Palau de la Musica Catalana, Barcelona

Preiau un articol excelent de pe saiubestiunoras.ro, dupa ce o fotografie a acestul Palat al Muzicii m-a uimit prin contrastul dintre frumusetea sa si cvasi anonimat.

Destul de ascuns privirii, pe o straduta care se desface din Via Laietana, intr-o zona a Barcelonei numita La Ribera, Palau de la Musica Catalana este una din cele mai spectaculoase cladiri nascute de curentul asa-numit «modernist» in Barcelona. Palatul iese in evidenta prin exuberanta sa, mai ales ca este inconjurat de cladiri extrem de banale, si se afla departe de restul cladirilor celebre ale modernistilor, cea mai mare parte concentrate in elegantul si ordonatul cartier Eixample.

Palatul Muzicii Catalane este intilnirea fericita dintre trei oameni: un arhitect de geniu, Lluis Domenech i Montaner, si doi muzicieni plini de entuziasm si ambitie, Lluis Millet si Amadeu Vives. Cei doi muzicieni sunt fondatorii unei societati corale, Orfeo Catala, idee nascuta din competitiile corale tinute in timpul Expozitiei Mondiale de la Barcelona, in 1888.

Un istoric al modernismului catalan spune: «Pentru un ochi neobisnuit cu arhitectura Barcelonei, e coplesitoare impresia unui dezmat de ornamente lipsite de orice logica sau control. Cu toate acestea, cladirea urmeaza intocmai preceptele rationalismului.» Ba mai mult, se foloseste de noutati tehnologice cum ar fi fierul-beton si una din primele cladiri cu pereti-cortina!

Intreaga structura are un aer de imensa lejeritate a formei, de imponderabilitate, imposibil de explicat. Parterul se constituie din trei stilpi grosi, in care Domenech a ascuns casele de bilete; deasupra lor, privirea intilneste doua rinduri a cite sapte coloane, mai subtiri, fiecare din ele placata cu gresie colorata, in motive florale. Peste ele, trei balcoane dominate de busturile lui Palestrina, Bach si Beethoven. Si mai sus, un imens mozaic reprezentindu-i pe membrii societatii Orfeo Catala (greu de distins din strada), totul incununat de o cupola ovoida decorata cu insemne heraldice. Pentru mine s-a repetat senzatia de «rasturnat», de plin-peste-gol pe care am avut-o la Palatul Dogilor din Venetia.

Si daca vi se pare ca exteriorul e fantast, interiorul il depaseste cu mult! Turul incepe din foaier, care este (prin comparatie) relativ sobru. Sala de la etajul intii, dedicata lui Lluis Millet, este si ea goala, remarcindu-se numai prin faptul ca se inalta pe doua etaje si se afla exact in spatele celor doua colonade pomenite mai sus, oferind o vedere buna a decoratiei ceramice.

Dar piesa de rezistenta, diamantul coroanei, este sala de concerte. Este universal recunoscuta drept una din cele mai frumoase din lume, si singura din Europa iluminata exclusiv natural in timpul zilei. Peretii laterali sunt in cea mai mare parte formati din panouri de vitralii, iar in centrul salii este un luminator imens lucrat in aceeasi tehnica. Luminatorul are forma unei picaturi de apa si culoarea soarelui. De jur imprejurul picaturii solare, un cor de femei-ingeri.

Acestea isi gasesc un rappel in cele 18 muze care decoreaza peretele din spatele scenei: jumatatea de jos mozaic, jumatatea superioara sculptura, fiecare din ele tine in mina alt instrument muzical. Se pare ca ele nu au fost primite tocmai cu entuziasm in epoca cind au fost construite, si nici nu e de mirare; de la talie in sus, scluptura este baroca in detalii si miscare – de la talie in jos, mozaicul e de o simplitate delicata, aproape heraldica.

Sala de concert a fost numita teatru, salon si biserica. In fapt, nu e nici una dintre ele. Prea incarcata pentru a fi teatru, prea pagina pentru a fi biserica, prea artistica pentru a fi un salon. Reuseste insa suprema performanta a modernismului: transcende spatiile conventionale le reinventeaza si le innobileaza.

Se spune ca Domenech a gindit si supravegheat personal executia fiecarui detaliu al decoratiunii interioare. Numai tavanul are peste 2000 de trandafiri, aproape cite unul pentru fiecare fotoliu din auditoriu. Unul din prieteni i-ar fi reprosat ca toata acea frumusete poate distrage atentia de la muzica…

Intre 1982 si 1989, Palau de la Musica Catalana a suferit lucrari extensive de restaurare si extindere. Totul s-a facut cu un respect religios pentru original – respect care a mers pina la demolarea sau micsorarea unor cladiri din vecinatate (inclusiv a unei biserici) pentru a oferi Palatului mai mult loc ca sa respire. Dupa 1999, i s-a adaugat un auditorium subteran si o cladire separata alaturi de fatada principala, iar alaturi de el s-a croit o piata publica, unde uneori se tin concerte in aer liber.

Domenech i Montaner a primit in 1909 premiul Consiliului Municipal al Barcelonei pentru cladirea Palatului. In 1994, Palau de la Musica Catalana a fost inclus in patrimoniul mondial UNESCO. Lista personalitatilor care au vizitat sau au performat de scena Palatului este prea lunga ca sa o pot include aici. Lista genurilor de muzica pe care Palatul NU le gazduieste incape insa fara probleme: nici unul. Asa cum au dorit creatorii sai, aici orice fel de manifestare culturala este binevenita – de la jazz la muzica simfonica, de la rock la muzica populara catalana.

Palau de la Musica Catalana e un loc naucitor, de o forta plastica zdrobitoare, cu o personalitate coplesitoare. Poate sa-ti displaca violent, te poti indragosti de el, il poti adula, contesta, uri, critica. Un singur lucru nu poti face: nu-l poti ignora.

Parcul Güell, Barcelona – mozaicuri multicolore

Parcul Güell este un parc cu elemente arhitectonice deosebite, situat in partea superioara a colinei El Carmel in districtul Gracia al Barcelonei. A fost proiectat de arhitectul Antonio Gaudí si construit intre anii 1900 - 1914. Se afla din 1984 printre locurile din patrimoniul mondial UNESCO.

Creat initial pentru aristrocratia orasului, parcul contine uluitoare structuri de piatra si cladiri fascinante. La intrarea in parc se afla celebrul dragon care este ornat in mozaicuri multicolore si care aproape ca a devenit o emblema a Barcelonei. Coloritul sau ii confera un aer aproape magic si hipnotic.

In varful dealului pe care este amenajat Parc Guell se afla o terasa panoramica ce ofera o priveliste superba a parcului si a intregului oras. Pentru a admira aceasta priveliste poti folosi bancile din mozaic multicolor care iau forma neobisnuita a unui sarpe, locul de unde se fac cele mai multe fotografii din Barcelona.

Si structura de carari a parcului este foarte originala, Gaudi folosind piatra locala pentru a o integra cat mai bine in peisaj. Coloanele realizate de el, care ajuta la sustinerea pasajelor, sunt inspirate din natura si seamana cu trunchiurile copacilor. Parcul gazduieste doua case, dar si numeroase pavilioane destinate turistilor, care atrag atentia prin acoperisul curbat acoperit de piese mozaicale in culori tari. Una dintre cele doua case a fost chiar locuinta arhitectului intre 1906 si 1926 iar astazi a fost transformata in muzeu (Casa Museu Gaudi) unde sunt expuse cateva piese de mobiler si desene.

Casa Milà sau La Pedrera, Barcelona

La numarul 92, pe Passeig de Gràcia (passeig este cuvantul catalan pentru promenada), in districtul Eixample din Barcelona se afla o cladire speciala proiectata de arhitectul catalan Antoni Gaudí intre anii 1905–1910, dar terminata oficial in 1912.

Casa Mila a fost imediat numita “La Pedrera” (Cariera de piatra), datorita fatadei sale exterioare ce aduce cu o stanca. Exista multe terorii referitoare la sursa de inspiratie a lui Gaudi cand a proiectat La Pedrera, de la valurile oceanului pana la anumiti munti, natura fiind singura sursa de inspiratie a arhitectului in toate operele sale. Indiferent de izvorul de inspiratie ce a stat la baza crearii acestei capodopere, cladirea pare o sculptura plina de contraste intre zonele cu piatra pala si cele cu fier inchis la culoare, de curbe si concavitati.

Balcoanele sunt din fier forjat si au fost proiectate de un prieten al lui Gaudi, Josep Maria Jujol, care a mai colaborat si in alte ocazii cu celebrul arhitect. Fiecare dintre balustrade este diferita de celelalte.

Gaudi a gandit Casa Milà ca un simbol spiritual. Elemente religioase evidente includ un fragment din rugaciunea Rozariului pe cornisa si statui ale Fecioarei Maria in planul originar in special Maica Domnului a Rozariului si a celor doi arhangheli, Sf. Mihail si Gavril. Designul lui Gaudi nu a fost urmat in totalitate. Guvernul local a obiectat la unele aspecte ale proiectului, amendand proprietarii pentru mai multe infractiuni din domeniul constructiilor, ordonand chiar demolarea unor parti care depaseau inaltimea standard pentru cladirile din oras. Dupa ce s-a luat decizia de a exclude grupul statuar al Fecioarei Maria si al arhanghelilor, Gaudi si-a dorit abandonarea proiectului, dar a fost convins sa nu renunte totusi la acesta de catre un preot.

Acest imobil construit pentru cuplul Rosario Segimon si Pere Milà reprezinta una dintre cele mai pline de imaginatie cladiri din istoria arhitecturii, fiind de fapt mai mult o sculptura decat o cladire in sine. Figureaza din anul 1984 pe lista de locuri din patrimoniul mondial UNESCO.

Barri Gòtic – centrul vechi din Barcelona

Barcelona gotica sau Barri Gotic (Cartierul Gotic) este un labirint intunecos de stradute, atat de inguste incat, daca intinzi bratele, poti atinge zidurile. Cladirile, inalte de 3-4 etaje, fac imposibila patrunderea soarelui intr-un astfel de loc. Intre unele cladiri exista pasaje aeriene, ca niste coridoare suspendate. Alte locuri care merita vizitate sunt: Piata Primariei (Placa del Ayuntamiento), cu Palau de la Generalitat si Ayuntamiento (Primaria), edificii ce adapostesc de sute de ani, fara intrerupere, administratia locala.

Primul centru civic a fost descoperit de arheologi sub aceasta piata. Tot in acest perimetru se afla si Catedrala, La Seu, monument gotic de o frumusete rara. Sobrietatea clericala se imbina armonios cu exotismul spaniol: incantatoare patios (curti interioare) ofera liniste, soare, umbra si desfatare credinciosilor si slujitorilor bisericii.

Barri Gotic este situat in partea dreapta a celebrei La Rambla cum privesti spre Placa de Catalunya si se intinde pana spre Via Laietana, iar pe cealalta diagonala, de pe faleza Marii Mediterane pana la Ronda de Sant Pere. Farmecul acestui cartier l-a inspirat pe Picasso care a trait si a lucrat in Barri Gotic si de asemenea pe Joan Miró, renumit pictor si sculptor spaniol care s-a nascut si a petrecut primii ani din viata aici.

Orasul Sustenabil Inteligent Fujisawa by Panasonic

Chiar daca a fost lovita de cutremur si de un dezastru nuclear, Japonia nu inceateaza sa priveasca inspre viitor. Compania nipona Panasonic, alaturi de mai multi parteneri, are in plan un proiect eco-imobiliar indraznet pe teritoriul Tarii Soarelui Rasare.

Lider mondial in construirea de echipamente tehnologice, Panasonic doreste sa ridice, pe locul unde se afla candva chiar una dintre propriile fabrici de asamblare, un „oras sustenabil inteligent” (OSI), din aproximativ 1.000 de case raspandite pe o suprafata de 19 hectare. Asezarea se va distinge tocmai prin faptul ca va fi integral eficienta energetic si prietenoasa cu mediul.

Planul japonezilor nu este acela de a ridica un oras modest, cu un consum energetic minim. „Orasul Sustenabil Inteligent Fujisawa”, care se va afla sub administratia urbei Fujisawa, din prefectura Kangawa, va fi construit pe principiul unei infrastructuri futuriste si avanatajoase de generare si de conservare a energiei in toate dimensiunile sale. Companiile partenere in realizarea acestui proiect planuiesc sa demonstreze cat de ecologica poate fi o asezare atunci cand mai multe tehnologii lucreaza la unison in organizarea ei.

Prin urmare, OSI Fujisawa nu va fi neaparat rezultatul intrepatrunderii unor tehnologii stiintifico-fantastice, care nu s-au mai vazut, ci va gazdui o varietate de strategii ecologiste conventionale care, in ciuda disponibilitatii lor, sunt dificil si costisitor de integrat in structurile urbanistice deja existente.

In orasul imaginat de Panasonic, fiecare acoperis al fiecarei case va fi acoperit cu panouri solare moderne, care vor alimenta locuintele cu energie electrica si, in acelasi timp, vor stoca energia nefolosita in baterii „domestice”. Chestiunile de infrastructura civica vor primi si ele o atentie deosebita. Transportul prin oras, spre exemplu, ar putea fi asigurat integral de vehicule electrice, iar retele de senzori interconectati vor controla aspecte precum iluminatul public, asigurand neirosirea voltilor.

In esenta, orasul sustenabil inteligent Fujisawa este vazut ca o abordare de top in sensul eficientei energetice – un sat ecologist construit de la zero cu tehnologii ambientaliste moderne si nu cu tehnica invechita, mai putin eficienta. Panasonic doreste sa foloseasca acest exemplu ca pe un tipar pentru alte comunitati mai mari din Japonia si din alte tari. Daca totul va decurge conform planului, OSI Fujisawa va incepe sa primeasca rezidenti in martie 2014 si va deveni complet functional ca oras in 2018.

Sursa: http://www.stiintasitehnica.com

Viscri – de la izolare la celebritate

Retras de la drumul mare ce leaga Brasovul de Sighisoara, satul Viscri adaposteste una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate sasesti, de altfel fiind una din cele 6 inscrise in patrimoniul mondial UNESCO. Particularitatile asezarii au atras atentia si bunavointa Mihai Eminescu Trust, o fundatie patronata de insusi Printul Charles, care a renovat biserica si cateva case din localitate redandu-le ceva din stralucirea initiala.

Un sat izolat din judetul Braşov, de unde, pana acum 10 ani, lumea fugea de saracie, a ajuns destinatia de vacanta a Printului Charles. De cand mostenitorul tronului Angliei a calcat prima data la Viscri, satul parca a prins viata. Doar peisajul a ramas neschimbat.

Bukhara (Locul norocului), Uzbekistan

Situat pe Drumul Matasii, orasul a fost pentru mult timp un important centru comercial, educational, cultural si religios. Centrul istoric din Bukhara, cu ale sale numeroase moschei si madrasah - locuri de studiu, scoli teologice in care era predat “madhhab-ul” (jurisprudenta si lege islamica), a fost declarat de catre UNESCO ca loc de seama din Patrimoniului Mondial.

Bukhara este unul dintre cele mai vechi orase de pe teritoriul Uzbekistanului fiind situat pe un deal considerat sacru, acolo unde in trecut se aduceau ofrande zeilor pagani. Se crede ca orasul ar fi fost fondat in timpul lui Siyavushids care a domnit cu 980 ani inaintea lui Alexandru cel Mare, iar numele si l-ar fi luat de la "vihara" care in sanscrita inseamna "manastire".

Bukhara este orasul sfant al Asiei Centrale, gazda in trecut a peste 300 de moschei si 100 madrasah. In secolele 9 si 10 a fost inima religioasa si culturala a regiunii, orasul faimosului filozof si om de stiinţa Avicenna, precum si a poetilor persani Firdausi si Rudaki.

Potrivit UNESCO, „Bukhara este exemplul cel mai complet si nealterat al unui oras medieval din Asia centrala care si-a pastrat aura sa urbana pana in prezent”. Centrul orasului include aproximativ 140 de cladiri istorice si monumente, dintre care majoritatea sunt de natura religioasa. Locurile non-religioase din Bukhara cuprind mai multe bazaruri si caravanserai-uri.

Minaretul Kalan face parte din complexul arhitectural al orasului fiind frecvent intalnit sub denumirea de Turnul Mortii, fiindca aici erau executati calcatorii de lege. Acesta impresioneaza mai ales prin dimensiunile sale: 9 m diametrul la baza, 6 m in varf si 45.6 m inaltime. Turnul vegheaza moscheea omonima construita in secolul al XV-lea.

Mausoleul Ismail Samani este unul dintre obiectivele turistice cele mai stimate din Asia Centrala, si a fost construit ca loc de odihna intre anii 892 si 943.

Cetatea Ark este un complex de cladiri publice importante care a functionat ca resedinta a liderilor orasului. La vest de Ark dainuie inca din perioada araba Piata Registan intesata cu spatii comerciale improvizate. Din pacate singurul monument care a supravietuit intact este Bolo-khauz, din secolul al XVIII-lea.