o suta de ani: zahar, glucoza, colorant si ulei de masline. Amestecul este turnat in forme mici, reprezentind pui, iepuri si alte animale, jucarii si desigur, pe Mos Craciun.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Polonia

In Polonia, perioada Craciunului ("Gwiazdka" sau "mica stea") este dedicata regenerarii fortelor vitale ale lumii, adica ale oamenilor, animalelor si naturii, pentru a se indeplini in cele mai bune conditii ciclul curgerii timpului.

Traditiile moderne asociaza magie, binecuvantari de Anul Nou, decorarea casei si simboluri ale reconcilierii. Cantecele de Craciun sunt inca foarte prezente in aceasta perioada. In unele regiuni, colindatorii, grupuri de copii sau de adolescenti, vor trece din casa in casa cu stele multicolore si cu scene ale Nasterii lui Iisus.

Obiceiul scenei biblice a Nasterii a intrat in Polonia odata cu franciscanii, in secolul al XIII-lea. Scena din Cracovia este remarcabila, ea reprezinta sufletul si farmecul orasului, dar si speranta adusa de Craciun.

Pentru pregatirea mancarurilor de Craciun, se strecoara cateva paie sub fata de masa pentru a aminti faptul ca Iisus s-a nascut intr-o iesle. Inainte de a incepe sa manance, toti cei asezati la masa impart azima (oplatek), marcata cu scene ale nasterii Domnului, si isi fac urari de bine.

La inceput, cadourile se ofereau numai de Sfantul Nicolae, insa, astazi, copiii primesc daruri si in seara zilei de 24, pe care steaua cea buna le etaleaza sub brad. In fine, slujba religioasa reprezinta un lucru aproape aproape obligatoriu, bisericile poloneze, fiind, la aceasta data, pline de oameni.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Italia

Sarbatoarea Craciunului tine trei zile in Italia (24, 25, 26), din aceasta tara venind si "Il presepe" - scena Nasterii lui Iisus -, pe care familiile italiene o instaleaza cu 9 zile inainte de Craciun. Bradul de Craciun se face pe 8 decembrie, zi, de asemenea, libera in Italia.

In aceasta perioada, italienii ofera celor apropiati, colegilor de munca sau vecinilor dulciuri, prajituri cu chipul principalilor protagonisti ai perioadei: Mos Craciun (Babbo Natale) sau copilul Iisus. Aceasta traditie a cadourilor oferite vecinilor vine dintr-un obicei mai vechi, specific zonelor rurale, unde, in noaptea de Craciun, totii copiii din sat plecau cu colindul. In schimbul urarilor de fericire, belsug si "La multi ani", copiii primeau cadouri constand in produse alimentare, precum faina, oua sau carne uscata.

In Italia, insa, traditiile de Craciun difera de la o regiune al alta. In nordul tarii, cadourile sunt aduse de Mos Craciun (Babbo Natale) sau Micul Iisus (Gesu Bambino), pe 25 decembrie.

In alte parti acestea sunt aduse de Sfanta Lucia, pe 13 decembrie. Conform legendei, Santa Lucia aducea de mancare prietenilor sai crestini ascunsi in catacombe.

La Roma si in sudul Italiei, oamenii trebuie sa astepte, pentru cadouri, data de 19 ianuarie, data sfanta, in care Befana, batrana vrajitoare cu parul alb, va trece. Imbracata in negru si cu pantofi rupti in picioare, ea se deplaseaza pe matura si imparte dulciuri copiilor cuminti si carbuni celor neascultatori. Copiii isi lasa, in general, sosetele intr-un colt al casei pentru a primi bomboane.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Marea Britanie

Britanici denumesc Craciunul "Christmas", adica "Slujba lui Hristos". Toate casele sunt decorate pentru ocazie, la exterior si la interior. Celebrele "Christmas Carols" sunt cantecele de Craciun pe care copiii le intoneaza in strada pentru cateva monede.

Pe 24 decembrie, inainte de a merge la culcare, copiii lasa, langa semineu, un mic platou cu mancare pentru Mos Craciun, astfel incat acesta sa-si poata reface fortele in timpul lungii sale calatorii. Dimineata, acestia isi pot deschide cadourile strecurate in sosete, agatate langa semineu sau la picioarele patului.

Masa de Craciun este organizata, de obicei, la pranz si, doar dupa ce aceasta ia sfarsit, copii pot merge sa deschida si restul cadourilor, aflate sub brad.

Sarbatoarea de Craciun ("Nollaig" - "zi de nastere") este una profund marcata de elementul religios in Irlanda.

Irlandezii aprind lumanari la ferestre. La origine, era vorba de un semn de bun venit adresat Mariei si lui Iosif. De aceea, traditia cere ca fiecare lumanare sa fie aprinsa de persoana cea mai tanara din casa si sa nu fie stinsa decat de cineva pe nume Mary.

Vreme indelungata a existat obiceiul de a nu strange masa dupa cina cu fructe uscate si paine cu lapte, in semn de bun venit pentru vizitatori. Copiii isi primesc cadourile pe 25 decembrie, iar sarbatorile tin 11 zile. Apoi, pe 6 ianuarie, toate decoratiunile sunt scoase, existand credinta potrivit careia acestea aduc ghinion daca sunt tinute in casa peste aceasta data.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Grecia

In Grecia, nasterea lui Iisus este celebrata pe 25 decembrie, insa Craciunul este mai putin important decat Pastele.

In Ajun, o masa frugala incheie o perioada de post de 40 de zile. Oamenii se culca devreme pentru a asista la slujba care incepe la ora 4 dimineata.

Pe 25 decembrie, la intoarcerea de la biserica, toata familia imparte miere, fructe uscate si Christopsomo ("painea lui Hristos"), un fel de placinta cu nuci pe care stapana casei a preparat-o in ajun si in care a avut grija sa-si lase amprenta degetelor, simbol al urmei degetelor lui Hristos, dovada ca s-a nascut. Masa de Craciun la greci mai cuprinde doua prajituri traditionale: Melomakaronas, insiropata cu miere, si Kourabiedes, acoperita cu fulgi de zahar.

Cadourile nu se impart de Craciun, ci pe 1 ianuarie, in momentul in care grecii sarbatoresc Sfantul Vasile. Acest sfant este, de altfel, cel ce aduce darurile. In Ajunul Craciunului, de Anul Nou si de Boboteaza, copiii greci merg din casa in casa si canta despre nasterea lui Iisus, despre venirea unui nou an si de botezul lui Iisus, in schimbul a catorva monede.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Franta

De Ajun, credinciosii merg la biserica pentru a asista la slujba de la miezul noptii. Ajunul Craciunului reprezinta o ocazie ideala pentru francezi de a se reuni in familie, in jurul unei mese incarcate cu tot felul de produse traditionale.

In Ajunul Craciunului copiii isi lasa pantofii langa soba pentru ca Pere Noel sa le puna in ei darurile. Bradul de Craciun este impodobit noaptea, pentru ca in dimineata de Craciun copiii sa gaseasca pe langa cadouri un brad decorat cu dulciuri, fructe, nuci si mici jucarii.

In pietele din fata catedralelor povestea nasterii lui Christos este jucata de actori sau este repovestita in teatre improvizate de papusi.

In aproape fiecare locuinta franceza proprietarii construiesc o scena a Nasterii, numita "creche", mai mare sau mai mica, aceasta devenind centrul sarbatoririi Craciunului. Personajele acestei scene sunt de regula mici statuete din lut, numite "santons" (mici sfinti). In afara personajelor din Biblie sunt asezate si figurine reprezentand autoritatile sau celebritatile locale. Acest obicei este atestat pentru prima data in secolul XVII, grija si talentul cu care sunt realizate figurinele fiind de-a dreptul uimitoare. De altfel acestea sunt puse in vanzare in luna decembrie, in principal la Marsilia si Aix, in cadrul targurilor de Craciun.

Bradul de Craciun nu a fost niciodata foarte popular in Franta, in locul lui fiind preferata traditia trunchiului Yule. Acest obicei, datand din secolul XII, este foarte popular in Franta, desi trunchiul autentic a fost inlocuit printr-o prajitura delicioasa, numita "buche de Noel" (Busteanul de Craciun).

In trecut cu ocazia Craciunului in fiecare casa era adus un trunchi de copac proaspat taiat, care era laudat si stropit cu ulei si vin, intreaga familie bucurandu-se in jurul lui. Astazi prajitura a inlocuit lemnul, fiind servita la masa de Craciun, numita "le reveillon". Aceasta masa are loc in Ajunul Craciunului, la miezul noptii, dupa slujba de la biserica. Meniul acestei mese speciale variaza de la o regiune la alta. In Alsacia la principalul fel se serveste gasca, in Burgundia curcan cu castane, in timp ce parizienii prefera scoicile si pate de foie gras. Se mai serveste carne de pasare, sunca, salate, prajituri, fructe si vin.

In partea de sud a Frantei in soba este ars un bustean, suficient de mare ca sa dureze de la Craciun la Anul Nou. In trecut cenusa acestui bustean era raspandita pe camp, pentru a aduce recolte bogate.

In trecut in fiecare familie franceza se pregatea "Prajitura celor Trei Magi", care avea ascunsa in ea un bob de fasole. Cine il gasea devenea Rege sau Regina pentru intreaga zi de Craciun. Un alt obicei era ca de Craciun copiii sa plece in cautarea Magilor, avand la ei gramezi de fan pentru a le hrani acestora camilele.

Si in Franta Craciunul este o ocazie pentru intreaga familie de a se reuni, a se bucura si nu in ultimul rand de a se ruga. In Ajunul Craciunului bisericile si catedralele sunt viu luminate si impodobite, iar clopotele bat pentru a-i atrage pe credinciosi. Odata cina terminata familia se duce la culcare, fara sa uite sa lase focul aprins si pe masa mancare si bautura, daca Fecioara Maria se va opri in casa lor.

Copiii isi lasa ghetele sau sabotii pentru ca Pere Noel sau Copilul Christos sa le umple cu daruri. In nordul Frantei copiii primesc cadouri pe 6 decembrie, de ziua Sf Nicolae, in loc de Craciun. Adultii isi fac unii altora cadouri in ultima zi a anului.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro) si www.artline.ro

Craciun in Estonia

In Estonia, Craciunul incepe cu saptamanile de Advent - cele 4 saptamani inainte de Craciun, cand estonienii cumpara calendare si incep impodobirea caselor.

In fiecare an, pe 24 decembrie, presedintele tarii declara "ragazul" de Craciun, un obicei vechi de 350 de ani.

Pe vremuri, la tara, satenii urmareau atent stelele si citeau viitorul in gheata. Ei credeau ca, in aceasta noapte, spiritele bune si cele rele se plimba, motiv pentru care trebuia pusa mancare pe masa si lasat focul in vatra pana dimineata.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Portugalia

In Portugalia, ziua de Ajun este libera si multi oameni asista la slujba de la miezul noptii. In clipa in care se aud cele 12 batai de la miezul noptii, totii credinciosii se duc la biserica locala pentru a celebra Missa do Galo ("Mesa Cocosului"). Conform credintelor, un cocos ar fi cantat in dimineata de 25 decembrie, sarbatorind in felul sau nasterea lui Iisus.

In Portugalia, Ajunul Craciunului se cheama "Consoada" si cuprinde cina si deschiderea cadourilor, lucru facut mai tarziu, in noaptea de 24 spre 25. Potrivit traditiei, aceste cadouri nu sunt aduse de Mos Craciun, ci de copilul Iisus.

In momentul deschiderii cadourilor, obiceiul cere sa i se ofere fiecarei persoane prezente cate o portocala. Pe vremuri, acest fruct hibernal era considerat ca un produs pretios si a fost pe punctul de a deveni unul din simbolurile Craciunului.

Bradul a intrat destul de recent in Portugalia, dar a devenit foarte repede traditie. Ca dovada, Lisabona a gazduit cel mai inalt brad impodobit din Europa, de 62 de metri, anul acesta pomul fiind ridicat la Porto si masurand 76 de metri.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Spania

In Spania, sarbatorile de Craciun incep la jumatatea lunii decembrie si se termina pe 6 ianuarie, de "Ziua Regilor". Chiar daca Mos Craciun e din ce in ce mai popular, traditia spune ca darurile sunt aduse copiilor de Regii Magi, in zorii zilei de 6 ianuarie, zi libera la spanioli.

Cu cateva zile inainte de Craciun, spaniolii construiesc scene ale Nasterii lui Iisus si impodobesc bradul de Craciun. In Spania, majoritatea preparatelor traditionale sunt pe baza de fructe uscate: migdale in supa, nuci si migdale in prajituri si seminte de pin in varza rosie.

Multi spanioli mananca peste, de regula prajit, cu cartofi si ceapa si decorat cu patrunjel si sofran. Prajitura traditionala "touronun" este preparata din ciocolata, nuca de cocos, inghetata de praline, pasta de migdale, glazurata cu ciocolata, combinata cu ulei de masline, fructe uscate, nuci si migdale intregi.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)