Se afișează postările cu eticheta carpati. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta carpati. Afișați toate postările

marți, 30 august 2011

Mistere din Masivul Retezat-Godeanu


Iubitorii traseelor montane din Muntii Godeanu, aflat in vecinatatea Masivului Retezat, au semnalat existenta in zona Varfului Gugu a unor energii stranii, absolut inexplicabile. Acest varf, incarcat de sculpturi megalitice, dispare cu desavarsire la anumite ore din noapte, timp in care o liniste apasatoare, grea, resimtita aproape fizic, incremeneste intreg peisajul, ca intr-un tablou.

Un prim episod din aceste evenimente ciudate s-a derulat in noaptea de 4 august 1991, cand din tabara „Comisiei Centrale de Turism Sportiv”, stabilita in preajma Varfului Gugu, s-a putut observa o „explozie” luminoasa, care parea ca iese chiar din munte, in apropierea lacului Bucura. Culmea este ca „explozia” luminoasa, care a tasnit spre cer, a luat cu ea si Varful Gugu. Cei sapte membri ai taberei nu au mai putut atipi intreaga noapte, din pricina unor „apasari atmosferice”, care le provocau o acuta surescitare. Urmatoarea intamplare care a dat de gandit parapsihologilor a fost „accidentul” din noaptea de 13 spre 14 august, din acelasi an, cand un avion IL 14 al companiei Tarom s-a „pulverizat” in curmatura Bucurei, din imediata vecinatate a Varfului Gugu.

A fost sesizat „Centrul de Stiinte Perspective” si „Asociatia Nationala pentru Cercetari Aplicative Parapsihologice”, ambele cu sediul in Bucuresti, care au trimis un grup de zece persoane, condus de Mihaela Murai. Timp de doua zile, intre 17 si 18 august 1991, membrii grupului si-au stabilit tabara in preajma Varfului Gugu.

In aceasta perioada s-au confruntat cu diverse stari de spaima fara motiv, dar si cu senzatii acute de sufocare, in special noaptea, toate asociate „exploziilor” luminoase, cu linistea unui peisaj devenit brusc straniu, precum si impresia ca sunt supravegheati de „ceva” ori „cineva” cu staruinta. Cea mai mare surpriza le-a fost oferita insa la intoarcere, la Bucuresti, de aparatele de fotografiat si camerele de luat vederi, pe care fixasera imagini ale Varfului Gugu, luate din zeci de unghiuri si care nu inregistrasera, de fapt, niciun cadru.

Din cauza acestor evenimente, din anul 1992, putini turisti se mai incumeta sa mai poposeasca in zona, majoritatea acestora ocolind imprejurimile, nemaiindraznind sa innopteze in taberele din vecinatatea Varfului Gugu. Cercetatorii in materie sunt pusi si in fata unor altfel de argumente...

Dupa cum se stie, Jules Verne, despre care se spune ca a fost „iluminat” de o „inteligenta cosmica”, si-a plasat actiunea romanului „Castelul din Carpati” exact in zona Gugu, fara ca autorul sa fi vizitat vreodata Romania.
Victor Kernbach, autorul volumului „Enigmele miturilor astrale”, afirma ca Varful Gugu este centrul unuia dintre „punctele energetice esentiale” ale Terrei.
Sursa: http://www.zvj.ro/node/2154

vineri, 1 iulie 2011

Vatra Dornei – Terapie pura

Oras in nordul Romaniei (Judetul Suceava), aflat la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in Tara Dornelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale Carpatilor Orientali, la o altitudine de 802-808 m si la 110 km sud-vest de Municipiul Suceava. Ambianta este cu atat mai propice cu cat Vatra Dornei este inconjurata de munti impaduriti: Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina Mestecanis.

Vatra Dornei este cunoscuta ca o statiune pentru toate varstele, adresandu-se atat persoanelor care doresc sa-si fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarna, sau care doresc sa se odihneasca intr-un bioclimat tonic stimulent cu influenta benefica asupra sistemului nervos.

Pentru cei care isi doresc o vacanta activa, statiunea Vatra Dornei dispune de multiple posibilitati de petrecere a timpului liber: drumetii, plimbari la manastirile din Bucovina, pescuit pe raul Bistrita, parapanta în Suhard, riverrafting, ciclism montan prin toata depresiunea Dornelor, iar pentru sezonul de iarna sunt amenajate partii de schi de dificultate medie, prevazute cu instalatii de transport pe cablu, un patinoar si o partie pentru sanii, iar pe muntele Runc se afla o partie de schi fond.

Factorii terapeutici sunt datorati unei clime tonifiante, aerului pur, care este lipsit de praf si de particule alergice si este bogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba (adus din Poiana Stampei). Statiunea este benefica indeosebi in tratamentul bolilor cardiovasculare.

Totodata, Vatra Dornei ofera tratament celor suferinzi de boli reumatismale degenerative si diartritice, celor aflati in stari posttraumatismale (dupa ce au suferit operatii ale muschilor, oaselor, articulatiilor si s-au vindecat, dupa entorse, luxatii si fracturi), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic si central, boli endocrinologice, boli ginecologice, boli respiratorii, tulburari nervoase, metabolice si nutritionale, tulburari digestive si de alt tip.

Cele doua baze de tratament aflate in statiune (Hotelul "Caliman" si Complexul Balnear "Dorna") au o capacitate zilnica de peste 4.500 de proceduri terapeutice: bai calde in cada cu ape minerale, impachetari cu namol si parafina, electroterapie, hidroterapie, masaj, gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale, kinetoterapie. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala.

Alte atractii turistice:
Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat in cladirea primariei
Parcul din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru concertele sustinute in sezonul estival
Parcul "Lunca Dornei" - momentan in curs de amenajare
Patinoarul din parcul Vatra Dornei
Centrul de echitatie de la baza Partiei Parc

miercuri, 8 iunie 2011

Cascada Balea – Spectacol in Fagaras


Admiram marile cascade ale lumii precum Angel sau Victoria, fara sa pretuim indeajuns dar mai ales, de la fata locului, ceea ce natura are de oferit aici, aproape de noi. Intens promovata in campania de popularizare a brandului de tara, Cascada Balea incearca, prin intermediul Ministerului Turismului, sa ne atraga intr-un spectacol incantator.

Cascada Balea, denumita si Urlatoarea Balei, este situata in Muntii Fagarasului intre varfurile Moldoveanu si Negoiu, la peste 1200 m altitudine. Este cea mai mare cascada in trepte din Romania, cu o cadere de 60 m, si marcheaza treapta inferioara a circului glaciar Balea.



Accesul se poate face pe Transfagarasan pana la cabana Balea Cascada iar de acolo pe jos circa 50 minute, drept pana la cascada, pe un traseu marcat cu punct rosu.
Zona este usor accesibila din cele mai vechi timpuri, dar mai ales o data cu darea in folosinta a Transfagarasanului. Nu numai frumusetea zonei inconjuratoare, ci si farmecul ei a contribuit la amplasarea aici a unuia dintre cele mai frumoase complexe turistice din Carpati care impreuna cu lacul Balea, formeaza unul dintre cele mai atractive areale turistice din Fagaras.

In masivul Fagaras, intre varfurile Moldoveanu si Negoiu (cele mai inalte din tara), desi exista alte caderi de apa mai spectaculoase, cea mai renumita ramane Balea, care prin saltul sau de 50-60 metri, marcheaza de fapt, acolo la peste 1200 metri altitudine, treapta inferioara a circului glaciar omonim, din care, mult mai de sus insa, porneste paraul care i-a dat nastere.

marți, 5 aprilie 2011

Cazanele Dunarii – monument al naturii unic in Europa

Cel mai bun articol! Era mesajul transmis in fiecare dimineata de administratorul blogului la care am colaborat. Un mesaj repetat 6 luni de-a randul. Succesul acestuia nu mai reprezinta un mister in prezent. Descoperiti de ce!

Cazanele Dunarii reprezinta un sector din defileul Dunarii, la trecerea prin Muntii Carpati. Au o lungime de circa 9 km, iar, in unele locuri, Dunarea se ingusteaza pana la 230 de m, ingreunand navigatia. Curentii de adancime sunt foarte puternici, iar la suprafata apa pare ca fierbe.

Acest teritoriu marginit de munti este un adevarat spectacol in aer liber, reprezentand o simbioza intre munti si fluviu.
Zona este declarata monument unic al naturii in Europa, clima aici fiind blanda, iar vegetatia de tip mediteranean.
Prin Cazanele Dunarii se intelege portiunea de defileu cuprinsa intre gurile de varsare ale raurilor Plavisevita si Ogradena. Acestea includ doua portiuni distincte, Cazanele Mari si Cazanele Mici, care sunt despartite de un golf semicircular, bazinetul Dubova. Zona a fost declarata rezervatie naturala in anul 1980, desi importanta acestui spatiu a fost recunoscuta cu mult timp in urma.

Cel mai cunoscut obiectiv turistic din zona Cazanelor este chipul sculptat in stanca al regelui dac Decebal, situat in Cazanele Mici, pe Valea Mracunei, la confluenta cu Dunarea, intre localitatile Eselnita si Dubova, la circa 18 km de Orsova. Aceasta sculptura in piatra este cea mai mare din Europa, avand o inaltime de 55 m si o latime de 25 m.

Aceasta adevarata opera de arta a fost realizata dupa modelul celei din muntele Rushmore, aflat in statul american Dakota de Sud. Sculptura de la Cazanele Mici are cu 6 m mai putin decat Statuia Libertatii si cu aproximativ 10 m mai mult decat legendarul Colos din Rhodos. Realizarea sa a durat 10 ani (1994-2004), ideea apartinandu-i omului de afaceri Constantin Dragan, care a investit in aceasta sculptura peste 1 milion de dolari. De altfel, sub chipul lui Decebal se gaseste o inscriptie in latina: “Decebal Rex – Dragan Fecit”(“Regele Decebal – facuta de Dragan”).

Tot in aceasta zona se afla si Tabula Traiana, un monument cu o vechime de aproape 2.000 de ani, amplasat la iesirea din Cazanele Mici, pe malul sarbesc, nu departe de statuia lui Decebal. Monumentul a fost ridicat de adversarul regelui Decebal, imparatul roman Traian, pentru a marca marsul triumfal al trupelor romane spre Dacia si pentru a celebra victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac, din anul 105.

Printre alte obiective turistice din aceasta zona se numara: Cetatea TriCule (“Trei Turnuri”), Pestera Ponicova (rezervatie speologica), Pestera Veterani (sapata in malul stang al Dunarii, in Cazanele Mari, in masivul muntos Ciucaru Mare) si Manastirea Mraconia.

La Cazanele Dunarii poti ajunge cu autoturismul, de la Orsova, pe drumul spre Moldova Noua, trecand prin Ieselnita, Dubova (aproape 25 km) sau cu vaporul din Orsova.
Articol scris de Anne Marie pentru TravelSplendid

sâmbătă, 19 martie 2011

Manastirea Brancoveanu, Sambata de Sus

Ctitoria brancoveneasca de la Sambata de Sus sta adapostita astazi, ca si odinioara, sub inaltele pridvoare de piatra ale Muntilor Fagaras, acolo unde lantul lor se intrerupe parca intr-o uriasa "poarta de trecere catre fratii de dincolo de munti". Descifrand cu pasul strabunele poteci dacice, daco-romane si apoi romanesti, pe unde inaintasii nostri si-au trecut turmele, durerile si bucuriile cate vor fi fost, de o parte si de alta a Carpatilor, poate chiar prin aceasta mare trecatoare vor fi venit mesterii pe care Voievodul Martir Constantin Brancoveanu i-a chemat sa inalte cunoscuta biserica din Fagaras odata cu vestita ctitorie de la Sambata de Sus, in vecinatatea palatului unde planuise sa se retraga cu intreaga familie. Tot pe aici au trecut calugarii aducand carti tiparite in Tara Romaneasca, cand romanii din aceasta parte a Carpatilor erau fortati sa-si paraseasca legea stramoseasca.

Istoria Manastirii Brancoveanu incepe in secolul al XVII-lea. Daca la inceputul secolului XVI avem mai multe marturii indirecte despre existenta manastirii prin mentionarea unor calugari de aici in diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, cand satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor. Acesta, se spune ca a construit o bisericuta din lemn pe valea raului Sambata, probabil pentru calugarii sihastri de aici. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti (1688-1714), a zidit din piatra si caramida o manastire.

La sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scapase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat insa asupra punctului principal de rezistenta, credinta ortodoxa a romanilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor. Pentru intarirea si salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizarii, aparut prin trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brancoveanu a transformat si reorganizat vechea manastire ortodoxa din Sambata de Sus, cu calugari sihastri, intr-o manastire mai mare cu viata de obste (calugari care traiesc, muncesc si se roaga impreuna), spre a da marturie in timp despre unitatea de neam si credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor. Tot aici, voievodul martir, infiinteaza o "Scoala de gramatici", un atelier de pictura in fresco si o mica tipografie pe care le instaleaza in noua incinta, dupa modelul brancovenesc folosit in toate ctitoriile domnesti.

Muzeul Manastirii Brancoveanu detine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinand secolelor XVIII-XIX, in mare majoritate executate in maniera popular-naiva, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brancovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult. Pe latura vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica ale ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei: Nicolae Balan, Nicolae Colan , Nicolae Mladin si Antonie Plamadeala.

Surse: www.sambatadesus.ro / www.manastireabrancoveanu.ro

joi, 24 februarie 2011

Gradina Zmeilor, Crisana

Acest fenomen natural deosebit de spectaculos se afla situat pe teritoriul Muntelui Meses, masiv ce face parte din lantul Carpatilor Occidentali, langa localitatea Galgaul Almasului din judetul Salaj.

Gradina Zmeilor reprezinta o rezervatie geologica compusa din numeroase stanci uriase - blocuri, turnuri, stalpi, ciuperci, stanci cu forme de animale.
Gradina Zmeilor constituie un amplu fenomen de prabusire si erodare destructiva, dezolvat in gresia de Sinmihaiu. Acesta este o gresie de varsta miocen inferioara, relativ slab cimentata, avand intercalatii de pietrisuri si conglomerate, caracteristice pentru stratele de Sinmihaiu, din bazinul Almasului.

Apa a avut un rol semnificativ la modelarea acestor roci. Datorita alunecarilor de teren formele acestor elemente naturale se pot modifica de la an la an.

In ansamblu, ele formeaza o ingramadire haotica ciudata, care din fiecare punct de unde o privim ne infatiseaza alte si alte imagini, dintre cele mai ciudate si suprinzatoare.

marți, 8 februarie 2011

Tuneluri sub Bucegi

Azi am primit pe e-mail un articol foarte interesant. Este vorba despre lantul de drumuri subterane care trece prin zona Bucegilor, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile trimiteau aici femeile, copiii si comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate ajunge dintr-o parte in alta a muntilor.

Despre existenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategige si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul Bucegilor, exista o parte din secretul existential al nostru, al romanilor, ca popor.

Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor?

Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. Un tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. Cei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint.

In ultimii ani, in zona Bucegilor s-au efectuat masurari energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera Ursilor din Carpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi.

Ceea ce este uimitor e altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tunele nu strabat muntii haotic ci sub forma unor linii care configureaza imaginea unui lup imens, avand gura deschisa, ca atunci cand se arunca asupra prazii. Capul lupului este in Muntii Apuseni iar coada coboara pana in apropiere de Pietrosita, judetul Dambovita.

Misticii au curajul sa afirme ca totul a fost construit de Zamolxis atunci cand Marele Zeu a decis sa apere acest pamant sfant si pe cei ce-l locuiesc.

Sursa: Lumea spirituala

sâmbătă, 23 octombrie 2010

Castelul din Carpati, Jules Verne si Cetatea Colt

La marginea muntilor Retezat, pe un colt de stanca, se afla Cetatea Colt construita de familia cnezilor Candea din Rau de Mori pe la inceputul secolului 14.

Constructia a avut rol de aparare, fiind cea mai puternica cetate cneziala din Transilvania. La poalele stancii se afla biserica fortificata construita in aceeasi perioada de Candesti. Pe peretii bisericii se mai pastreaza inca mici portiuni ale picturii originale. Alaturi de biserica se dezvolta o manastire de calugari unde poti gasi ajutor si indrumare in a ajunge la cetate.

Pentru a gasi ruinele se urca prin padure timp de 30 de minute, cel mai bine insotit de un ghid de prin partea locului deoarece nu exista marcaje. Pozitia inalta domina imprejurimile iar privelistea asupra vailor inconjuratoare este coplesitoare.

Povestile izvorate din acesti munti, vorbesc, multe dintre ele, despre mult mister, strigoi, fapturi malefice.

Dar cea mai cunoscuta apartine lui Jules Verne, care a scris, in anii 1889-1890, romanul „Castelul din Carpati”, carte ce este o exceptie intre scrierile sale, fiind de fapt o poveste de dragoste. Se pare ca Jules Verne a calatorit in Transilvania, unde a cunoscut o tanara de 17 ani, Luiza Teutch, ce a fost pentru romancier un adevarat refugiu sentimental.

Singura urma a acestei povesti de dragoste este insa, doar romanul amintit, nici biografii lui Verne nedetinand prea multe informatii in acest sens. Personajele si numele locurilor din roman pot fi cu usurinta identificate ca fiind din zona Cetatii Colt, mai mult, grafica din primele aparitii a cartii (editia Hetzel) reda izbitor silueta cetatii. Despre tanara Luiza, pe care Verne o numeste in scrieri „unica sirena” se cunosc cateva amanunte. Ea a fugit de acasa chiar inainte de nunta ei, si ea este cea care il insoteste pe romancier in calatoriile sale din Transilvania.

Idila dintre cei doi, se pare ca s-a consumat la poalele cetatii unde a existat o cocheta cabana, numita „Casa vanatorilor”, unde cei doi indragostiti s-au stabilit o perioada.

Dupa mai multi ani, la interventia parintilor, Luiza nu scapa totusi de o casatorie aranjata, mirele fiind Gustav Muller, un barbat cu 16 ani mai tanar decat Verne. Se cunoaste ca aceasta situatie agraveaza iremediabil perioada neagra si ciudata pe care scriitorul tocmai o traversa, perioada cauzata printre altele de moartea mamei sale, a editorului sau - cel mai bun prieten, si de un atentat a carui victima este, ramanand infirm. Dragostea celor doi iubiti s-a consumat apoi in scrisori, dar cu timpul, s-a stins. A ramas insa vie pentru scriitor.

De la Hateg, drumul duce spre Parcul National Retezat. Undeva, la vreo 20 de kilometri, apare indicatorul spre Cetatea Colt. E destul de mers, pe carari inguste, e destul de greu, dar te poti opri sa te bucuri in liniste de munte.

Povestea castelului are, cumva, un final. in 1944, intr-o familie din Bucuresti, intr-un scrin, sunt gasite cateva scrisori. De la Jules Verne catre Luiza. Epistole de dragoste, pe care preafrumoasa femeie le-a lasat nepoatelor ei. Urmasii ei pastreaza si alte daruri despre care spun ca sunt de la Jules Verne - un ceas cu pendul, doua machete ale iahturilor scriitorului si cateva volume din ,"Calatorii extraordinare".

Istoria bisericii se contopeste bineinteles cu istoria cetatii. Acolo este unul dintre cele mai vechi asezaminte monahale din tara, datand din secolul al XIV-lea, biserica fiind ctitorita ca lacas ortodox de catre Cneazul de Hateg, Nicolae Candea in anul 1310. De la ridicarea ei, a existat si viata monahala, o particularitate fiind ca, deasupra altarului, in turnul-donjon se afla doua camere, unde erau chiliile calugarilor de odinioara. Stilul constructiei este caracteristic altor catorva biserici numai din aceasta zona: turn de piatra, acoperis piramidal, contraforturi.

Pictura deosebita a fost realizata prin anii 1350 de catre un pictor numit Stefan, acelasi care a pictat si bisericile din Ostrov si Densus.
Dupa cum ne-au spus doi restauratori pe care am avut norocul sa-i gasim la lucru la fata locului, fresca a fost realizata folosindu-se o reteta unica a carei secrete n-au putut fi descifrate, dar in care se regasesc esente de muguri de brad si coaja de molid, flori de camp, paie, samburi de mar si de cires salbatic. Privind, ai strania impresie ca fetele sfintilor pictati cu aceasta compozitie degaja miresme asemanatoare in aerul din jur.

Din cauza maghiarizarii si incercarii, in mare parte reusite, de trecere la catolicism a familiilor nobiliare si nu numai, manastirea, ca si castelul, au fost parasite. Timpul si-a pus implacabil amprenta. Din manastire, in 1990, mai existau doar turla si altarul, pictura a fost in mare parte degradata, altarul fiind folosit de ciobani ca adapost pentru capre.

Pietre originale din zidurile bisericii si cetatii se regasesc si prin fundatiile caselor din sat. in anul 1994 ieromonahul-parinte Calinic Teslevici, venit din judetul Arad incepe lucrarile de renovare a manastirii, astazi aceasta prezentandu-se splendid, fiindu-i redat aproape nealterat aspectul din vechime.

Din pacate, pentru renovarea castelului si introducerea sa intr-un circuit turistic, ce pare a fi cu un urias potential (tinand cont de aportul lui Jules Verne), inca nu s-a gasit o solutie.

Surse: http://www.realitatea.net
http://www.rodulpamantului.ro
Foto: descopera.ro

joi, 7 octombrie 2010

Tezaurul Closca cu puii de aur, Buzau, Romania


Tezaurul de la Pietroasele (cunoscut si ca Tezaurul de la Pietroasa) este un tezaur arheologic descoperit in 1837 in localitatea Pietroasele, Buzau, format din 22 piese. Din tezaur s-au putut recupera doar 12, in greutate totala de aproape 19 kg. In prezent este expus la Muzeul National de Istorie.

Dintre cele 12 piese, cinci sunt lucrate doar din aur:

- un platou mare, de 7,6 kg, cu un diametru de 56 cm. A fost rupt in patru bucati, la putin timp dupa descoperire;
- o cana (oenochoe), cu inaltimea de 37 cm; a fost reconstituita, fiind deteriorata dupa descoperire.
- o patera (platou mai mic) cu decor in relief si o statueta in centru; are un diametru de 26 cm, iar statueta reprezinta un personaj feminin cu un pahar in maini, asezat pe un tron impodobit cu un vrej de vita de vie.
- un colan cu o inscriptie gravata cu caractere runice. A fost piesa cea mai studiata din intregul tezaur;
- un colan simplu;
iar sapte sunt impodobite si cu pietre pretioase:

- un colan cu balama;
- patru fibule, un fel de brose folosite la prinderea vesmintelor. Se numara printre cele mai somptuoase exemplare ale antichitatii tarzii;
- doua vase poligonale, unul octogonal si altul dodecagonal. Se disting prin forma aparte a tortilor, compuse din doua pantere, sprijinite cu labele din fata pe o placa decorata si cu cele din spate si coada pe fundul vasului. Au fost, deasemenea, distruse si restaurate de mai multe ori.

Istoria tezaurului

Tezaurul a avut o istorie foarte zbuciumata. A fost cumparat de la taranii care il descoperisera de un antreprenor pe nume Verussi. Acesta a zdrobit cu toporul piesele, pentru a le face mai compacte. A fost apoi recuperat partial de banul Mihalache Ghica, frate al domnitorului Alexandru Ghica, care l-a si adus in atentia lumii stiintifice a vremii.

Popularitatea internationala a dobandit-o in urma Marii Expozitii Universale de la Paris, din 1876, cand a fost restaurat si expus sub supravegherea lui Alexandru Odobescu. Ulterior, Odobescu a publicat monumentala monografie arheologica Le Trésor de Petrossa, vol. I-III, 1887-1900.

La sfarsitul lunii noiembrie 1875 a fost furat din Muzeul de Antichitati din Bucuresti. A fost recuperat in 1876, insa colanul cu inscriptia a fost deteriorat. in anul 1884 trece printr-un incendiu, pentru a fi salvat a fost aruncat pe fereastra. In toamna aceluiasi an a fost restaurat la Berlin de Paul Telge, un orfevrier german, si a capatat aspectul pe care il cunoastem si astazi.
In 1917 a fost trimis in Rusia, impreuna cu tot tezaurul national, si s-a intors de acolo in 1956. Din 1971 este expus la Muzeul National de Istoire al Romaniei.

Incepand cu anul 1837 si pana astazi i-au fost consacrate Tezaurului de la Pietroasa studii atribuite atat cercetatorilor romani cat si straini, suscitand un viu interes din punct de vedere arheologic, lingvistic, religios, dar si istoric. In cei 164 de ani au fost intreprinse cercetari care nu au reusit sa lamureasca problema provenientei, apartenentei si destinatiei tezaurului. Dupa opinia d-lui prof.Gh.Carlan descifrarea inscriptiei de pe inelul colan arata ca acest tezaur a fost faurit de stramosii nostri, tracii antici, in urma cu cateva milenii, dovedindu-ne ca romanii erau romani inainte de romani, fiind scrisa in cea mai pura limba romaneasca.

Tezaurul ne ofera raspunsuri - sustine autorul - la cateva din tainele lui Zalmoxis, iar Cocosul care lipseste era "mesagerul" catre acesta. O alta observatie emisa de autor este aceea ca panterele de la tortile celor doua Cosulete - octogon si dodecagon - ne trimite la cele pictate pe peretii Mormantului Campana al Etruscilor din Italia, fapt ce demonstreaza legatura stransa dintre Tracia si Etruria antica oferindu-ne un raspuns asupra originii acestei populatii purtatoare a civilizatiei Villanoviene.



"Closca cu puii de aur" reprezinta o dovada incontestabila a inaltului grad de cultura atins de traco-romani in antichitate - opineaza Gh.Carlan - in ciuda zgarceniei cu care se lasa descifrata aceasta "enigmatica" si "miraculoasa" lume a tracilor al caror rol in civilizatia si cultura circummediteraneana este putin cunoscut. in continuare se citeaza din Dacia preistorica a lui Nicolae Densusianu: "Studiind timpurile preistorice ale tarilor de la Carpati si Dunarea de Jos, o lume veche, disparuta, leaganul civilizatiei anteelene, se infatiseaza in fata ochilor nostri".

Tablitele de lut de la Tartaria au dovedit deja - mentioneaza autorul in continuare - ca, cea mai veche scriere din lume a luat fiinta pe pamant romanesc si de aici a ajuns in Creta, in Sumer si Egipt. Daca pana acum s-a crezut ca literele de pe inelul colan al Tezaurului de la Pietroasa ar fi fost "rune gotice", traducerea facuta de invatatii germani si acceptata de Alexandru Odobescu, in lucrarea sus citata, s-a dovedit a fi gresita. O situatie asemanatoare o intalnim la inscriptia de pe Inelul de aur de la Ezerovo, inscriptiile etrusce din Italia si insula Lemnos.

Inscriptia de la Ezerovo si Manuscrisele de la Marea Moarta aduc o lumina noua privind originile crestinismului primitiv, care se pare are o vechime mai mare de cum se credea pana astazi.

Vechimea credintei - conchide dl. profesor Gheorghe Carlan - in numele "crucii" la stramosii nostri este de cel putin opt milenii. Urmele acestei credinte s-au pastrat pe Tablita rotunda de la Tartaria, pe vasul de lut cu cruce de la Cucuteni, pe bronzuri tracice sau alte obiecte textile, aluaturi, unelte si arme de cupru, aur si argint.

Picturile de pe peretii pesterilor de la Nucet-Buzau vin sa intareasca aceasta ipoteza si ne putem da seama ca legaturile traco-egiptene au fost mult mai stranse decat ne lasa sa credem, consemneaza autorul, cele cateva stiri pastrate de istoricii greco-romani.

"Closca cu puii de aur" impreuna cu alte tezaure de aur sau argint descoperite in spatiul carpato-balcanic reprezinta urme ale civilizatiei tracice demonstrand existenta bogatiilor subsolului de aici si marile calitatii ale mesterilor din aceasta parte a lumii. De mult timp disparuta, aceasta lume, si-a transmis zestrea de imaginatie si inteligenta in unelte, arme, obiecte, prin diferite semne care se regasesc si astazi. Modelele si experienta s-au transmis din generatie in generatie, aceste simboluri regasindu-se si in lucrurile de azi. Gustul pentru culoare, frumos, diversitate se poate reintalni in spatiul traco-roman din Carpatii nordici pana la Marea Egee.

Trasaturi de caracter, credinte, datini si obiceiuri se pot urmari in creatiile si traditiile populare, in legi. Firea romanilor si a celor cu care suntem rude din stirpea "gintei latine" se poate urmari in toata zona sudica a Europei.

Nu intamplatoare au fost afinitatile credintelor esenienilor de la Marea Moarta si ale polistailor traci din zona carpato-balcanica. Intre crucea traca si cea egipteana se pot stabili anumite relatii.

Herodot si Strabon ne informeaza ca Zalmoxis si Deceneu au umblat prin Egipt si "nu intamplator" sunt doi Sfincsi - cel de la Gizeh si cel din Bucegi. Exista mari asemanari intre felul de a gandi al etruscilor italici si al tracilor balcanici.




Tezaurul de la Pietroasa reprezinta modul de gandire al tracilor antici, legat de cele trei momente importante din viata omului: nasterea, casatoria si moartea.

"Closca cu puii de aur" ofera o veriga din multele traditii si obiceiuri practicate de tracii antici in memoria lui Terra Mater, Apollo Hyperboreul, al Pamantului Mama si Cerului Tata, a legaturilor dintre Cer si Pamant, a legaturilor dintre cele patru elemente esentiale: Soare (Foc) ce da caldura si lumina, Pamant ce asigura incoltirea semintelor, Apa si Aerul ce asigura Viata pe planeta noastra.

Inca din neolitic aceste patru element au simbolizat, crucea de pe tablita rotunda de la Tartaria, cea de pe vasul neolitic de la Cucuteni, crucea de pe ouale rosii si numai dupa aceea a venit credinta in crucea pe care a fost rastignit Iisus Hristos.

La baza tuturor credintelor popoarelor din lume sta oul cosmic. O traditie veche, la chinezi, este aceea ca foloseau ouale rosii cu doua mii de ani inainte de Hristos. Egiptenii, persii, indienii, fenicienii si israelienii considerau oul principiu al creatiei. In etno-astronomia mitica romana a existat constelatia Closca cu pui, din care "steaua Desteptatorul" corespunzatoare Aldebaranului apartinea "duhurilor rele" si rasarea la a 3-a cantare a cocosilor. O "closca" pazea "ouale de aur" din Muntii Apuseni.

Pe Patera Tezaurului de la Pietroasa se afla zeul Apollo ce are sub picioare un grifon asemanator cu cel figurat de o oglinda etrusca din secolul al III-lea i.Hr., intre numele zeilor traci si etrusci existand mari asemanari. Locuitorii orasului Tarquinii au fost, dupa cum ne spune Hierocle, originari din tinuturile hiberboreilor, unde grifonii le pazeau tezaurele cele mari de aur.

Tezaurul de la Pietroasa a apartinut vechilor traci, cunoscuti sub numele de "hiperborei" sau "pelasgi", inscriptia de pe inelul colan se aseamana ca litere si ca mod de scriere, fara despartire intre litere si cuvinte, cu modul de scriere etrusc.

Deosebirea intre cele doua feluri de scriere era aceea ca in timp ce tracii din Carpati "vorbeau si scriau romaneste", etruscii din Apenini sau cei din Lemnos aveau o limba mai greu de inteles. Daca analizam chipurile umane desenate, pictate, modelate in aur ale tracilor, dupa infatisare sunt mult mai vechi, mai stangaci facute, indeosebi cele de pe Patera cu figuri mitologice, din care remarcam statueta Terra Mater.

Sursa: http://www.enciclopedia-dacica.ro/civilizatia_daca/closca.htm

vineri, 24 septembrie 2010

Muntii Carpati – centrul iubirii planetare?


Carpatii. Impunatori si uneori inaccesibili. Vazuti din Cosmos, seamna cu o mama care-si tine in brate copilul. In inima lantului de stanca, varfurile invelite in nori arata straniu si de neinteles.

Formele ciudate sapate in calcarurile Ciucasului si adancimile Apusenilor carora nu li s-a aflat niciodata capatul sau in stanca de pe Varful Omu, altarul ciclopic ridicat la 2.000 de metri pe Varful cu Dor si misterioasa alcatuire a Sfinxului de pe platoul Babelor au nascut multe intrebari.

Ce-i cu luminile care apar pe culmile Bucegilor? Exista vreo legatura intre Sfinxul romanesc si cel din desertul egiptean? De ce apar curcubeele fara ploaie sau cutremurele la ore fixe? De unde vin bubuiturile subterane sau hologarmele din jurul Crucii de pe Caraiman? Intrebari care n-au deocamdata raspunsuri.

Terra, un imens cristal. Poate ca, intr-adevar, acolo, sub megalitii Carpatilor, exista o alta lume. Poate ca energia extraordinara care a fost masurata in aceste locuri este un semn al unei intalniri ce dureaza de milioane de ani intre razele terestre si cele coborate din imensitatea Universului cosmic.

Totul se inscrie in interioriul unui triunghi gigantic legat prin interiorul muntilor.

El incepe in Cheile Parangului, chiar la intrarea in Polovragi, pestera fara capat a marelui zeu dac Zamolxis, cea care strabate muntii cale de 10 kilometri pana in celalalt varf al triunghiului magic, la Orastie, la marginea Sarmisegetusei, si se sfarseste sub ochiul Sfinxului, pe enigmaticul platou al Bucegilor.

Printre altii, marii bionergeticieni Valeriu Popa si Dan Seracu au crezut ca misterul triunghiului straniu din Romania poate fi elucidat de teoria „punctelor iubirii”.

Bionergetic, se considera ca Pamantul este o formatiune specifica avand structura unui cristal, cu linii geoenergetice care se intretaie, se leaga in noduri si se modifica sub influenta proceselor geofizice si cosmice. Aceste linii energetice, numite „linii de putere”, formeaza o retea care imbraca Terra ca o carcasa, un fel de „haina”, un camp energetic prelungit catre spatiul astral.

Conform masuratorilor radiestezice, radiatiile geoenergetice sunt amplificate, dupa legi necunoscute si neelucidate inca si ating forta maxima in anumite locuri de pe suprafata Pamantului.

Daca ar putea fi vazute, ar arata ca un fel de torente ascendente de energie, care iau nastere in magma din adancurile planetei. Aceste radiatii au o directie verticala, sunt comparabile cu razele laser, strabat orice material cunoscut, cu aceeasi intensitate, fara sa se imprastie, si sunt cunoscute sub numele de „curenti de inteligenta”.

Locurile in care „bio-curentii inteligenti” ai Terrei se intalnesc cu emisiile energetice cosmice de aceeasi valoare sunt considerate puncte privilegiate.

Si exact in acele locuri se produc fenomene inexplicabile. Zonele au fost botezate de cercetatorii „punctele iubirii” pentru ca numai aici se afla megaliti antropomorfi, stanci ciudate cu forme de neinteles, carora nimeni nu le cunoaste originea, toate destinate parca sa ramana un vesnic mister.

Sa trecem in revista cateva dintre intrebarile care plutesc deasupra acestor locuri. Intrebari la care s-ar putea ca acum sa existe un raspuns. Poate singurul.

Sfinxul, omul de piatra

Cea mai misterioasa alcatuire din Carpati ramane Sfinxul din Bucegi, megalitul aflat la 2.000 de metri inaltime si care seamana tulburator cu Sfinxul egiptean. Dintotdeauna oamenii s-au intrebat daca uriasa forma de piatra este efectul eroziunii sau o lucrare realizata de mana omului. Nu exista niciun indiciu care sa conduca la un raspuns, nicio inscriptie, niciun document, nimic. Nicio indicatie despre provenienta acestui monument megalitic. E destul de dificil sa crezi ca vantul si ploile au putut sapa o stanca astfel incat sa reprezinte un cap omenesc. Cu atat mai mult cu cat in jurul lui se afla un spatiu liber care te face sa te gandesti la un amplasament ales anume. Si apoi, daca el a fost inaltat de oameni, cine erau acestia si cand au cioplit capul de stanca?

S-a spus ca Sfinxul ar fi o reprezentare a unui zeu primordial, poate Saturn. Dar ce civilizatie sa fi fost aceea care sa ridice la o asemenea inaltime imaginea unei zeitati cu figura umana?

Muntele sacru, Kogaion

Mai exista apoi „muntele cu doua vafuri”, Omu. In „Geografia” sa, Strabon numeste muntele considerat sacru de daci Kogaion, fiindca se zice ca aici era locuinta zeului lor, Zamolxis. Dar nimic nu arata ca acest munte ar fi Varful Omu, iar disputa in jurul Kogaionului nu a fost nicicand transata si nimeni nu a putut spune cu precizie daca aici era intr-adevar locuinta marelui zeu adormit. Si totusi, pe Varful Omu exista o stanca izolata complet, ce poate fi considerata „capul” muntelui, adica „varful aflat in varf” si care a fost socotita „tronul lui Zamolxis”.

Dar asta face misterul mai greu de patruns... Sa fie Omu adevaratul Kogaion? In jurul varfului apar, la anumite intervale de timp, conuri de lumina alb-laptoasa care se rotesc, inele compacte de nori... Aici s-au inregistrat semnale radio, dar venite nu din aer, ci dinspre interorul muntelui. Masuratorile arata un nivel energetic nemaiintalnit nicaieri, un camp care amplifica dincolo de intelegere orice perceptie extrasenzoriala.

Mormantul zeului ascuns

Dincolo de munti, de cealalta parte a tarii, se afla Polovragi, misterioasa „pestera fara capat”, cu semne de locuire datand din paleolitic. Aici, in galeriile al caror capat nu s-a aflat niciodata, se spune ca s-ar afla mormantul „zeului acuns” al dacilor, Zamolxis cel disparut, sau doar adormit, ascuns undeva in bezna subterana.

Departe de intunericul fara sfarsit al pesterii, „triunghiul de energie” se inchide intre altarele megalitice ale uimitoarei alcatuiri de la Sarmisegetusa. Acolo, pe un platou aproape inaccesibil, imprejmuit din trei parti de prapastii adanci, langa cel mai izolat dintre altarele dacice se afla patru inscriptii intr-o limba pe care n-a descifrat-o nimeni.

Se zice ca ar fi limba de la inceputul omenirii, limba Lemuriei, continentul pierdut pentru vecie...

Umbrela protectoare a Romaniei

De multi ani, cercetatorii afirma ca prima treapta a evolutiei vietii, mineralul, lumea de piatra nascuta la inceputurile omeniriri, este un depozit de informatii imemoriale. Multe dintre alcatuirile de stanca par imprastiate intamplator pe suprafata planetei de mainile unor giganti, doar ca un mod de a masura timpul sau poate de a urmari cerurile.

Dar s-au dovedit a fi uriase depozite de energie si li s-a masurat un camp cu puteri uluitoare asupra celor care pot interfera cu el.

Asa s-a intamplat cu marile menhire de la Carnac, considerate astazi pietre vindecatoare. Poate ca la fel este si in cazul megalitilor romanesti. Poate ca locurile misterioase din „triunghiul energetic” sunt chiar acele „puncte ale iubirii” dintre Terra si cer.

Este posibil ca acesta sa fie explicatia cautata vreme de sute de ani, care sa duca la descifrarea semnelor inchise in monumentele megalitice din Romania. Poate pietrele sunt niste copii telurici zamisliti din iubirea energiilor cosmice.

Si poate ca, asa cum credea marele om Dan Seracu, deasupra Romaniei se intinde una dintre cele mai puternice umbrele protectoare de pe intreaga planeta.
Dar, deocamdata, raspunsurile par sa ramana dincolo de noi...

Fenomene inexplicabile in Triunghiul misterios

Desupra cetatii de la Orastie si pe Varful Omu au aparut deseori curcubee neobisnuit de stralucitoare, in plin soare, fara sa fi plouat cu saptamani inainte.

Intr-o anumita perioada a anului, locuitorii de la poalele Caraimanului sufera de cate doua saptamani de insomnie.

Cei care au trecut noaptea pe langa Polovragi au suferit dupa aceea cate trei-patru nopti de o euforie fara explicatie.

In noaptea Anului Nou, in jurul Babelor s-au vazut scantei lungi de peste un metru.

Intre 1994 si 1998, in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane, zilnice, produse fix la orele 20.00 si la 3.00 noaptea. Institutul de Fizica a Pamantului a confirmat manifestari determinate de fracturi locale ale scoartei, dar n-a putut spune nimic despre regularitatea lor.

Masuratorile radiestezice au confirmat niveluri uriase de energie care, teoretic, ar putea ucide orice fiinta vie.

Atingerea Sfinxului la anumite ore si in anumite zile a produs o incarcare electrica a corpului, iar oamenii care au atins apoi obiecte sau fiinte s-au electrocutat dureros.

In jurul Crucii de pe Caraiman au aparut aureole ciudate si chiar un fel de holograme cu forme de neinteles.

Alte puncte energetice ale lumii

Pietrele de la Carnac
Megalitii de la Stonehenge
Dealul Golgota
Muntele Arrarat
Nodulii din crevasa Atlantica
Piatra neagra de la Kabba
Stanca Caucazului
Nevasta lui Lot de la Marea Moarta

Zone malefice

Exista insa si zone malefice, cu radiatii telurice care au influente dezastruoase asupra vegetatiei, animalelor si a oamenilor. Zonele geopatogene sau "moarte”, cum li se mai spune, au dimensiuni de la 10-20 centimetri la cativa metri si, asa cum arata si numele, nu intretin viata. Radiesezistii au constatat ca focarele geopatogene apar in special pe locul fostelor mlastini, gropi de gunoi, la intretaierea izvoarelor subterane, in puntele de ruptura a faliilor, dar si deasupra conductelor de eliminare a dejectiilor etc. Ele se proiecteaza si pe inaltime, nu pot fi ecranate si inflenteaza negativ respiratia, circulatia sangelui, fiind adesea cauza starilor de insomnie, depresie, tahicardie, greturi, stationarea un timp indelungat in aceste zone determinand moartea organismului viu.

Sursa: Revista Paranormal

joi, 23 septembrie 2010

Rezervatia 12 Apostoli - Muntii Calimani


Cum se explica misterul figurilor sculptate in piatra, sub forma de batrani (venerati de stramosii nostri) sau siluete feminine simbolizand zeite?

Grupul de stanci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde mai multe „sculpturi” fantastice ce atrag numerosi vizitatori, ca de exemplu figura unui mos cu barba, spre nord, a unui batran spre sud, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce aminteste silueta lui Nefertiti s.a.

Figura batranului cu „trei fete” distincte, orientate spre cele trei carari ce se indreapta spre el, provoaca la contemplare. Simte misterul, golindu-ti mintea de orice superstitii sau teorii...


Referitor la existenta unor asemenea figuri pe unele varfuri alpine, istoricul Nicolae Densusianu, in Dacia preistorica, sustine ca ele ar reprezenta urmele vechilor pelasgi care au trait pe aceste meleaguri si care le-au ridicat in cinstea unor zeitati. Nicolae Iorga, referindu-se la ele, il considera pe sus-numitul istoric ca pe „un visator de ganduri mari… de fantastice teorii indraznete”.

Un studiu detaliat asupra acestor grupuri megalitice ar duce la concluzii care s-ar putea, ca in unele cazuri confirma sau infirma unele teorii, pentru a caror cercetare arheologul peruan Daniel Ruzo a facut o deplasare in Bucegi, Romania.

Cert este faptul ca natura si-a pus amprenta peste tot, creand figuri fantastice ce pot fi interpretate dupa viziunea celui ce le priveste, ele fiind de fapt un rezultat al eroziunii aglomeratelor, al dezagregarii termice si ca modelari ale vanturilor si ale ploilor.

Totusi, ipoteza unor „remodelari” facute de stramosii nostri pare seducatoare. Sa nu uitam ca in antichitate existau obiceiuri la unele popoare sa-si construiasca sanctuare, temple si cetati pe varfuri de munte, cum si-au construit dacii sanctuarele si cetatea la Gradistea Muncelului.

Frumusetea si ineditul grupului megalitic de la 12 Apostoli atrage prin originalitate si impune prin maretie.

Traseul tematic 12 Apostoli

De-a lungul celor 11 km ale traseului tematic 12 Apostoli va asteapta o excursie fascinanta prin paduri de molid si pasuni subalpine, catre una din cele mai frumoase destinatii din Parcul National Calimani, Rezervatia 12 Apostoli.

Parcul National Calimani a fost constituit in anul 2000 cu o suprafata de peste 24 mii de hectare, in nordul Carpatilor Orientali. Pe traseul tematic veti admira privelisti panoramice ale Muntilor Calimani, insiruite de-a lungul marginii celei mai mari caldere vulcanice din Europa.