Numarul 13 in SUA

Blestemul numarului 13 este o traditie tipic americana. In New York nu exista strada nr.13, nici etajul 13, nici pe strazi case cu nr. 13. In toate prospectele scrie ca Empire State Building are 102 etaje, dar de fapt, este vorba de 100; americanii socotesc parterul drept etajul 1, iar etajul 13 lipseste din motive de superstitie.

Insa nu totdeauna 13 a fost considerat ca purtand ghinion. Initial, SUA erau formate de 13 colonii. Deasupra capului vulturului, pe emblema SUA, figurau 13 stele, iar motto-ul inscris pe emblema continea 13 litere: "E PLURIBUS UNUM", adica "sunt mai multi, intr-unul singur". Emblema mai continea 13 frunze, 13 boabe pe ramura din gheara dreapta a vulturului, 13 sageti in cea stanga si 13 dungi pe platosa de pe pieptul lui.

Pe emblema, se mai gasea o piramida, cu 13 nivele, purtand ca moto, sintagma latina "ANNUIT COEPTIS", adica "ceea ce s-a inceput este si acceptat", compusa de asemenea din 13 litere.

Este greu de spus astazi daca toate acestea au fost simple coincidente, capricii ale inaintasilor americanilor de azi, sau informatii transcedentale, ce trimiteau mesaje, greu de descifrat pentru omul modern.

Ar trebui sa vedem insa de unde vine legatura lui 13 cu ghinionul. Pentru aceasta este necesar sa facem o incursiune in timp. Egiptenii au fost primii care s-au preocupat de acest numar. In superstitia lor numarul 13 aducea noroc. Egiptenii credeau ca scara spre viata eterna contine 12 trepte. Atingand a 13-a treapta, automat, ai trecut dincolo. Pentru ei, numarul 13 era asociat cu nemurirea.

Noul Testament din Biblie vorbeste de Cina Cea De Taina unde, initial, au participat 12 persoane, inclusiv Iisus. La un moment dat, a venit Iuda Iscariotul. El era al 13-lea, cel care, ulterior, l-a tradat pe Iisus. Traditia atribuie acelui moment sensul nefast al numarului 13, care il reprezinta pe cel de prisos, cel nedorit, cel aducator de rau.

Babilonenii aveau un cult deosebit pentru numere, care indicau sensuri si semnificatii multiple. Pentru ei, numarul 13 deriva din 12, considerat purtator de noroc, corespunzator celor 12 zeitati, iar 13 includea si zeul principal, respectiv intreaga familie a zeilor. Cine se situeaza al 13-lea intr-o conjunctura oarecare, sau este al 13-lea nascut din familie, acela se va bucura de atentia si de protectia zeior.

Revenind in zilele noastre, acest numar nu ar trebui sa ne produca angoase. In Spania, Grecia si America Latina, vineri 13 este considerata a fi o zi cu ghinion. In Italia, vinerea este zi ghinionista, dar numai daca pica pe data de 17. Germanii evita pe cât posibil numarul 13: in multe hoteluri camera cu nr.13 nu exista, in vreme ce, in cladirile inalte, al treisprezecelea etaj e sarit la numerotare. In aeronavele anumitor companii aeriene rândul al treisprezecelea nu exista.

Baden-Baden – capitala de vara a Europei

Baden-Baden, punctul de intrare principal in Padurea Neagra, este un fascinant oras spa din landul Baden-Württemberg, Germania.

Un adevarat paradis pentru iubitorii de natura, Padurea Neagra (Schwarzwald) este un loc izolat si totusi prietenos cu imprejurimi de vis, dealuri line, despartite de culmi muntoase si cheiuri abrupte, lacuri cristaline, sate si ferme traditionale.

Regiunea iti permite sa explorezi o bogata cultura germana traditionala si sute de km de trasee marcate pentru urcus. Multe dintre aceste trasee urmeaza poteci vechi de sute de ani. Impresioneaza cele din rezervatia naturala din zona Feldberg sau din vaile impadurite care inconjoara Baiersbronn.

Daca obosesti, te poti odihni in centrele balneare excelente de aici, renumite pentru izvoarele termale si apele cu proprietati curative.

Popularitatea orasului ca spa dateaza din secolul al 19-lea, cand regina Prusiei a vizitat zona pentru a-si imbunatati starea de sanatate. Baden-Baden a devenit astfel un loc de intalnire al celebritatilor, care au fost atrase de izvoarele termale, precum si de celebrul Cazino Baden-Baden, hotelurile de lux, cursele de cai si de gradinile Lichtentaler Allee.

Printre turistii atrasi de frumusetea locurilor s-au numarat Regina Victoria, Wilhelm I, Napoleon III, Berlioz, Brahms si Dostoievski. Baden-Baden este mentionat si de Tolstoi in Anna Karenina, dar sub un nume diferit. Baden-Baden a fost poreclit atunci capitala europeana de vara si a atins apogeul sub Napoleon III, intre anii 1850 si 1860. Actiunea romanului "Jucatorul" al scriitorului rus Dostoievski se petrece in Cazinoul din Baden-Baden, inspirata fiind de timpul petrecut de acesta in celebrul cazino. Johannes Brahms a locuit in oras, resedinta sa, Brahmshaus, putand fi vizitata si astazi.

Alte atractii:

Kurhaus — Gradina spa ce gazduieste un festival de muzica clasica in aer liber

Muzeul Faberge - Colecționarul rus Alexander Ivanov a ales tocmai Baden-Baden pentru Muzeul Faberge, un omagiu adus marelui bijutier al Casei Imperiale ruse, celebrul creator al oualelor prețioase, Monsieur Faberge.

Capela Sturdza – ridicata in stil neoclasic, pentru a adaposti mormantul fiului Printului roman Mihail Sturdza.

Sammlung Frieder Burda — una din cele mai mari colectii de arta moderna din Germania
Castelul din secolul al 15-lea, resedinta formala a ducilor de Baden, in prezent gazda muzeului de istorie.
"The Paradise" (Paradies), o superba gradina in stil renascentist italian
Muntele Merkur cu funicularul Merkurbergbahn si turnul panoramic

Frankfurt pe Main - centrul vacantelor

De curand am aflat o informatie interesanta despre sectorul turistic. Cel mai mare tour operator britanic, Thomas Cook, preluat de Neckermann, unul din marii tour-operatori din Germania, isi are sediul central in landul Hessa, la Oberursel, in apropiere de Frankfurt. Centru al finantelor europene, ma intreb - este apropierea de Frankfurt a centrului turismului continental intamplatoare sau nu? De aici ideea de calatori putin prin Frankfurt cu ajutorul Wikipedia.

Frankfurt pe Main este cel mai mare oras din landul federal german Hessa si al cincilea oras ca marime din Germania. Numele colocvial al orasului este Frankfurt, insa numele sau oficial este Frankfurt am Main, care se traduce Frankfurt pe (raul) Main.

Cei trei piloni ai economiei Frankfurtului sunt finantele, comertul si transportul. Totodata, orasul detine de mult timp titlul de capitala financiara a Germaniei. Bursa din Frankfurt este cea mai mare din tara, ocupandu-se de 85% din actiunile din Germania si este una dintre cele mai mari din lume. In Frankfurt se afla de asemenea sediul Bancii Centrale Europene, cel al Bancii Federale (de stat) Germane (Deutsche Bundesbank), precum si sediile unui numar mare de banci comerciale private. Frankfurtul este si centru pentru o serie de afaceri comerciale pe scara larga, cum ar fi renumitul Targ anual de la Frankfurt (Messe Frankfurt), cel mai important din Germania, iar unii ar spune chiar din intreaga lume.

Are o infrastuctura de ceea mai buna calitate precum si un important aeroport international, Aeroportul International Frankfurt. Acesta este considerat ca al doilea sau al treilea din Europa ca numar de zboruri sau de pasageri, dupa Aeroportul Heathrow de langa Londra si aproape la egalitate cu Aeroportul International Charles de Gaulle de la Paris.

Frankfurt este poreclit „Bankfurt” precum si „Mainhattan”, o aluzie la zgarie-norii din Manhattan si la raul Main. Este unul dintre cele trei orase europene care au un numar important de zgarie-nori. Cu 9 cladiri inalte de peste 150 de metri in 2004, Frankfurt este al doilea dupa Paris (La Défense si Montparnasse: 12 zgarie-nori mai inalti de 150 de metri), dar inaintea Londrei (Canary Wharf si City: 8 zgarie-nori mai inalti de 150 metri). In Frankfurt se afla cea mai inalta cladire din Europa, Turnul Commerzbank. In Germania numai la Berlin exista un numar mai mare de zgarie-nori.

In Frankfurt se afla un mare numar de institutii importante de cultura germana; printre ele se numara Universitatea Johann-Wolfgang-Goethe-Universität, muzee aflate in mare parte pe pe asa-numitul Mal al muzeelor (Museumsufer) al Maine-ului. La Frankfurt se afla deasemeni si imensa gradina botanica numita Palmengarten, care adaposteste printre altele o impresionanta sera de palmieri. Cele mai cunoscute muzee sunt Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie, sau pe scurt Städel, si Naturmuseum Senckenberg. De asemenea Museum für moderne Kunst (Muzeul de arta moderna) si Schirn Kunsthalle (Galeria de arta Schirn) sunt notabile.


Franconofurd (si -furt, -vurd) este mentionat pentru prima data in 794, la un ansamblu imperial si sinod ecumenic condus de Carol cel Mare. Frank inseamna in germana veche si „liber”, motiv pentru care Frankfurt poate insemna nu numai "vadul francilor", ci si "vadul liber", o oportunitate de a traversa raul Main, fara sa se fi construit vreun pod.

In Sfantul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante orase. Din 855 regii si imparatii romano-germani sunt alesi in Frankfurt (Lothar al II-lea fiind primul din ei) si incoronati la Aachen. Incepand din 1562 regii si imparatii sunt nu numai alesi, dar si incoronati la Frankfurt (incepand cu Maximilian al II-lea). Aceasta traditie s-a terminat in 1792, odata cu incoronarea lui Francisc al II-lea, ultimul imparat al Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana. El a fost incoronat de Ziua Bastiliei, pe 14 iulie, aniversarea asaltului asupra Bastiliei. Alegerile si incoronarile au avut loc in catedrala Sfantului Bartolomeu, cunoscuta sub numele de Kaiserdom (Catedrala Imparatilor, sau pur si simplu Domul din Frankfurt).

Catedrala Sfantul Bartolomeu (Dom Sankt Bartholomäus) este o constructie gotica, care a fost ridicata in secolele XIV-XV pe fundatia unei biserici mai vechi din vremurile merovingiene. Este cea mai mare biserica din oras.

Römer este numele cladirii primariei Frankfurtului, in traducere „cetatean al Romei, roman”. Casa din mijloc este Römer-ul propriu-zis, care mai tarziu a fost legat si de cladirile inconjuratoare. La primul etaj se afla „Sala imparatului” sau „Sala imparatilor” (Kaisersaal), unde aveau loc banchetele imparatilor proaspat incoronati. In ea se afla expuse portretele tuturor celor 52 imparati ai Imperiului Roman de Natiune Germana, executate in perioada 1838 - 1853.

Biserica Sfantul Paul (Paulskirche) este o biserica relativ noua. Constructia acestei biserici protestante a inceput in 1789 si s-a terminat abia in 1833. Importanta sa provine in special de la Parlamentul de la Frankfurt, care a fost gazduit aici in 1848/49 pentru a elabora o constitutie pentru o Germanie unificata si democratica. Actiunea a esuat pentru ca monarhii din Prusia si Austria nu doreau sa-si piarda puterea; in 1849 trupe prusace au incheiat experimentul democratic prin forta armelor, iar parlamentul a fost dizolvat. Dupa aceea, cladirea a fost folosita din nou pentru servicii religioase.

Faimoasa „Opera veche” din Frankfurt (Alte Oper) a fost una dintre cele mai mari opere din Germania pana la distrugerea ei aproape totala in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial. In ziua de astazi ea adaposteste o sala mare de concerte (cu scena relativ mica) plus cateva sali mai mici, in timp ce spectacolele de opera propriu-zise au loc intr-o alta cladire din Frankfurt - opera actuala.

Paste in Germania - Traditii

Se crede ca termenul german “Ostern” vine de la o zeita anglo-saxona din antichitate numita "Eastre", "Eostre", "Ostara". Momentul sarbatorii este foarte special - celebrarea lui Hristos coincide cu trezirea naturii la o noua viata dupa somnul hibernal. In gospodariile germane se face curatenia de primavara si se decoreaza casele cu ramuri inmugurite, narcise, salcie, primele mladite de grau. Copaci de Pasti, copacei micuti sau ramuri, impodobiti cu oua, au facut parte mult timp din sarbatoarea germana a Pastelui.

Din traditia sarbatorii face parte si masa bogata de Pasti, dupa un post sever. Este imposibil sa iti imaginezi Pastele fara oua colorate, schimbate sau daruite, traditie care dateaza din sec. al 16-lea. De Pasti copiii joaca un joc: se intrec in rostogolirea oualor colorate pe pante din iarba sau le ciocnesc la capetele ascutite si copilul al carui ou nu s-a spart, il obtine si pe cel spart. Iar familia mananca oua fierte tari saptamani la rand!

Iepurasul de Pasti este mentionat pentru prima data in Germania, in 1590. In unele regiuni se crede ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate in noaptea dinaintea Pastilor. Primele delicatese din aluat dulce sub forma de iepurasi au aparut tot in Germania, pe la 1800.

Biblioteci celebre – remedii pentru suflet

Biblioteca Abatiei Ad Mont, Austria

Impresionata de biblioteca unui profesor de filosofie pe care l-am vizitat recent, am incercat sa descopar care biblioteci se pot lauda cu ceva special. In afara de Biblioteca Vaticanului despre care auzisem mai multe teorii si de Biblioteca Congresului SUA care m-a uimit prin vastitate, am cunoscut, prin intermediul unui articol pe care il reproduc mai jos si alte tezaure de cultura, ele insele – bibliotecile - veritabile monumente de arta.

530 mile de rafturi imbraca Biblioteca Congresului American, cea mai mare institutie de cultura din lume, ce detine 128 de milioane de publicatii.

36.000 volume cuprinde cea mai vasta biblioteca din lume, cea a Palatului Regal din Portugalia.

Biblioteca El Escorial, Madrid, Spania

Se pare ca Italia este o destinatie perfecta unde cititorii pot savura o carte buna.
Biblioteca Marciana din Venetia, numita astfel dupa Sfantul Apostol Marcu. Inca din 1362, poetului Petrarca i-a incoltit ideea crearii unei biblioteci publice la Venetia si, la moartea sa, a lasat orasului intreaga lui biblioteca. Biblioteca Marciana cuprinde 13.057 de manuscrise, 2.884 incunabule, 24.054 asa-numite cinquecentine (carti editate in secolul XVI – n. tr.) si 3.850 de periodice (dintre care 960 curente), dar este renumita pentru fondul sau de publicatii grecesti (unul dintre cele mai importante din lume), pentru manuscrisele si editiile rare venetiene. Biblioteca Angelica, Biblioteca Sansovino din Roma si Biblioteca Di Belle Arti din Milano impresioneaza la fel de mult.


Biblioteca Di Belle Arti din Milano

Biblioteca manastireasca St. Gallen (The Abbey Library of St. Gallen) este cea mai veche biblioteca din Elvetia si una dintre cele mai importante biblioteci din lume. Biblioteca si intreaga manastire din incinta St. Gallen au fost incluse in lista UNESCO. In fiecare an, aproape 100.000 de vizitatori vin din intreaga lume pentru a vedea expozitiile de aici, dar si colectiile de carte veche din perioada medievala. Este considerata de multi a fi una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume.

Biblioteca manastireasca St. Gallen

Dupa un incendiu devastator, cu cateva secole in urma, Biblioteca Congresului din Washington a renascut din cenusa prin decizia lui Thomas Jefferson (1743-1826) de a vinde 6.000 dintre volumele sale contra 23.900 de dolari. Situata in trei cladiri in Washington D.C., Biblioteca Nationala a SUA este cea mai mare biblioteca a lumii dupa numarul de rafturi si detine cel mai mare numar de carti. Azi, rafturile cladirii impunatoare gazduiesc 120 de milioane de opere, printre ele numarandu-se 54 de milioane de manuscrise, 18 milioane de carti si 4,5 milioane de harti.

Biblioteca Congresului SUA

In Peninsula Iberica devotiunea pentru carte pastreaza o marturie ciudata. Biblioteca din Mafra (Portugalia), ca si Palatul Regal si Manastirea Franciscana adapostita de acelasi edificiu, sunt rezultatul unei promisiuni pe care regele Portugaliei, Joao al V-lea, a facut-o reginei, spaniola Maria de Austria, in cazul in care aceasta ii va darui un fiu, un mostenitor al tronului. Regina a nascut un baiat si regele si-a tinut si el promisiunea, construind cel mai stralucitor monument al barocului portughez, cu 880 de sali, 4.500 de usi si ferestre, 154 de scari si 29 de gradini interioare (patio).

Biblioteca din Mafra (Portugalia)

Biblioteca Nationala "Francois Mitterrand" sau Biblioteca Nationala a Frantei are o colectie uriasa, de peste 13 milioane de documente, 315 milioane de carti, peste un milion de documente sonore si multimedia, peste 3.000 de reviste si ziare, franceze si internationale. Aici se afla intreaga productie editoriala a Frantei, de la originile sale, incepand din secolul al XVI-lea.

Biblioteca Nationala a Frantei

Fondata la 1810, Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro, Brazilia, azi cea mai mare biblioteca din America Latina, de o mare frumusete arhitecturala, capatand un aer maret prin donatiile conducatorilor Braziliei, are peste noua milioane de item-carti, gravuri, harti – din care un milion de carti cu caracter general (monografii, pamflete, eseuri, teze), din secolul al XVIII-lea si pana azi.

Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro, Brazilia

In lume exista cateva biblioteci care iti iau ochii, nu numai prin arhitectura lor deosebita, dar si prin tomurile de colectie unicat. Iata o lista a acestora: Libraria din Manastirea Strahov (Praga), August Herzog, Wolfenbüttel (Germania), Waldsassen Abbey din Bavaria (Germania), Beatus Rhenanus, Basel (Elvetia), Biblioteca Bernadotte (Stockholm), cele trei biblioteci faimoase din Portugalia – Biblioteca Palatului si Manastirii Mafra I, Biblioteca Palatului National Lisbon si Biblioteca Universitara Coimbra, Biblioteca Palafoxiana din Puebla (Mexico), Biblioteca Academiei de Limbi din Madrid, Biblioteca Castilla La Mancha (Spania), Biblioteca El Escorial din San Lorenzo (Spania), Biblioteca Salamanca Library din Salamanca (Spania), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada), George Peabody din Baltimore (SUA), biblioteca Kremsmuenster Abbey din Kremsmuenster si biblioteca Manastirii Benedictine Admont (Austria), biblioteca regelui prusian Frederic al II-lea din Postdam (Germania), Paltin-Moretus din Antwerp (Belgia), Biblioteca Rennie Mackintosh din Scoala de Arta Glasgow (Scotia), Dutch Royal Archives si Biblioteca St. Walburga (Elvetia).

Biblioteca Parlamentului canadian, Ottawa, Canada

Biblioteca Catedralei Kalocsa (Ungaria), cele trei biblioteci din Austria: Melk Monastery, St. Florian Monastery si Biblioteca Nationala din Viena, Biblioteca Alencon (Franta), Herzogin Anna Amalia Bibliothek Weimar II (Germania), Biblioteca Rijkmuseum din Amsterdam, Biblioteca Riksdagen din Suedia, State Library (Australia), Theology Room St. Deiniol (Irlanda de Nord), Trinity College Library din Dublin (Irlanda), Biblioteca Vaticanului (Roma), Biblioteca Publica Boston Copley din Boston (SUA), Biblioteca Riggs a Universitatii Georgetown (SUA), Biblioteca Suzzallo din Seattle (Washington), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada) sau Real Gabinete Portugues De Leitura Rio de Janeiro (Brazil) – posibil cea mai frumoasa biblioteca din lume. La randul ei, Anglia este renumita pentru bibliotecile sale vechi si pretioase. Amintim aici Bodleian Library si Old British Reading Room din incinta Universitatii Oxford, Hereford Cathedral Chained Library (Hereford), Chetham’s Library din Manchester, Biblioteca Nationala de Arta "Victoria and Albert Museum" din Londra si Biblioteca Queen’s College Oxford.

Biblioteca de carti rare “Thomas Fischer”, Universitatea din Toronto, Canada
Autor: RALUCA GRINTESCU
Sursa: http://www.jurnalul.ro

Google Art Project

Nu mai aveti nici o scuza in a nu vizita cele mai prestigioase muzee ale lumii!

Celebra tehnologie „Street View”, prin care Google permite internautilor sa vada cum arata orasele din intreaga lume, are de astazi o noua intrebuintare. Iubitorii de arta pot vizita virtual 17 dintre cele mai interesante galerii de arta din lume.



Google a lansat Google Art Project , un nou website prin care oricine, de oriunde din lume, poate vizita muzeele cele mai interesante din lume. Utilizatorii site-ului se pot plimba prin muzee si pot vedea tablourile pana la cel mai mic detaliu.

Tablourile sunt digitalizate intr-o forma extrem de detaliata. "In general, o imagine are 7 miliarde de pixeli, de o mie de ori mai mult decat o camera digitala obisnuita", spune Amit Sood, seful Google Art Project.

Momentan, vizitatorii virtuali pot accesa 385 de galerii, care includ peste 1000 de imagini de inalta rezolutie cu opera a peste 486 de artisti.

Dintre muzeele participante lipsesc doua nume mari ale universului artistic: Muzeul Luvru si Musee d'Orsay, din Paris.

Iata lista muzeelor participante la Google Art Project:

* Alte Nationalgalerie, Berlin - Germania
* Freer Gallery of Art, Smithsonian, Washington DC - SUA
* The Frick Collection, NYC - SUA
* Gemäldegalerie, Berlin - Germania
* The Metropolitan Museum of Art, NYC - SUA
* MoMA, The Museum of Modern Art, NYC - SUA
* Museo Reina Sofia, Madrid - Spania
* Museo Thyssen - Bornemisza, Madrid - Spania
* Museum Kampa, Praga - Republica Ceha
* National Gallery, Londra - Marea Britanie
* Palace of Versailles - Franta
* Rijksmuseum, Amsterdam - Olanda
* The State Hermitage Museum, St Petersburg - Rusia
* State Tretyakov Gallery, Moscova - Rusia
* Tate Britain, Londra - Marea Britanie
* Uffizi Gallery, Florenta - Italia
* Van Gogh Museum, Amsterdam - Olanda

Sursa: descopera.ro

Vitraliul – Magia culorilor solare

Fascinatia luminii filtrate de bucatele din sticla in sute de culori si forme este uluitoare.

Fiecare fereastra de biserica iti poate spune povestea vietii unui sfant ori iti poate descifra anumite scene biblice. Totul pare un fel de caleidoscop urias in care, de cum il rasucesti putin, bucatelele de sticla colorata din interiorul sau prind brusc viata si-ti arata o alta minune.

Originea vitraliilor se pierde in negura timpului, unele legende atribuind-o fenicienilor. De asemenea, mesopotamienii si egiptenii au fost cei care au descoperit sticla.
De la acestia din urma ne-au ajuns si asa-numitele “margele egiptene” (2750-2625 i.Hr.), realizate de artizani prin infasurarea unui fir subtire de sticla topita in jurul unui miez de lut. Astfel a rezultat foarte pretioasa sticla opaca. Unii istorici sustin ca inceputurile vitraliilor se datoreaza ferestrelor ornamentale din alabastru din zona Marii Mediterane, in care erau incrustate bucati de sticla colorata.

Un top al vitraliilor ar arata astfel:

1. Cel mai vechi vitraliu, secolul X – Domul din Augsburg, Germania

2. Cel mai mare vitraliu - Institutul Politic din Dole, Lawrence, Kansas. Acesta contine 27 de vitralii din sticla si se intinde pe o suprafata de 2,5 x 2,5 metri.

3. Glob pamantesc din vitralii – Biblioteca Mary Baker Eddy, Boston, Massachusetts. Glob unic, supranumit Mapparium, are inaltimea a 3 etaje, conectate printr-un pod.

4. Cea mai mare fereastra cu vitralii – Catedrala Sf. Isaac, Sankt Petersburg, Rusia. Descrie o imagine a lui Isus si are 28.5 metri patrati.

5. Cel mai mare vitraliu tematic - Catedrala Sf. Monica, Queensland, Australia. Aceste ferestre sunt cunoscute sub numele de Ferestrele Creatiei, 24 in total, se intind pe 1,7 metri latime si 6 metri inaltime.

Tallinn, Estonia si Turku, Finlanda capitale culturale in 2011

Programul "Capitala culturala europeana" a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii.

Orasele Tallinn, din Estonia, si Turku, din Finlanda, detin de la 1 ianuarie titlul de capitala culturala a Europei (CCE) 2011, in baza unei decizii din 2007 a Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana.

Aici vor avea loc diverse evenimente culturale in acelasi timp cu prezentarea propriilor atractii turistice.
Orasul estonian Tallinn a fost ales pentru frumusetea peisajelor si varietatea activitatilor culturale. Aici sunt programate concertul de jazz al lui Bobby McFerri, un spectacol de balet si expozitii de pictura, sculptura si fotografie. Iar trupele de muzica alternativa si teatrele fac ca orasul sa fie unic.
Oraselul Turku din Finlanda reprezinta o combinatie fascinanta intre vechi si nou. Este renumit pentru arhitectura istorica, restaurantele de pe vapoare si mediul academic.
Si aici vor avea loc festivaluri de muzica, spectacole de teatru de vara, intreceri sportive si sute de evenimente legate de sarbatorile de iarna.

Peste 40 de orase au obtinut acest titlu pana in prezent, informeaza site-ul Uniunii Europene.
Capitale culturale europene:
2010 Istanbul (Turcia), Essen (Germania) si Pecs (Ungaria)
2012 Guimaraes (Portugalia) si Maribor (Slovenia)
2013 Marsilia (Franta) si Kosice (Slovacia)

Primul si singurul oras din Romania de pana acum care a detinut apreciatul titlu de capitala culturala europeana a fost Sibiul, in 2007, impreuna cu Luxemburgul. Romania va mai putea avea abia in 2020 un alt oras desemnat drept capitala culturala europeana.

Surse: Europafm.ro

Craciun in Germania

Germanii numesc Craciunul "Weihnachten", care inseamna "noapte solemna", sau "Heiligenachten" - "Noapte Sfanta". Este evocata, atunci, nu nasterea lui Hristos, ca in tarile latine, ci slujba de la miezul noptii de Craciun.

Inca din prima duminica de Advent - cele 4 saptamani care preced Craciunul, targurile de Craciun invadeaza pietele oraselor, dandu-se astfel startul sarbatorilor de sfarsit de an. Coroana de Advent, confectionata in familie, cu ramuri verzi care celebreaza natura, este asezata, in aceste zile, in case. Pe aceasta se gasesc fie patru lumanari, care vor fi aprinse succesiv in fiecare duminica de Advent, fie 24 de saculete cu dulciuri si bunatati care vor fi degustate zilnic in familie.

De Craciun, germanii sunt foarte preocupati de decorarea locuintei. Coroane de brad sunt agatate la usa de la intrare, in timp ce la ferestre sunt puse lumanari electrice.

Pana in ziua de Craciun, germanii viziteaza, in familie, nenumaratele scene biblice ale Nasterii lui Iisus, in miniatura sau in marime naturala, figurative sau animate, construite peste tot. In aer liber, oamenii se incalzesc cu vin fiert condimentat, usor indulcit.

In Germania, sarbatoarea Craciunului dureaza doua zile. 26 decembrie este zi libera, intrucat e cea de-a doua zi de Craciun, dedicata vizitelor in familie sau la prieteni. Cadourile sunt oferite in dupa-amiaza zilei de 25 sau in seara zilei de 24 decembrie, dar nu "de Mos Craciun", ci "de Christ-Kind" (copilul Iisus).

Laura Mitran, laura.mitran@mediafax.ro