Miezul noptii in Paris regizat de Woody Allen

Filmul acesta nu e doar o declaratie de dragoste pentru Orasul Luminilor, ci mai ales o declaratie de dragoste pentru arta cinematografului si pentru capacitatea sa extraordinara de a construi lumi paralele. Interpretarile remarcabile sunt baza acestei comedii despre evadarea in fictiune si despre relatia pe care fiecare epoca o are cu trecutul.

In "Midnigh in Paris" Woody Allen a avut o inspiratie de zile mari - ai toate sansele sa gandesti asa inca de la primul cadru de dupa momentul introductiv, cel de peste trei minute in care ai vazut Parisul in diferite momente ale zilei, pe soare ori pe ploaie. Cine iubeste Parisul intelege. (La o adica, acest montaj ar putea fi foarte bine un soi de rezumat in avans al filmului.). 

Cand auzi pe urma vocile din off ale lui Owen Wilson si Rachel McAdams, in fata ochilor iti apare un cadru cu un lac cu nuferi si un pod, si fireste ca nu poti sa nu pufnesti vazand cat de mult seamana cu o pictura de Monet. Ai din acest moment senzatia ca filmul va pune in lumina ciocnirea dintre "trecutul mare" si vremurile de azi cu superficialitatea si veleitatile multora dintre contemporanii nostri. 

Nu te inseli. Cu verva renascuta si ridicata la cub, cineastul american ne antreneaza intr-o poveste pe cat de extraordinara pe atat de credibila (chiar asa!). Blondul american Gil Pender (interpretat de un Owen Wilson la cel mai bun rol de pana acum, caruia i se exploateaza perfect candoarea innascuta) petrece o scurta perioada in capitala Frantei alaturi de logodnica sa, Inez (Rachel McAdams) si de viitorii socri. 

Gil incearca sa treaca de la statutul de scenarist hollywoodian mai mult sau mai putin mediocru la cel de scriitor. Pentru el Parisul nu e doar un loc incarcat de inspiratie (atmosfera de aici i se pare ideala scrisului), dar si incarcat de istorie (el suspinand dupa anii 20, cand viata culturala pariziana era animata de un Hemingway, un Picasso ori un Dali, si cand viata era in general mult mai interesanta). 

Cine iubeste cinematograful intelege perfect unde bate Woody Allen. Fictiunea e de multe ori mai reala decat realitatea sau, in orice caz, preferabila ei. Pentru un artist granita dintre cele doua zone e oricum destul de friabila. 

"Midnight in Paris" nu-si pierde, insa, vremea cu filosofari. Gil patrunde intr-o lume de altadata populata de mari nume care nu doar ca il baga in seama, dar il si iau in serios, incurajandu-i scrisul. Aceasta baie de trecut il va face sa-si dea in sfarsit seama de deciziile pe care trebuie sa le ia in lumea reala. I se deschid, in sfarsit, ochii. 

Partea cea mai delicata a filmului sta probabil in felul cum portretizeaza personalitatile din trecut. Daca lui Woody Allen nu i-ar fi reuşit marii artisti, pariul ar fi fost aproape pierdut. Dar Zelda si Scott Fitzgerald, Ernest Hemingway, Pablo Picasso, Gertrude Stein, Salvador Dali, Man Ray sau Luis Bunuel - interpretati de actori cunoscuti sau mai putin cunoscuti - sunt copii aproape perfecte ale originalelor, atat dupa vorba cat si dupa port. 

Felul in care sunt concepute e si mai interesant. Ele arata asa cum le stim din fotografii (asemanarea e extraordinara), dar se exprima prin filtrul orizontului nostru de asteptare. In ultima instanta, sunt niste proiectii ale personajului principal, niste produse ale imaginatiei lui/noastre. Rar un film in care interpretarile sa fie - toate - atat de bune. Pana si prima doamna a Frantei, Carla Bruni, care e neprofesionista, pica foarte bine pe personajul sau, cel de ghid al Muzeului Rodin. 

"Midnight in Paris" e, probabil, unul dintre cele mai bune filme ale lui Woody Allen, realizate intr-o cariera impresionanta (a recunoscut ca ritmul de un film pe an il impiedica sa se gandeasca la moarte). Filmul are un umor nebun, replici minunat taiate si interpretari perfecte. E o placere sa-l urmaresti. 

"Midnight in Paris" e, de fapt - asa cum o spune si titlul -, un vis. In vise nu se aplica regula lui unde, cand, cum, de ce si asa mai departe, iar Woody Allen pare s-o stie foarte bine. Filmul sau ne duce de fapt direct la esenta uitata a celei de-a saptea arte. 

Sursa: Iulia Blaga pentru hotnews.ro

Din dragoste pentru Roma - Woody Allen

„Toate drumurile duc la Roma“ in noul film al lui Woody Allen, „To Rome with Love“ / „Din dragoste pentru Roma“, un omagiu adus unui gen de comedie care nu se mai face astazi. 

 „La Roma, totul este poveste", declama, inca din prima secventa, un agent de trafic, „spirit protector" al metropolei, si astfel de povesti doreste sa ne spuna regizorul-scenarist Woody Allen. Este pentru prima oara, de la „Scoop" incoace, cand acesta isi ofera si un rol in propria pelicula, cel al unui regizor de opera iesit la pensie, sosit la Roma impreuna cu consoarta sa (Judy Davis). Cei doi isi propun sa-l cunoasca pe alesul inimii fiicei lor, un june cu simpatii de stanga, si pe parintii acestuia, niste „macaronari" tipici. 

Personajul lui Allen este la fel de nevrotic si de un umor cinic cum il stim de atata vreme. Bancurile intelectuale curg, dar mecanismul macina oarecum in gol, mai mult pentru reamintirea gloriei de care s-a bucurat odata. Tipul de rol pe care si l-a creat actorul-regizor in atatea filme, al intelectualului cu probleme existentiale si de relationare cu femeile, i-ar cam reveni aici tanarului Jesse Eisenberg, dar sigur ca acesta se afla departe de model. Toate astea nu inseamna ca filmul nu este reusit si nu curge intr-un mod foarte placut. 

 

„To Rome with Love" face o reverenta comediilor europene postbelice, mai ales celor italiene, productie Cinecittà. Sunt filme care au facut viata mai frumoasa pentru miliarde de oameni, comedii cum nu se mai fac si nu se mai pot face astazi, in care incurcaturile de situatie pareau atat de firesti si starneau hohote instantanee de ras. La astfel de filme trage cu ochiul scenariul lui Woody Allen, si in mare parte reuseste sa ti le aduca in memorie. 

Este a doua colaborare - dupa „Vicky Cristina Barcelona" - a lui Woody Allen cu actrita spaniola Penelope Cruz, aceasta Sophia Loren a secolului XXI. Din „garda veche" sunt adusi in acest film Judy Davis si fostul june-prim Alec Baldwin - pe post de „spirit" din off care comenteaza, cu intelepciunea data de varsta, tribulatiile erotice ale tanarului Eisenberg. „Varsta iti aduce intelepciune", exclama entuziasmat junele. „Nu, varsta iti aduce extenuare", il aduce cu picioarele pe pamant Baldwin. 

„Sangele proaspat" este dat, cum spuneam, de Jesse Eisenberg ("Reteaua de socializare") si de Ellen Page („Juno"), una dintre cele mai talentate noi aparitii. Pentru culoare locala este creat personajul lui Roberto Benigni („Viata e frumoasa"), prototipul italianului mediu. 

Sursa: Adevarul.ro

Woody Allen.Regizor - Scenografie.Europa

Cum te indragostesti de capitalele europene intrand in atmosfera filmelor regizate de Woody Allen

Woody Allen este socotit de multa vreme „cel mai european dintre cineastii americani", si, parca pentru a confirma acest lucru, filmele sale sunt dedicate, in ultimii ani, cate unui mare oras de pe batranul continent. A fost cazul Londrei - cu „Match Point" (indiscutabil, capodopera de senectute a maestrului), „Scoop" si „Cassandra's Dream" -, al Barcelonei - cu splendidul „Vicky Cristina Barcelona" -, al Parisului - cu „Midnight in Paris" -, iar acum a venit randul "Cetatii Eterne", Roma, cu acest nou „To Rome with Love". Sigur ca cineastul lucreaza, in toate aceste filme, mai mult cu cliseele aferente metropolelor respective.

„Match Point" era un apolog dostoievskian, „Vicky Cristina Barcelona" - o „poveste morala" rohmeriana, iar filmul despre Paris - mai mult o fantasmagorie livresca si intelectuala. O astfel de fantezie (postmoderna) este si filmul dedicat Romei, care seamana mai mult cu „Midnight in Paris" decat cu celelalte. Spatiul si mai ales timpul sunt suspendate, pentru a istorisi cateva „povesti intretaiate" care se intampla in capitala italiana si implica atat localnici, cat si americani aflati, din varii motive, in peninsula.

Timid sau obraznic, disciplinat sau haotic, traditionalist sau rebel? Identitatea lui Woody Allen, regizor, actor, scenarist, dramaturg, muzician si scriitor, ramane indecisa intre extreme. 

„In viata urmatoare as vrea sa-mi retraiesc aceasta viata, dar in ordine cronologica inversa. La inceput o sa fiu mort. Apoi o sa ma trezesc la o casa de batrani, simţindu-ma din ce in ce mai bine in fiecare zi. Ma vor da afara pentru ca sunt prea sanatos, o sa ma duc sa-mi iau pensia, iar dupa aceea, cand ma apuc de munca, o sa primesc un ceas de aur si o sa petrec chiar in prima zi. O sa muncesc 40 de ani, pana cand o sa fiu suficient de tanar sa-mi placa sa ma pensionez. O sa petrec, o sa beau, o sa traiesc promiscuu, dupa care o sa fiu gata sa merg la liceu. Apoi o sa fac scoala gimnaziala, o sa fiu pusti, o sa ma joc. N-o sa am nicio raspundere, o sa fiu copil pana o sa vin pe lume. Iar ultimele noua luni o sa mi le petrec plutind intr-un spatiu ca un spa, cu incalzire centrala si room-service la dispozitie, intr-un loc care se mareste pe zi ce trece, si apoi voila!, o sa se termine orgasmic!" Woody Allen 

Sursa: adevarul.ro 

Ziua Mondiala a Turismului - 27 Septembrie

Ziua Mondială a Turismului este dedicată, în acest an, unei teme de foarte mare actualitate: contribuţia turismului la dezvoltare durabilă, prin utilizarea energiei regenerabile. Festivităţile vor fi găzduite de Spania, unul dintre liderii internaţionali în domeniul eficienţei energetice, dar şi un model pentru bunele practici în turism. Dincolo de întâlnirile la nivel înalt dintre guverne, jucătorii importanţi din piaţa energiei şi industria hotelieră, 27 septembrie este o ocazie importantă pentru a readuce în dezbatere legătura strânsă dintre turism şi ecologie, fie că vorbim despre dezvoltare durabilă sau despre conservarea biodiversităţii. Nu este o temă nouă nici pentru Organizaţia Mondială a Turismului - temele lansate cu aceeaşi ocazie aniversară în ultima decadă au fost deseori legate de protecţia mediului - nici pentru România sau pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Am susţinut şi am impus ca priorităţi în mandatul meu atât creşterea eficienţei energetice prin programe de reabilitare termică, pentru locuinţe şi instituţii publice, cât şi dezvoltarea durabilă şi turismul verde pentru ariile protejate precum Delta Dunării. În cadrul Programului Operaţional Regional, pe care îl gestionăm, multe astfel de proiecte au depăşit stadiul de intenţie, fiind deja în implementare.

Energia regenerabilă, tema din acest an, este una strâns legată de obiectivele pentru 2030 propuse, anul trecut, la Rio, de către Naţiunile Unite prin iniţiativa Energie Sustenabilă Pentru Toţi. Acestea se referă în principal la dublarea ratei de eficienţă energetică şi dublarea cuantumului de energie regenerabilă folosită în următorii 18 ani. Industria turistică, pentru care estimările existente arată că va deservi, până la sfârşitul anului 2012, un miliard de călători şi creează, la nivel global, 100 de milioane de locuri de muncă, este, evident, direct vizată. Concret, vorbim despre folosirea în sectorul ospitalităţii a unor surse de energie verde: energie solară, eoliană, termală sau biogaz şi despre creşterea eficienţei energetice prin utilizarea unor echipamente cu consum redus sau a sistemelor de încălzire ce folosesc deşeuri sau pompe de căldură. În ceea ce priveşte reducerea consumului de energie în unităţile turistice, putem atrage către acest gen de preocupare şi beneficiarii de servicii turistice, prin informarea lor cu privire la tipurile de comportament responsabil şi încurajarea de a-l adopta nu doar în propriile case, ci şi în calitate de turişti. 

Considerăm că, printr-un efort managerial şi asumarea unei strategii pe termen lung, România poate implementa cu succes aceste obiective. Avem premise pozitive: mă gândesc la cele peste 20 de parcuri eoliene din Tulcea, Constanţa şi Caraş Severin sau la staţiunile turistice care folosesc pentru încălzire apele termale. Preocuparea pragmatică pentru folosirea eficientă a energiei - care, pe termen lung, se traduce în costuri reduse de operare şi întreţinere - se simte şi la nivel micro: am observat cu bucurie că mulţi proprietari de pensiuni şi moteluri din ţară s-au orientat spre sisteme alternative care folosesc energia solară sau cea eoliană, că există hotelieri care aplică deja programe iniţiate la nivel european de conservare a resurselor, printre care şi energia. Este de datoria noastră să încurajăm şi stimulăm astfel de iniţiative şi să găsim în continuare soluţii pentru finanţarea lor. Este şansa noastră să demonstrăm o gândire pe termen lung, singura viabilă dacă ne dorim o dezvoltare durabilă a turismului în România. 

Mesajul ministrului Eduard Hellvig cu ocazia aniversării Zilei Mondiale a Turismului
Sursa: Ziua Constanta

Diamante pentru toti

A fost un secret de stat stiut doar de cativa oameni de incredere. Acum, Rusia a dezvaluit ca detine un depozit urias de “diamante de impact” care au trasaturi neobisnuite, prezinta Messagetoeagle.com.

Formate in urma cu cateva milioane de ani de catre un asteroid care a cazut pe Pamant, aceste diamante extraterestre ar putea intoarce “cu susul in jos” pietele mondiale. In urma cu cateva zile, Rusia a declarat ca are in posesie trilioane de pietre pretioase care se afla sub un crater de asteorid cu un diametru de 100 de kilometri, vechi de 35 de milioane de ani, in estul Siberiei, cunoscut sub numele de Astroproblema Popigai.

Rusii au stiut despre aceasta locatie inca din anii ’70. Valul secretului a fost in sfarsit ridicat, iar Moscova a permis oamenilor de stiinta de la Institutul de Geologie si Mineralogie Novosibirsk sa vorbeasca despre acest aspect cu presa.

Depozitul este localizat la granita dintre regiunea Krasnoyarsk si Yakutia in structura cripto-exploziei Popigai. Este atat de mare incat poate aproviziona pietele globale pentru urmatorii 3.000 de ani. Potrivit agentiei de presa ITAR-Tass, diamantele de la Popigai sunt “de doua ori mai dure” decat pietrele obisnuite, ceea ce le face ideale pentru utilizari industriale si stiintifice.

Directorul Institutului, Nikolai Pokhilenko, a declarat ca ceea ce se afla in acest loc este suficient pentru a “rasturna” pietele de diamante mondiale.

Diamantele de impact se formeaza atunci cand un asteroid se loveste de o zona bogata in depozite de grafit. Mineralele super-dense rezultate sunt de doua ori mai dure decat diamantele obisnuite si prezinta o granulatie mare. Diamantele ca acestea sunt extrem de valoroase, nu doar pentru calitatile estetice, dar si pentru folosirea lor in procesele industriale si stiintifice de o precizie inalta.

Domnul Pkhilenko a declarat ca “resursele diamantelor super-dure continute de rocile din structura cripto-exploziei de la Popigai, sunt de zece ori mai mari decat toate rezervele mondiale cunoscute”. “Vorbim despre trilioane de carate. Prin comparatie, rezervele actuale cunoscute in Yakutia sunt estimate la un miliard de carate”.

Acest lucru creaza posibilitatea ca Rusia sa subcoteze pretul materialului sintetic produs acum in China si furnizarea unei noi tehnologii, mai ieftine, pentru fabricarea partilor de masini si de avioane, precum si de prelucrare a bijuteriilor.

“Diamantele din craterul Popigai ar putea intoarce totul cu “susul in jos”. Iar ceea ce se va intampla atunci cu preturile de pe aceasta piata nu este sigur”, spune directorul Institutului Diamantelor Industrial Yakutnipromalmaz, Gennady Nikitin. Insa, exista probleme legate de accesabilitatea si izolarea extrema a locatiei fata de orice cale ferata sau drum rutier. Cercetatorul Sobolev, Nikolai Tuchkov, a declarat ca exista intr-adevar “probleme cost-eficienta, deoarece locatia este izolata de orice centru populat”.

Totusi, cercetatorii siberieni nu vor renunta. O expeditie in acest crater de diamante steril este planificata deja. Depozitul este atat de mare incat, daca aceste diamante Popigai erau bijuterii, fiecare cetatean rus putea purta pe fiecare deget o mie de carate de diamante.

Sursa: Financiarul

Top 12 statiuni din Alpi - Best of the Alps

Doisprezece statiuni alpine clasice si-au unit fortele pentru a forma grupul "Celor mai bune statiuni din Alpi". Fiecare dintre acestea sunt recunoscute ca destinatii turistice de top. Grupul include urmatoarele resorturi:

Chamonix Mont-Blanc, Cortina d'Ampezzo, Davos, Garmisch-Partenkirchen, Grindelwald, Kitzbühel, Lech Zürs am Arlberg, Megève, St Anton am Arlberg, St Moritz, Seefeld si Zermatt.

Acestea reprezinta cele mai prestigioase destinatii de vacanta din 5 tari pe teritoriul carora se afla Alpii (Franta, Germania, Italia, Elvetia, Austria). Mai mult, sunt lideri de piata in sectorul turistic si de petrecere a timpului liber, toate reprezentand garantia unor servicii de calitate superioara.

Cele 12 pot fi considerate si ambasadoare ale intregii regiuni alpine: 12 locuri extraordinare, renumite pe plan international, toate avand norocul de fi situate in cadre naturale splendide.

Kitzbuhel- Lux confortabil

Kitzbühel reinvie legende. Un mic orasel medieval din Tirol, Austria, renumit in special pentru sporturile de iarna, isi incanta turistii (cei cu multa clasa si rafinament) prin peisaje perfecte, desprinse din vederi.

Kitzbuhel este o poveste in sine. Cadru natural perfect, cladiri de vis, magazine cochete, lux confortabil, oameni eleganti si discreti. Nimic exagerat si totusi nimic specific altui loc din Alpi.

Aici, traditia si stilul de viata modern nu intra in contrast ci sporesc farmecul unic al statiunii. Chiar daca este popularizata mai mult ca statiune pentru ski, drumetii, ciclism sau spa eu cred ca este un spatiu superb pentru a respira si simti viata. O comunitate mica si selecta, un nivel de trai care iti permite sa fii liber de constrangeri de orice fel, aer curat, ritm relaxat, toate fac din Kitzbuhel un loc de repaus, de refacere si de descoperire de sine ideal.

Cum sa nu iubesti un asa loc pro-viata?