Rapa Rosie – Sebes, Judetul Alba

Ce au in comun Sebes, Romania si Arizona, SUA? Formatiuni geologice asemanatoare.

Rapa Rosie este o rezervatie geologica, situata la doar 3 km de orasul Sebes, pe drumul ce leaga aceasta localitatea de satul Daia Romana, in partea de nord. Se intinde pe o suprafata de 10 ha iar peretii sai au inaltimi de 80 – 100 m si cuprind forme sculpturale (coloane, turnuri, piramide), modelate de cursuri de ape pe un substrat variat (pietrisuri, nisipuri cuartoase, gresii).

Este singura rezervatie de acest gen din Romania, formatiunile sale putand fi comparate cu cele intalnite in Marele Canion al fluviului Colorado. Rapa Rosie reprezinta un obiectiv turistic deosebit de spectaculos datorita unicitatii sale.

Hong Kong - un model feng shui

Hong Kong-ul este un oras de o bogatie fenomenala. Locuitorii din Hong Kong pun bogatia extraordinara a orasului pe seama excelentei sale pozitionari in conformitate cu principiile feng shui. Piscul Victoria vegheaza asupra orasului, ocrotindu-l din spate, in timp ce portul din fata atrage bani. In acest caz, apa este sursa bogatiei orasului atat in realitate, cat si la nivel simbolic. Portul are forma unei pungi cu bani cu o gura ingusta, astfel incat bogatia poate intra fara se scurga din nou. De asemenea multe cladiri orientate spre coasta au fost proiectate special de arhitecti alaturi de maestri feng shui, pentru a a arata si functiona ca niste magneti, atragand bogatia din apa.

Se pare ca are efect, intrucat portul freamata de agitatia navelor comerciale, de operatiunile de export ce se desfasoara aici si de tot soiul de afaceri la nivel mondial care fac orasul din ce in ce mai infloritor. Relatia dintre feng shui si avere poate fi observata foarte bine in cladirile imense ale firmelor multinationale. Sediile centrale ale marilor banci din Hong Kong, sunt un exemplu binecunoscut al aplicarii principiilor feng shui la o scara mai mare.

Cunoscut ca una dintre cele mai impresionanate si mai avansate din punct de vedere tehnic dintre cladirile zgarie nori, sediul de 47 etaje al Hong Kong & Shanghai Banking Corporation din Hong Kong a fost proiectat si construit in acord cu cele mai stricte principii feng shui.

Multi vizitatori se minuneaza vazand unghiul bizar al lifturilor care urca la nivelul strarzii pana la etajul principal al bancii. Scarile rulante par sa fi fost puse acolo la intamplare, dar de fapt scopul lor este tocmai acela de a dirija chi-ul si bogatia in mod uniform prin intreaga structura. Mai mult decit atat, nu este un accident faptul ca fata principala a cladirii este orientata spre ocean, spatele fiind flancat de Virful Victoria: o pozitie care confera gigantului financiar toate beneficiile specifice formelor de relief din apropiere. Muntele ofera sprijin si protectie pentru afacerile corporatiei, in vreme ce oceanul invita bogatia sa invadeze cladirea.


Insula Hong Kong a fost denumita “Stanca golasa” de catre chinezi, pentru ca in Antichitate se credea ca are Feng-shui rau – devenise fief al piratilor asiatici. Lucrurile nu s-au schimbat nici dupa 1842, cand a fost preluata de britanici, dimpotriva, s-a degradat si mai mult. Abia in secolul al XX-lea, cand centrul comercial s-a mutat in mijlocul insulei (in fata avea apa, iar in spate era sustinut de munti) orasul a inceput sa prospere.

Cel care calatoreste in Hong Kong va fi surprins sa gaseasca aproape in toate magazinele urme de feng shui el fiind incarcat de istoria feng shui.
Sunt insa des intalnite simboluri Ba Gua, fanatini arteziene, paznici simbolici la intrari, clopotei de vant, oglinzi asezate in diferite feluri, acavarii sau alte obiecte feng shui.

Toate constructiile noi din Hong Kong nu sunt urmarite numai de arhitecti, ingineri, bancheri dar si de catre un specialst in feng shui. Chiar si pentru restaurari, deschiderea de noi filiale comerciale si imbunatatirea afacerilor in general, este consultat in mod obisnuit un maestru feng shui.

Directorii care consulta un expert Feng shui, argumenteaza ca fac acest lucru in interes comercial, cu toate ca ei nu inteleg toata lucrarea tainica a acestei arte. La urma urmelor spun ei, au facut o investitie majora si daca o mica cheltuiala suplimentara pentru un sfat de acest gen reduce riscul unui esec, de ce sa nu o faca.
Nu costa putin o expertiza feng shui a unui birou, casa, apartament, magazin, teren sau edificiu, o consultatie poate sa ajunga de la cinci sute la cinzeci de mii de dolari.
Se spune ca maestrul feng shui care a fost consultat la construirea noului sediu al bancii Bank of Hong Kong, care a fost mult timp cel mai inalt edificiu din Asia si cel mai scump din lume, a primit un million si jumatate de dolari pentru munca sa.

Observarea edificiul Bank of China surprinde prin feng shui-ul agresiv care nu a fost intamplator. Chinezii au deschis banca in cea mai favorabila zi a secolului 08/08/1988 pentru ca numarul 8 inseamna avutie in dialectul cantonez. Multe din hotelurile din Hong Kong au folosit feng shui pentru a avea succes. Hotelul Mandarin din centru are usile construite la un unghi anume fata de strada, pentru a impiedica spiritele sa intre.

Hotelul Peninsula, construit in 1928 unul dintre cele mai prestigioase hoteluri din Hong Kong, are forma unui magnet pentru a atrage energia pozitiva de la portul din fata sa.
Un mare complex comercial din apropiere, Ocean Centre, are aceeasi forma de magnet indreptata spre port. Cladirea a fost construita astfel pentru a atrage banii si norocul inspre complex.

Multe hoteluri din Hong Kong, Taiwan si Singapore au toate coloanele din holuri acoperite cu oglinzi, pentru a elimina problemele cauzate de colturile ascutite.
O rezolvare intersanta s-a dat unei probleme identificate de experetii feng shui la Hotelul Regent din Hong Kong. Au existat temeri ca va bloca vederea catre port de la Kowloon. Mai mult, s-a crezut ca noua cladire ii va impiedica pe cei 9 dragoni (kowloon inseamna 9 dragoni) sa ajunga in port la apa. Administratia a rezolvat aceasta problema construind un atrium imens de sticla prin care se vede portul.

Exista mai multe zone in Hong Kong pe care expertii feng shui le-au considerat a fi cele mai bune dintre toate. Banca Hong Kong si Shanghai ocupa astfel de zone si totusi au fost adusi experti feng shui la toate etapele de proiectare si constructie pentru a-si exprima parerea. Chiar si pozita ascensoarelor a fost usor modificata pentru a se armoniza cu restul cladirii.

Primul guvernator general chinez al Hong Kong-ului, dl. Tung Chee-hwa a refuzat sa se mute in biroul si resedinta destinate guvernatorului general deoarece a simiti ca feng shui-ul din cladirea respectiva era deficitar. Printre alte lucruri a observat ca de pe o cladire invecinata coborau sageti otravite ce pareau ca se indreapta direct spre biroul guvernatorului general. Tung si-a angajat un maestru feng shui ca sa-i investigheze birourile pe care si le-a ales in Centrul de Finante Asia Pacific. "Ma simt confortabil intr-un loc doar in momentul in care expertul feng shui il aproba" a spus Tung.
Sursa: http://www.armoniafengshui.ro

Numarul 13 in SUA

Blestemul numarului 13 este o traditie tipic americana. In New York nu exista strada nr.13, nici etajul 13, nici pe strazi case cu nr. 13. In toate prospectele scrie ca Empire State Building are 102 etaje, dar de fapt, este vorba de 100; americanii socotesc parterul drept etajul 1, iar etajul 13 lipseste din motive de superstitie.

Insa nu totdeauna 13 a fost considerat ca purtand ghinion. Initial, SUA erau formate de 13 colonii. Deasupra capului vulturului, pe emblema SUA, figurau 13 stele, iar motto-ul inscris pe emblema continea 13 litere: "E PLURIBUS UNUM", adica "sunt mai multi, intr-unul singur". Emblema mai continea 13 frunze, 13 boabe pe ramura din gheara dreapta a vulturului, 13 sageti in cea stanga si 13 dungi pe platosa de pe pieptul lui.

Pe emblema, se mai gasea o piramida, cu 13 nivele, purtand ca moto, sintagma latina "ANNUIT COEPTIS", adica "ceea ce s-a inceput este si acceptat", compusa de asemenea din 13 litere.

Este greu de spus astazi daca toate acestea au fost simple coincidente, capricii ale inaintasilor americanilor de azi, sau informatii transcedentale, ce trimiteau mesaje, greu de descifrat pentru omul modern.

Ar trebui sa vedem insa de unde vine legatura lui 13 cu ghinionul. Pentru aceasta este necesar sa facem o incursiune in timp. Egiptenii au fost primii care s-au preocupat de acest numar. In superstitia lor numarul 13 aducea noroc. Egiptenii credeau ca scara spre viata eterna contine 12 trepte. Atingand a 13-a treapta, automat, ai trecut dincolo. Pentru ei, numarul 13 era asociat cu nemurirea.

Noul Testament din Biblie vorbeste de Cina Cea De Taina unde, initial, au participat 12 persoane, inclusiv Iisus. La un moment dat, a venit Iuda Iscariotul. El era al 13-lea, cel care, ulterior, l-a tradat pe Iisus. Traditia atribuie acelui moment sensul nefast al numarului 13, care il reprezinta pe cel de prisos, cel nedorit, cel aducator de rau.

Babilonenii aveau un cult deosebit pentru numere, care indicau sensuri si semnificatii multiple. Pentru ei, numarul 13 deriva din 12, considerat purtator de noroc, corespunzator celor 12 zeitati, iar 13 includea si zeul principal, respectiv intreaga familie a zeilor. Cine se situeaza al 13-lea intr-o conjunctura oarecare, sau este al 13-lea nascut din familie, acela se va bucura de atentia si de protectia zeior.

Revenind in zilele noastre, acest numar nu ar trebui sa ne produca angoase. In Spania, Grecia si America Latina, vineri 13 este considerata a fi o zi cu ghinion. In Italia, vinerea este zi ghinionista, dar numai daca pica pe data de 17. Germanii evita pe cât posibil numarul 13: in multe hoteluri camera cu nr.13 nu exista, in vreme ce, in cladirile inalte, al treisprezecelea etaj e sarit la numerotare. In aeronavele anumitor companii aeriene rândul al treisprezecelea nu exista.

Cafeneaua Florian, Venetia

Extrase din recenzia Adinei Dinitoiu la cartea “Cafea. Cafenele”, de Michel Braudeau, aparuta la Editura Art.

O microistorie sociala, culturala si politica, avand in centru laitmotivul cafelei (astazi, al doilea produs comercializat din lume, dupa petrol).

Cafeaua – originara din provincia etiopiana Kaffa –, adaptandu-si numele „la modulatiile fiecarei limbi (caffè, café, coffee etc.)“, a cucerit iremediabil Europa, in ciuda opozitiilor – neputincioase – ale monarhilor, oamenilor de litere, oamenilor puterii in genere, la finele Vechiului Regim.

Din zona utilitatii (calugarii din desert o beau, de pilda, pentru a-si putea prelungi veghea) si, mai apoi, a convivialitatii exuberante, care dezleaga limbile, cafeaua – bautura insidioasa, ce ascute spiritul critic si ii adauga doza de euforie necesara – ajunge si un subtil ferment social si politic, indemnand la revolta si la o noua ordine. Cafenelele Europei – scrie cu nostalgie si umor Michel Braudeau, caci azi ele nu mai sunt ce-au fost – reprezinta locul unde s-au pus la cale revolutiile, in istorie, ca si in literatura. Michel Braudeau pleaca aici, o spune, de la teoria lui George Steiner, conform careia am intelege mai bine notiunea de Europa, daca am trasa o harta a cafenelelor ei.

Cafeaua a inventat cafenelele (in Europa, desigur), iar acestea din urma au inventat, la randul lor, multe alte lucruri: liberalism si convivialitate, cotidianul citadin implicat in presa, posta, cafeaua de dimineata, tertulias spaniole, dezbaterile literare furtunoase din cafenelele vieneze si pariziene ale secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.

La Venetia, Florian este cafeneaua preferata a francezilor, frecventata de Stendhal, si locul unde contele Gozzi a lansat Gazzetta Veneta, stramos al revistelor people si una dintre primele reviste din Italia. In Piata San Marco, „cel mai frumos salon din lume“, Floriano Francesconi inchiriaza, in decembrie 1720, la inceputul carnavalului, doua sali micute si deschide un local cu nume patriotic: „Alla Venezia trionfante“.

Insa Venetia era deja decadenta, iar localul, preluat dupa moartea lui Francesconi de nepotul sau Valentino, va deveni cel mai celebru din Europa: „Este locul care, de-a lungul secolului al XIX-lea, reuneste toata aristocratia literelor, cum ar fi Germaine de Staël, Benjamin Constant, Chateaubriand, Stendhal, Lord Byron, Shelley, George Sand, Alfred de Musset, Charles Dickens, Alexandre Dumas tatal, Théophile Gautier. Fara sa-l uitam, desigur, pe Honoré de Balzac, ilustru amator de cafea“.

Tot pe-acolo au trecut si Arthur Rubinstein, Jean-Paul Sartre, Hemingway sau François Mitterrand. Decorul pe care-l afiseaza astazi dateaza de la 1858: picturi murale pe sticla, lampi de Murano, lemnarie aurita, oglinzi, masute de marmura, banchete de catifea rosie. „O iluzie care se plateste, desigur“, iar preturile sint destul de piperate.

Beethoven si Bach, Buffon si Voltaire au fost ferventi amatori de cafea. Sigur, „virtutile cafelei arabica nu explica geneza unor opere atit de diverse, create in singuratate“ – adauga just si prompt Michel Braudeau. Dar cu certitudine, potenteaza harul, talentul, virtutile cuvantului, acolo unde ele exista: „Daca fenomenologia sartriana nu este mai solubila in cafea decat ar fi gratia unui Verlaine in absint, la fel de adevarat este ca in Europa cafenelele au functionat efectiv ca alambicuri ale cuvintului, de la acele botteghe din Piata San Marco pana in bastioanele pariziene ale existentialismului“.

Cafeneaua europeana te invata, in lumea de azi, cum „sa-ti pierzi timpul“, iar cine stie s-o faca „se apropie de eternitate“.
Sursa: http://www.observatorcultural.ro

Menorca – Relaxare in Mediterana

Rupta din rai si parte a Patrimoniului UNESCO, Menorca este un mic colt de paradis, un amestec de natura, liniste si traditie.

In timp ce insulele vecine Ibiza si Mallorca sunt supradezvoltate si supraaglomerate in timpul verii, Menorca isi pastreaza linistea si savoarea rurala.

In 1993 UNESCO a declarat insula Rezervatie a Biosferei, cu scopul de a proteja zone precum Parcul Natural S'Albufera d’es Grau si situri arheologice unice ce se gasesc pe insula.

Plaje virgine, golfuri superbe situate pe o coasta de 216 km lungime ofera turistilor ocazii unice de a explora si descoperi insula! Menorca a ramas unul dintre putinele locuri din Mediterana unde este posibil sa aveti o intreaga plaja la dispozitie in timpul verii. Unii spun ca insula ii datoreaza mult lui Franco faptul ca a ramas putin exploatata din punct de vedere turistic.

A doua insula ca marime din Baleare si cea mai nordica de asemenea, Menorca are un climat mai umed si temperaturi mai mici cu cateva grade decat celelalte insule. In special in extrasezon, "insula vanturilor" este puternic afectata de curentii necrutatori veniti din nord.

Capitala Mahón se afla la capatul de est al insulei. Drumul principal (ME1) trece prin mijlocul acesteia, prin Ciutadella, al doilea oras al Menorcai, alte strazi secundare facand legatura dinspre nord si sud catre statiuni si plaje.

Jumatatea de nord a Menorcai este o zona dominata de dealuri verzi si de o zona de coasta accidentata si stancoasa. Jumatatea de sud a insulei are cateva plaje de nisip fin, adevarate oaze intre stancile inalte.
Legenda spune ca vanturile din Menorca modifica personalitatea oamenilor. Poate ca si acesta este motivul pentru care cei care au venit o data aici, in calitate de turisti, vor reveni cu siguranta...

O destinatie ideala pentru toti cei in cautarea unui loc pentru o relaxare totala.

Istria – Paradisul verde al Croatiei

Istria - "un teritoriu croat pur, plin de fascinatie ascunsa", dupa cum a numit-o marele scriitor si "calator" britanic Jan Morris, este un mod foarte cochet de a spune ca acest triunghi de pamant de la estul granitei cu Italia este incantator. Iar asemanarile cu zone din Italia precum Toscana sau Umbria sunt uimitoare.

Peninsula Istria se afla in nordul Marii Adriatice, intre golful Trieste la vest si golful Kvarner la est. In prezent este o regiune din vestul Croatiei dupa ce in decursul istoriei a fost cucerita si recucerita de nenumarate ori.

Aceasta parte din superba coasta a Adriaticii s-a dezvoltat foarte mult in perioada Imperiului Austro-Ungar, cand au fost construite foarte multe hoteluri si spa-uri, multe dintre acestea in folosinta si in prezent. In Istria se afla si orasul Hum, se pare cel mai mic oras din lume.

O combinatie de interior verde si o coasta atractiva fac din Istria o optiune excelenta pentru vacante.

Portile din Maramures – Valoare de simbol

Portile de lemn ale gospodariilor traditionale din Maramures sunt situate indeosebi in satele de pe vaile Mara, Cosau si Iza, dar si in unele localitati din Tara Lapusului.

Construite in general pe trei stalpi si un „fruntar” (pragul de sus al portii) din lemn de stejar, avand „haizasul” (acoperisul) sindreluit, portile din aceasta zona au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care taranii treceau cu demnitate, mandri de originea lor nemeseasca.

Salba de porti monumentale e marturia vie a unei realitati istorice mai aparte: in perioada feudala, din randul obstelor maramuresene s-a ridicat o clasa de cneji, care periodic isi alegea voievodul; puterea si privilegiile nobililor au fost atent fragmentate si distribuite unui numar din ce in ce mai mare de familii. Secole de-a randul, aceasta casta (de proportii obstesti) a rezistat incercarilor de lichidare a privilegiilor. Asa se explica uluitorul rezultat al unei statistici austriece din secolul al XVIII-lea, care situa Maramuresul „pe primul loc in intreg imperiu, in ceea ce priveste procentul nobililor raportat la totalitatea populatiei comitatului.” Au fost inregistrati, pe baza inscrisurilor autentice, circa 15.000 de nemesi, cei mai multi descendenti ai vechilor familii cneziale romanesti locale.

Aspectul e extrem de important, caci numai nemesii aveau privilegiul sa-si ridice porti inalte in fata gospodariilor, in timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decat la vranite (confectionate din pari montati paralel pe o rama dreptunghiulara si cu o diagonala, pentru a-i fixa, si care se deschidea intr-o parte).

Maramuresul a fost, deci, la un moment dat, o enclava imperiala unica, populata cu tarani de vita nobila. Portile cu stalpi sculptati si sindrila sunt relicva unei organizari sociale care a functionat pana in secolul al XX-lea.

„Atasamentul localnicilor fata de aceste valoroase constructii, cu atat de profunde radacini in traditiile de cultura si arta, cat si in istoria social-politica a Maramuresului este ilustrat de faptul ca pana azi s-a pastrat obiceiul de a categorisi gospodarii dupa porti. Pana si azi, cand intrebi de vreun satean de-al lor, oamenii batrani iti indica «poarta» de la casa unde locuieste acela, formularea semnificand cinstirea pe care i-o acorda” (scria in 1977, Francisc Nistor).
Constructia, incizarea motivelor si actul de trecere pe sub pragul portii suportau fiecare un ritual aparte, pe baza unor credinte profunde (cu conotatii mai degraba mitice).

Astfel, taierea stejarului trebuia sa coincida cu o perioada de nopti cu luna plina – pentru a indeparta din jurul gospodariei orice nenorociri si toate „ceasurile rele”. Apoi, transportul lemnului din padure trebuia sa se faca intr-una din zilele lucratoare „de dulce” (marti, joi sau sambata), in virtutea credintei ca astfel lemnul va fi aducator de noroc. Sub stalpul care leaga pragul se puneau „bani, agheasma si tamaie, ca sa nu se apropie ciuma.” Iar pentru apararea averii si a casei, pe stalpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare.

Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), insa decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de mesterii populari ne permit incursiuni intr-un univers mitologic, antecrestin: funia, nodurile, rozetele solare - cu variatiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate avand la origine un ancestral cult solar –, apoi pomul vietii („simbolul vietii fara de moarte si al rodniciei nesfarsite”), motivul sarpelui (pazitorul gospodariei), chipul omenesc, pasarile, dintele de lup, bradul s.a.m.d.


Pentru taranul maramuresean, trecerea pe sub haizasul portii devenea aproape un act ceremonial, purificandu-se mental de relele lumii profane pentru a intra curat in universul casnic al gospodariei si familiei. In toate culturile traditionale, trecerea pe sub o poarta, mai mult sau mai putin grandioasa, simbolizeaza o transformare (de suprafata ori structurala, fizica sau virtuala).
Sursa: wikipedia.ro