Se afișează postările cu eticheta sankt petersburg. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sankt petersburg. Afișați toate postările

miercuri, 23 noiembrie 2011

Sankt Petersburg - Venetia imperiala a Rusiei

Fondat in anul 1703 de catre tarul Petru I al Rusiei, Sankt-Petersburg a fost capitala Imperiului Rus mai bine de doua sute de ani. Orasul a fost construit de catre iobagi, cu costul a mii de vieti. Fosta mlastina, situata la varsarea Nevei in Marea Baltica, este astazi cel de-al doilea oras ca marime al Rusiei, cu 4,5 milioane de locuitori.



Sankt Petersburg este cel mai nordic oras european cu peste 1 milion de locuitori. Centrul orasului, supranumit si muzeul in aer liber al neoclasicismului, a fost primul loc din Rusia inscris pe lista UNESCO a valorilor din patrimoniul mondial.

Totusi, UNESCO a luat in considerare retragerea orasului de pe lista, din cauza unui plan de a construi un zgarie-nori de 403 m al Gazprom, care ar fi afectat panorama orasului. Din cauza crizei financiare, autoritatile locale au anuntat, in decembrie 2010, ca vor muta acest zgarie-nori in afara orasului.

Spre deosebire de Moscova, arhitectura istorica a Sankt Petersburgului s-a pastrat, multe cladiri din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea existand in continuare in centrul istoric.

Piata Palatului, ce leaga bulevardul Nevsky Prospect de Podul Palatului, este principala piata a orasului si un loc plin de istorie, dat fiind ca aici a avut loc Revolutia Bolsevica. In piata se afla Palatul de Iarna, construit intre 1754 si 1762 ca resedinta de iarna a tarilor rusi. In prezent, palatul face parte din complexul muzeal Ermitaj, care adaposteste una dintre cele mai mari colectii de arta din lume.

Merita vizitat canalul Griboyedov, unul dintre cele mai frumoase canale ale orasului. Construit in 1739, este traversat de 21 de poduri; el strabate centrul orasului si ofera o perspectiva superba asupra Bisericii Mantuitorului Insangerat, ce a fost ridicata in locul in care a fost asasinat tarul Alexandru al II-lea, caruia ii este dedicat lacasul de cult.



Intreg orasul este strabatut de peste 1.000 de poduri, dintre care 342 sunt de dimensiuni mari. 22 dintre acestea sunt poduri basculante. In fiecare noapte a perioadei de navigatie, ce se intinde din aprilie pana in noiembrie, aceste poduri se retrag pentru a permite traversarea navelor cargo si a petrolierelor. Sistemul este programat sa functioneze astfel incat intotdeauna sa existe un pod ce nu este retras, pentru a putea fi folosit de serviciile de politie, ambulanta si pompieri, in caz de nevoie. Daca vreti sa asistati la aceasta veritabila ceremonie, nu uitati sa o faceti de pe malul in care se situeaza hotelul la care sunteti cazat; altfel, riscati sa nu puteti ajunge la el pana a doua zi dimineata.



Un alt canal ce merita vizitat este Canalul de Iarna. Construit in 1718, este unul dintre cele mai scurte canale din oras, avand o lungime de doar 228 de metri. Atmosfera pitoreasca ii este data de arcul ce leaga Muzeul Ermitaj de Teatrul Ermitaj.



Intre lunile mai si septembrie, puteti vedea orasul din barca, plimbarile pe canale fiind o metoda eficienta de a vedea, intr-un timp, scurt multe cladiri-monument. Majoritatea vizitelor ghidate cu barca trec pe langa Fortareata Sfintii Petru si Pavel, Palatul de Iarna, Kunstkammer (primul muzeu al orasului, fondat de Petru cel Mare), Gradina de Vara, Campul lui Marte, Biserica Mantuitorului Insangerat, Podul Trinitatii, Podul Anicikov, Catedrala Sf. Isaac si multe alte obiective.

Orice metoda ati alege pentru a vedea comorile celui mai elegant oras din Rusia, un lucru e sigur: nu aveti cum sa il parasiti dezamagit.

La finalul lunii iunie, soarele este mereu prezent pe cerul Sankt-Petersburgului (rasare la 04:35, apune la 23:35, dar ramane mereu la orizont). Atunci au loc celebrele Nopti Albe, timp in care localnicii petrec, ies la picnicuri in parc. Tot atunci puteti face plimbari cu barca noaptea - toti cei ce au ales sa faca acest lucru au spus ca este o experienta unica, de negasit oriunde altundeva in lume.


Sursa:

joi, 27 octombrie 2011

Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg


Muzeul Ermitaj situat in inima orasului Sankt Petersburg, Rusia, pe malul Nevei, in Palatul de iarna din Sankt Petersburg, este astazi unul dintre cele mai mari si mai vechi muzee din lume. Mai mult de 60.000 de piese sunt expuse in aproximativ 1.000 de sali.

Aproximativ 3 milioane de exponate se gasesc in patrimoniul institutiei, incluzand cea mai mare colectie de picturi din lume. Muzeul ocupa sase cladiri istorice (incluzand Palatul de Iarna) si are cateva centre expozitionale in strainatate. Doar colectiile de arta vestica europeana sunt expuse in 120 de incaperi.

Cladirile ce adapostesc muzeul constituie unul dintre principalele ansambluri ale centrului Sankt-Petersburgului, ansamblu inclus in patrimoniul mondial al UNESCO.
Ce se poate vedea la Ermitaj? Orice. De la arta egipteana la arta moderna si bijuterii.

Colectiile de arta antica sunt expuse in cladirile Noului Ermitaj si in cele ale Vechiului Ermitaj, iar unele dintre cele mai cunoscute incaperi de aici sunt Holul celor 20 de Coloane si Camera marelui Vas: aici este adapostit un vas Kolyvan, inalt de 2,57 metri si cantarind 19 tone. Este facut din jasp si a fost asezat in cladire, inainte ca peretii sa fie ridicati. Camera Atena, biblioteca pe vremea tarilor, are un parchet decorat cu mozaic de secol IV descoperit la o veche biserica crestina din Chersonesos. Colectiile de arta antica cuprind artefacte elene din mileniul III pana in secolul al V-lea i. Hr. , arta romana si italiana din secolele IX i. Hr – IV Hr. Printre acestea se afla si renumitul Cameo Gonzaga, o piatra pretioasa gravata.

Piesele cele mai remarcabile sunt obiectele din aur ale civilizatiei scitilor, o imensa colectie provenita din culturile romane si etrusce, dar si o serie de obiecte deosebit de bine conservate a poporului hun. Pot fi gasite, de asemenea, o colectie deosebit de bogata a obiectelor ce amintesc istoria Siberiei, ca scrierile din secolele al IV-lea si al V-lea gasite in pestera Magao din China.

Din secolele IV-III i. Hr. provine o importanta colectie de artefacte descoperite pe teritoriul Rusiei, iar printre vedete se numara cel mai vechi covor tesut si un car de lupta din lemn, foarte bine conservate.
Sub stricta supraveghere este permisa vizitarea galeriilor tezaur, acolo unde sunt adapostite bijuterii provenind din secolul al IV-lea i. Hr. pana in secolul nostru. Aici se poate vedea, printre altele, un ceas de aur din secolul al XVIII-lea, realizat de James Cox.

In cadrul muzeului, picturile reprezinta capitolul cel mai extins, dar Ermitajul are in colectia sa si desene, mai mult de 50.000 de gravuri, stampe, litografii, acvaforte de mai multe tipuri si din mai multe perioade, dar mai are si o numeroasa colectie de obiecte de arta. Aceasta include obiecte de cult datand din secolul al XI-lea pana in secolul al XV-lea, obiecte emailate si sculpturi de fildes din secolele XV-lea si al XVIII-lea. Colectia muzeului mai prezinta si un numar mare de sticlarii venetiene, germane si spaniole din secolele al XV-lea si al XX-lea, dar si o colectie de faiante. Muzeul detine 14.000 de piese de portelan provenit din toate marile centre de manufactura, in special cel din Meissen si Sèvres. Printre marile colectii de arta figureaza si importante colectii de tapiserii si mobilier.

Colectia Arta Plastica numara 2000 de piese si este printre cele mai importante din lume. Aceasta colectie prezinta, printre altele, operele lui Michelangelo si Auguste Rodin.
Colectiile de pictura ale muzeului sunt prezentate in 120 de sali. In aceste sali sunt expuse operele pictorilor italieni, francezi, olandezi si flamanzi, dar si englezi si germani.

La capitolul arta, Ermitajul a rezervat surprize: in 1995, de pilda, s-a descoperit ca una dintre ultimele picturi ale lui Van Gogh – Casa alba in noapte - era in posesia Ermitajului, desi vreme de decenii se credea ca era pierduta.
Sursa Foto:

Palatul de Iarna din Sankt Petersburg

Palatul de iarna din Sankt Petersburg, Rusia a fost construit intre 1754 si 1762 ca resedinta de iarna a tarilor rusi. Tarina Ecaterina cea Mare a Rusiei a fost prima sefa de stat care a locuit in acest palat.

In prezent palatul face parte din complexul muzeal Ermitaj care adaposteste una din cele mai mari colectii de arta din lume.

Aproape un secol a tot fost construit si modificat Palatul de Iarna al tarilor Rusiei din Sankt Petersburg. Doar trebuia sa fie o opera arhitecturala monumentala, demna de o familie ce stapanea peste 22.400.000 kilometri patrati, la sfarsitul secolului al XIX–lea. Aici s–a scris marea istorie a Rusiei, de la incercari de asasinare a tarilor si ultimul mare bal al familiei imperiale la transformarea resedintei intr–unul din cele mai mari muzee ale lumii. Asa se face ca la Palatul de Iarna si Muzeul Ermitaj ii intalnesti pe Ecaterina cea Mare, pe Nicolae al II–lea, pe Leonardo da Vinci, Rubens, Rembrandt, Picasso, Henri Matisse, André Derain, Wassily Kandinsky si multi altii.

Din exterior, palatul se infatiseaza ca o constructie imensa, decorata in stucaturi impresionate si in stil baroc. Totul e zugravit in alb si verde. Fatada principala are 250 metri lungime si 30 metri inaltime. In interior, se impletesc barocul si neoclasicul.

Palatul a fost proiectat de Bartolomeo Rastrelli si a avut initial 1.786 de usi, 1.945 de ferestre, 1500 de camere si 117 de scari. Intre timp, interiorul a fost modificat, iar unele camere au fost unite pentru a se construi galerii impresionante. Camerele sunt bogat ornamentate cu decoratii de lemn si tencuiala aurita.

Dimensiunile orizontale ale palatului sunt puse in evidenta de un brau care separa parterul de cele doua etaje. Deasupra cornisei se afla o balustrada care sprijina 176 de vase ornamentale si statui alegorice.
La parter se gaseau odinioara birouri si oficii de lucru, la etajul al doilea – apartamentele pentru inaltii oficiali si pentru seniorii curtii, iar la primul etaj isi aveau resedintele membrii familiei imperiale. Totul era mare si opulent, Palatul de Iarna fiind conceput in fapt ca un sir de palate mai mici.

Si pentru ca Palatul de iarna a fost resedinta imperiala multi ani, existau si incaperi capabile sa gazduiasca mii de oameni. La masa din imensa sufragerie puteau lua loc 1000 de oaspeti, in timp ce camerele de stat puteau gazdui 10000 de oameni: toti stand in picioare, pentru ca scaune nu existau. Temperatura din interior? Ei bine, in timp ce afara gradele „inghetau”, inauntru infloreau plante exotice.

Si tot la capitolul opulent se inscrie si Marea Biserica a Palatului, o incapere ce depasea stadiul de capela. Aici aveau loc nuntile din familia Romanov, dupa un ritual rigid si intotdeauna urmat cu sfintenie.

In 1837 un incendiu a distrus mare parte din interior iar restaurarile, cele mai multe facute de Giacomo Quarenghi, au fost facute in stilul eclectic al vremii.
Ultimul mare bal de la palat a avut loc in 11-13 februarie 1903. Familia imperiala a imbracat costume de secol XVII, bogat impodobite si aduse special pentru ei de la Kremlin, iar petrecerea a tinut trei zile.

Colectia de arta a palatului a fost „asamblata” prin prisma hazardului, adeseori primand cantitatea si nu calitatea. Multe lucrari au ajuns astfel la palat ca parti ale unor colectii mari, pe care tarina le achizitiona integral. Ambasadorii Imperiului Rus la Londra, Paris si Amsterdam erau bine instruiti sa caute si sa achizitioneze colectii pentru ea. Apetitul nestavilit pentru arta si mobilier scump era pana la un punct de inteles, dat fiind faptul ca, ani de-a randul, mobilierul (paturi, oglinzi, scaune, mese) si multe lucrari de arta erau transportate de la Moscova la Sankt Petersburg ori de cate ori curtea imperiala se muta.
Alexandru I a dus mai departe pasiunea pentru arta si a achizitionat colectia detinuta odinioara de Iosefina, Imparateasa Frantei.


marți, 22 martie 2011

Codul fericirii inscris intr-un turn din St. Petersburg

Numeroase mistere si legende isi au originea in capitala spirituala a Rusiei, Sankt Petersburg. Formula AS dezvaluie unul dintre aceste mistere.

De doua secole, Turnul Grifonilor, din centrul vechi al orasului Sankt-Petersburg, pastreaza cu strasnicie codul tainic al fericirii. Aici, in anumite momente, dorintele rostite corect se indeplinesc.

Turnul se ascunde departe de privirile neinitiatilor, pe insula Vasilievski, in cartierul Farmacistilor, in curtea interioara a unui bloc. De ceva timp, intrarea catre enigmatica cladire cilindrica este permisa doar locatarilor, accesul fiind blocat, printr-un gard din fier, zavorat cu un lant.

Povestea incepe in secolul XVIII, in timpul domniei lui Petru cel Mare, cand tarul a reunit in Rusia cele mai luminate capete din Occident, pentru a schimba din temelii Imperiul de la Rasarit. La invitatia lui, la Sankt-Petersburg au sosit oameni de stiinta din varii domenii: arhitecti, constructori, fizicieni, medici din Olanda, Germania, Anglia.

Astfel, in centrul insulei Vasilievski, s-au strans mai multi chimisti nemti si au intemeiat un cartier al lor. Aici s-a construit prima farmacie din oras, "Pel & Fiii", de catre Wilhelm Pel, baron de Brandenburg, si in scurt timp a devenit unicul furnizor de medicamente al curtii imperiale.

Dedesubtul farmaciei sale se afla laboratorul unde se prelucrau, la vremea aceea, cele mai stranii substante chimice. In spatele cladirii, in curtea interioara, s-a construit un turn din caramida care permitea eliminarea noxelor din laboratorul subteran.

Treptat, printre locuitori au inceput sa circule zvonuri ciudate despre incaperea subpamanteana si despre turnul care se inalta direct din pamant, fara usi si fara ferestre. Mintile supuse superstitiilor ale mujicilor rusi nu puteau patrunde noile porniri stiintifice aduse din occident.
Dupa mai bine de un secol, in 1850, intreaga "afacere" a fost mostenita de Alexandr Pel, ultimul reprezentant din familia baronului neamt, considerat cel mai bizar dintre toti.

Se spune ca acesta ar fi transformat simplul laborator farmaceutic intr-unul alchimic, ca reunise aici cei mai priceputi magi si ca in incaperile de sub pamant transforma metalele in aur si argint, fabrica potiuni miraculoase atotvindecatoare si plasmuia fiinte nenumite.

Legenda spune ca el ar fi descoperit si codul fericirii, formula care, rostita corect, indeplinea pana si cele mai ascunse dorinte ale sufletului. Numerele codului magic ar fi fost inscrise anagramat pe fiecare caramida a turnului, astfel incat numai initiatii l-ar fi putut descifra.

Alchimistul neamt considera ca omenirea inca nu este pregatita pentru un asemenea dar fabulos, si pentru a-l pastra neatins, a faurit niste creaturi fantastice, cu cap si aripi de vultur si cu trup de leu: grifoni.

In mitologia greaca, aceste fiinte erau paznicii aurului nordic, din tinutul hiperboreenilor, niste supraoameni, care traiau in fericire si intelepciune, fiind inzestrati cu puteri magice.

Monstrii inaripati ai doctorului Pel strajuiau pe timp de noapte, din ceruri, "turnul cifrelor", in care neamtul zavorase secretul fericirii.
De atunci, cartierul Farmacistilor a capatat in Sankt-Petersburg o faima deosebita.



Se spune ca toti oamenii care se mutau in vecinatatea farmaciei, si implicit a turnului, aveau parte de un destin fulminant. Soarta lor se schimba peste noapte, unii deveneau celebri, altii extrem de bogati, iar altii se insanatoseau miraculos.

In curtea dintre blocuri, am vazut un turn de caramida rosie, inalt cam de 15 metri si gros cam de 3.

Dincolo de aceste detalii, cel mai important aspect este "aritmetica" lui. Pe fiecare caramida era desenata cu vopsea alba cate o cifra, de la 0 la 9. Se spune ca aceste numere apar si dispar periodic, in mod misterios. Poate doar cei ce cunosc tainele adanci ale numerologiei ar putea deslusi acest cod criptic.

Legenda va ramane mereu legenda, iar misterul Turnului nu va fi probabil dezlegat niciodata. Un lucru este cert: in aceasta curte, la Turnul Grifonilor, la Turnul Cifrelor sau al Optimistului singuratic, vin multi oameni, cu incredere si nadejde. Aici speranta invie, iar viata pare mai frumoasa.

Se spune ca numai aici visurile cele mai pretuite se realizeaza, iar omul este salvat din singuratate, boala si necazuri. Si daca ai suficienta rabdare, intr-una din noptile cele mai intunecate ale orasului Sankt-Petersburg, poate ca vei vedea cum se invart in cerc, strajuind Turnul, grifonii, gardienii loiali ai doctorului Pel.
Natasa Galche – Formula AS

marți, 1 februarie 2011

Vitraliul – Magia culorilor solare

Fascinatia luminii filtrate de bucatele din sticla in sute de culori si forme este uluitoare.

Fiecare fereastra de biserica iti poate spune povestea vietii unui sfant ori iti poate descifra anumite scene biblice. Totul pare un fel de caleidoscop urias in care, de cum il rasucesti putin, bucatelele de sticla colorata din interiorul sau prind brusc viata si-ti arata o alta minune.

Originea vitraliilor se pierde in negura timpului, unele legende atribuind-o fenicienilor. De asemenea, mesopotamienii si egiptenii au fost cei care au descoperit sticla.
De la acestia din urma ne-au ajuns si asa-numitele “margele egiptene” (2750-2625 i.Hr.), realizate de artizani prin infasurarea unui fir subtire de sticla topita in jurul unui miez de lut. Astfel a rezultat foarte pretioasa sticla opaca. Unii istorici sustin ca inceputurile vitraliilor se datoreaza ferestrelor ornamentale din alabastru din zona Marii Mediterane, in care erau incrustate bucati de sticla colorata.

Un top al vitraliilor ar arata astfel:

1. Cel mai vechi vitraliu, secolul X – Domul din Augsburg, Germania

2. Cel mai mare vitraliu - Institutul Politic din Dole, Lawrence, Kansas. Acesta contine 27 de vitralii din sticla si se intinde pe o suprafata de 2,5 x 2,5 metri.

3. Glob pamantesc din vitralii – Biblioteca Mary Baker Eddy, Boston, Massachusetts. Glob unic, supranumit Mapparium, are inaltimea a 3 etaje, conectate printr-un pod.

4. Cea mai mare fereastra cu vitralii – Catedrala Sf. Isaac, Sankt Petersburg, Rusia. Descrie o imagine a lui Isus si are 28.5 metri patrati.

5. Cel mai mare vitraliu tematic - Catedrala Sf. Monica, Queensland, Australia. Aceste ferestre sunt cunoscute sub numele de Ferestrele Creatiei, 24 in total, se intind pe 1,7 metri latime si 6 metri inaltime.

joi, 21 octombrie 2010

Croazierele – lumea vazuta de fluvii celebre

Lasa-te purtat de cursul apelor si exploreaza orasele pe care cele mai renumite fluvii le strabat. Vei fi uimit sa constati ca este una dintre cele mai minunate metode de a le cunoaste sau recunoaste.

Din Orientul indepartat pana in Africa, trecand prin Europa si mergand mai departe in Asia, cele mai populare croaziere isi dezvaluie misterele.

Romantism pe Rin

Poti face o plimbare in Padurea Neagra si o excursie cu trenul pana la Triberg, unde vei gasi cel mai mare ceas cu cuc din lume. Tot acolo vei servi si masa de pranz, inainte de a vedea cum se prepara un gateau original. Poti gusta o felie din acesta intr-o vizita la muzeul in aer liber de la Vogtsbauernhof.

Aceasta excursie este punctul culminant al unei croaziere romantice pe Rin si Moselle, de la Amsterdam la Basel, pe o nava australiana de tip spatial, ce gazduieste camere mari si spatii comune grandioase. Nava ramane peste noapte in Amsterdam, opreste in Bonn, trece prin cheile spectaculoase ale rinului si prin orasele Heidelberg, Baden-Baden si Strasbourg.

Maretia Mekong-ului

Din Cambodgia pana in orasul Ho Chi Minh. Pornind de la Siem Reap, Cambodgia, lacul Sap, vei naviga pana in orasul Ho Chi Minh City din Vietnam.
Calatoria va fi plina de peisaje spectaculoase, prin observarea faunei locale si a satelor pescaresti. Dupa-amiaza poti face o plimbare la pagodele templu iar a doua zi dimineata poti merge intr-un sat unde se produce matasea.

Vei ajunge in capitala Cambodgiei, Phnom Penn, unde fluviul Mekong are o latime de o mila, poti face un tur al orasului si poti merge la sumbrul Killing Fields. Trecand frontiera in Vietnam, vei putea vizita pieţele plutitoare si templele, inainte de a ajunge la punctul terminus al croazierei, Ho Chi Minh City.

Panorame si vederi uluitoare

Lansata in mai, nava Panorama Avalon are ferestre glisante enorme, ce tin din perete-in-perete, si de la podea-la-plafon in majoritatea cabinelor, nu este deci de mirare ca aceasta croaziera europeana de 2 saptamani intre Budapesta si Amsterdam se vinde rapid.

Plimbarea pe Dunare este de neuitat. In patru zile vezi Viena, Melk si Dürnstein in Valea Wachau, Bratislava, capitala Slovaciei si Budapesta.

Deliciile Dunarii

Exploreaza Europa de Est intr-o croaziera de-a lungul Dunarii, cu sejururi in Budapesta si Bucuresti. intr-o saptamana vei vizita Kalocsa, in Ungaria si vei vedea un spectacol indraznet de echitaţie la Puszta.

Croaziera cuprinde o vizita in orasul croat Osijek si o plimbare in capitala Serbiei, Belgrad, la Cetatea Kalemegdan si la catedrala ortodoxa.

Continuand prin Serbia ajungi la spectaculosul defileu Portile de Fier, la granita cu Romania, poti face o excursie la Kostolac pentru a vedea orasul roman Viminacium. O zi in portul bulgar Vidin include o excursie la Cetatea Belogradchik din apropiere iar a doua zi poti merge in excursie la fosta capitala, Veliko Tarnovo.

Croaziera se termina in Olteniţa, Romania si transferul la Bucuresti.

Secretele Nilului

Pentru cei care se gandesc sa mearga pentru a doua oara in Egipt, o croaziera pe Nil este perfecta. De la Luxor la Aswan, ghidat de egiptologi aflati la bord, vei descoperi site-uri mai puţin vizitate.

Vei face un tur al mormintelor faraonilor si la manastirea Sf. Simeon, la Gebel el Silsila si la casa lui Howard Carter in timpul cautarilor mormantului lui Tutankamon, devenita muzeu.

Nava de croaziera, Misr, cu o capacitate de maxim 46 de pasageri, este o ambarcatiune opulenta, construita de catre Marina Regala in anul 1918 si transformata intr-o nava de lux pentru Regele Farouk in anii treizeci.

De la Marea Baltica la Moscova

Croaziera se desfasoara intre orasele centrale ale Rusiei, St Petersburg si Moscova si va deveni si mai atragatoare incepand cu anul viitor, atunci cand cel mai luxos si spatios vas de croaziera al Rusiei, Amakatarina va fi lansat. Nava va ramane in St Petersburg timp de trei zile.

Calatoria continua pe raul Neva, lacul Ladoga si raul Svir, pana in satul Svirstroy.

De pe lacul Onega se face o vizita pe insula Kizhi pentru a vedea cladirile istorice din lemn in Muzeul in aer liber din localitate. Ultimele doua nopţi sunt petrecute in Moscova.

Pe urma morilor de vant

O croaziera la bordul navei Regina Rheni II cu un itinerariu superb si o durata de 8 nopti: o calatorie dus-intors de la Amsterdam, trecand prin Rotterdam, Anvers, Liege pana la Maastricht, printr-un peisaj punctat de morile de vant de pe traseu.

Ploaie si soare

Calatorind pe Rin, cu o nava de croaziera ce va fi lansata in luna martie a anului urmator, vei fi vrajit de panorama pe care peretele de sticla rabatabil al cabinei tale ti-o va oferi. Este ca o masina decapotabila care, indiferent de vreme, te seduce.

Descopera cele 7 castele de pe valea Rinului, intre Basel si Amsterdam si participa la o degustare de vin la Castelul Vollrads, in oraselul istoric Rudesheim. Mergi intr-o plimbare prin Strasbourg si participa la un tur al orasului Koln, care va include o vizita la catedrala gotica, cea mai mare din Germania.

Sursa: http://www.dailymail.co.uk/travel

luni, 27 septembrie 2010

Camera de Chihlimbar, Sankt Petersburg, Rusia


Daca ar fi descoperita, Camera de Chihlimbar, cea originala, ar fi a opta minune a lumii. Pentru moment, ne multumim cu o replica a sa, impresionanta totusi, in Palatul Ecaterina din Sankt Petersburg, Rusia.

Proiectata de catre Prusia si facuta cadou Rusiei, impresionanta camera construita din chihlimbar si alte pietre semipretioase care acum ar valora mai mult de 150 millioane de dolari, a disparut fara urma in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de atunci fiind una dintre cele mai vanate comori.

Nimeni nu a reusit pana acum sa-i dea de urma cu toate ca de atunci, atat oamenii de stiinta au facut investigatii amanuntite pentru a o gasi, cat si cautatorii de comori au vanat-o constant pentru a se imbogati.

Exista o serie de teorii in legatura cu ce s-ar fi putut intampla cu ea. Unii cred ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ce s-a incercat transportul camerei din Rusia in Germania, ambarcatiunea care ducea cele 27 de cufere cu pretioasa comoara s-a scufundat in mare. Altii sustin ca a ars in timpul bombardamentelor asupra castelului din Krolewiec unde fusese ascunsa in timpul razboiului. Sau ca s-ar afla intr-o mina de argint abandonata din Thuringia. Sau ascunsa in malurile unei lagune din Marea Baltica. Insa toti sustinatorii acestor teorii cad de comun acord asupra faptului ca este putin probabil ca legendara camera sa fie vreodata gasita.

Chihlimbarul pastreaza inchis in el imagini unice, ramasite de insecte si obiecte prinse in capcana lui lipicioasa, iar cele sase tone de chihlimbar pur din care a fost facuta camera au stat la baza filmelor moderne ca "Jurassic Park" si "The Lost World".

Din intreaga camera s-a recuperat in 1997 doar o bucata din placa de chihlimbar cu care aceasta fusese captusita, aflata in prezent intr-un muzeu din Rusia.

Daca nu o pot gasi, atunci s-au hotarat sa o reconstituie. Munca de refacere a inceput in 1980 incercand sa se creeze camera dupa fotografiile, amintirile, descrierile si ramasitele ramase din original.

Camera de Chihlimbar a fost reconstituita si inaugurata în 2003 de Vladimir Putin, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de existenta a orasului imperial Sankt Petersburg.


Istoria misterioasei camere

In 1701 imparatul Prusiei Friedrich I de Hohenzollern a vrut sa-si indeplineasca un moft: sa aiba in palatul sau o camera cu pereti imbracati in chihlimbar. Ideea de fapt i-a venit lui Andreas Schülter din Gdansk, un arhitect si designer, care a si fost insarcinat cu crearea camerei. Ca urmare, in 1707 Gottfried Wolffram, un mestesugar maestru in chihlimbar, a fost invitat la Copenhaga pentru a lucra la acest ingenios proiect si in sase ani camera a fost finalizata. Se pare ca nici pe vremea aceea, si nici la un nivel atat de inalt, mesterii nu erau seriosi, incat Wolffram a fost dat afara si inlocuit cu alti doi maestri in chihlimbar: Gottfried Turau si Ernst Schacht. Partile deja gata au fost mutate in Palatul Charlottenburg. Proiectul lui Schülter a fost finalizat in totalitate in 1713, cele opt planse de 3,69 metri inaltime si 1,5 metri latime fiind lipite pe peretii palatului.


Impresionanta camera a fost oferita in 1717 in dar tarului Rusiei Petru cel Mare de catre imparatul Friedrich Wilhelm I ca un gest diplomatic, devenind cel mai extravagant dar oferit vreodata.

Cu toate ca frumusetea si calitatea capodoperei a fost apreciata la justa sa valoare de catre poporul din St. Petersburg, Camera de Chihlimbar a fost aranjata in interiorul palatului abia in 1743, in timpul domniei tarinei Elisabeta I. Cel caruia i s-a incredintat misiunea de a aranja placile de chihlimbar intr-una din camerele Palatului de Iarna din St. Petersburg a fost designerului italian Bartolomeo Francesco Rastrelli. Acesta a modificat intreaga fatada dupa stilul rococco atunci foarte la moda. Camera de Chihlimbar a putut fi vazuta pentru prima data in 1746 in Palatul de Iarna, palat in care a fost gazduita pana in 1755; an in care a fost mutata la resedinta de vara a tarinei de la Tsarskoe Syolo.

Intrucat camerele palatului erau mult mai mari decat placile avute la dispozitie, restul camerei a fost umplut cu oglinzi si mozaicuri din pietre decorative aduse din muntii Ural, din quartz, jad, onyx, reprezentand cele cinci simturi.

Iar mobilierul cu care camera a fost decorata este de o neasumuita valoare, fiind dealtfel singurul care a supravietuit celui de-al doilea razboi mondial. Impodibita cu un candelabru cu 565 de lumanari a caror lumina se reflecta in peretii si pardoseala aurie a chihlimbarului, camera oferea privirii un spectacol naucitor de lumina si culoare.

In 1942 nemtii au luat Camera din Tsarskoe Selo si au mutat-o in castelul din Krolewiec (Koenigsberg). In ciuda acestei masuri de precautie, bombardamentele Marii Britanii din 1944 i-au fortat pe nemti sa o dezansambleze si sa o impacheteze in 27 de cutii, incercand sa o transporte pe apa pana in Germania. De atunci insa urma acestora s-a pierdut. In ciuda cautarilor continue comoara de chihlimbar nu a fost gasita nici pana in ziua de astazi.

Un cautator de comori sustine ca a gasit o mare cantitate de aur furata de nazisti din faimoasa Camera de Chihlimbar din Palatul Ecaterina din Sankt Petersburg. Locul unde se pare ca nazistii au depozitat aurul din Camera de Chihlimbar ar fi satucul german Deutschneudorf, unde diferite teste au relevat ca se afla o excavatie facuta de om, la 20 de metri sub pamant, care contine o foarte mare cantitate de metale pretioase, informeaza publicatia britanica The Times.