Deschis in mai 1965, Muzeul Israel este un exemplu remarcabil de arhitectura israeliana moderna.
"Cand Alfred Mansfeld a construit muzeul, a plecat de la silueta unui sat beduin din imprejurimi, cu cascada lui de case cubice care coboara de pe colina. A vrut sa recompuna aici o acropole mediteraneana cu un sistem modular de pavilioane in spiritul modernismului clasic", ii place sa povesteasca directorului muzeului, James Snyder.
Pavilioanele interconectate erau inconjurate de o gradina de sculpturi, proiectata de sculptorul japonezo-american Isamu Noguchi, care a imaginat o gradina nipona de trandafiri pe dealurile vechiului Ierusalim, in care salasluiesc sculpturi occidentale, create de Jacques Lipchitz, Henry Moore, Claes Oldenburg, Pablo Picasso, Auguste Rodin sau, mai recent, de Magdalena Abakanowicz, Mark Dion, James Turrell si Micha Ullman.
Recent, dupa doi ani si jumatate de lucrari, Muzeul Israelului de la Ierusalim a regasit modernismul clasic dorit de creatorul lui, gratie lui James Snyder, fost director al MoMA - New York.
Partea cea mai populara a Muzeului Israel este Templul sau Altarul Cartii, cu un acoperis distinctiv in forma de ceapa. Acoperisul a fost proiectat de arhitectii americani Kiesler si Bartos pentru a semana cu vasul in care au fost descoperite Manuscrisele de la Marea Moarta in 1947.
In interior, un pasaj lung si ingust a fost conceput pentru a reproduce mediul in care au fost gasite pergamentele.
Principalul punct de atractie al Templului Cartii este, desigur, Manuscrisul de la Marea Moarta insusi. Direct sub cupola se afla o caseta de prezentare impunatoare care contine o replica a Manuscrisului lui Isaia (scris in anii 100 i.Hr.). Singurul manuscris descoperit in stare intacta in anul 1946, printre Manuscrisele de la Marea Moarta, cel care contine Cartea lui Isaia, este desfasurat si montat pe un sistem de cilindri verticali si expus integral in Templul Cartii din Ierusalim. Considerat de neinlocuit, exponatul este protejat printr-un dispozitiv care permite ca el sa fie retras inauntrul unui seif cu usi de otel, astfel incat manuscrisul sa se pastreze pentru generatiile viitoare, chiar si in cazul unui atac nuclear.
Alt document important este Aleppo Codex, cea mai veche Biblie completa in ebraica .
Vizitatorii pot urmari, prin intermediul bogatelor colectii de arta evreiasca, prezenta a patru sinagogi din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, raportarea la Italia, Germania, India si Surinam, cu decorul si mobilierul lor. Costume, bijuterii si obiecte de cult, cum ar fi un ansamblu de lampi de Hanuka plasate in nise, masoara ritmul vietii cotidiene, de la nastere la moarte.
De la arta israeliana, careia, pentru prima data in istoria muzeului, ii este dedicata o sectiune intreaga, se trece la arta europeana, la cea moderna, sa amintim numai "Castelul din Pirinei" al lui Magritte si la Pop Art.
Un alt traseu conduce de la colectiile Americii Latine catre Asia, Africa si Oceania, ca o introducere la arta moderna, trecere superb ilustrata prin aproximativ 2.000 de obiecte de arta non-occidentala ale sculptorului Jacques Lipschitz. La etaj, arta contemporana are partea leului. Ea ocupa mai mult de 10% din spatiile cladirii, cuprinzand design, gravura, fotografie.
Zona multimedia are, de asemenea, un spatiu propriu. O alta expozitie incitanta, deschisa pana in aprilie 2011, este focalizata asupra imaginii in miscare, "Still Moving", de la un video despre oras al belgianului Francis Alÿs la cel asupra emigrarii, al britanicului Isaac Julien.