Daca ar fi descoperita, Camera de Chihlimbar, cea originala, ar fi a opta minune a lumii. Pentru moment, ne multumim cu o replica a sa, impresionanta totusi, in Palatul Ecaterina din Sankt Petersburg, Rusia.
Proiectata de catre Prusia si facuta cadou Rusiei, impresionanta camera construita din chihlimbar si alte pietre semipretioase care acum ar valora mai mult de 150 millioane de dolari, a disparut fara urma in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de atunci fiind una dintre cele mai vanate comori.
Nimeni nu a reusit pana acum sa-i dea de urma cu toate ca de atunci, atat oamenii de stiinta au facut investigatii amanuntite pentru a o gasi, cat si cautatorii de comori au vanat-o constant pentru a se imbogati.
Exista o serie de teorii in legatura cu ce s-ar fi putut intampla cu ea. Unii cred ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ce s-a incercat transportul camerei din Rusia in Germania, ambarcatiunea care ducea cele 27 de cufere cu pretioasa comoara s-a scufundat in mare. Altii sustin ca a ars in timpul bombardamentelor asupra castelului din Krolewiec unde fusese ascunsa in timpul razboiului. Sau ca s-ar afla intr-o mina de argint abandonata din Thuringia. Sau ascunsa in malurile unei lagune din Marea Baltica. Insa toti sustinatorii acestor teorii cad de comun acord asupra faptului ca este putin probabil ca legendara camera sa fie vreodata gasita.
Chihlimbarul pastreaza inchis in el imagini unice, ramasite de insecte si obiecte prinse in capcana lui lipicioasa, iar cele sase tone de chihlimbar pur din care a fost facuta camera au stat la baza filmelor moderne ca "Jurassic Park" si "The Lost World".
Din intreaga camera s-a recuperat in 1997 doar o bucata din placa de chihlimbar cu care aceasta fusese captusita, aflata in prezent intr-un muzeu din Rusia.
Daca nu o pot gasi, atunci s-au hotarat sa o reconstituie. Munca de refacere a inceput in 1980 incercand sa se creeze camera dupa fotografiile, amintirile, descrierile si ramasitele ramase din original.
Camera de Chihlimbar a fost reconstituita si inaugurata în 2003 de Vladimir Putin, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de existenta a orasului imperial Sankt Petersburg.
Istoria misterioasei camere
In 1701 imparatul Prusiei Friedrich I de Hohenzollern a vrut sa-si indeplineasca un moft: sa aiba in palatul sau o camera cu pereti imbracati in chihlimbar. Ideea de fapt i-a venit lui Andreas Schülter din Gdansk, un arhitect si designer, care a si fost insarcinat cu crearea camerei. Ca urmare, in 1707 Gottfried Wolffram, un mestesugar maestru in chihlimbar, a fost invitat la Copenhaga pentru a lucra la acest ingenios proiect si in sase ani camera a fost finalizata. Se pare ca nici pe vremea aceea, si nici la un nivel atat de inalt, mesterii nu erau seriosi, incat Wolffram a fost dat afara si inlocuit cu alti doi maestri in chihlimbar: Gottfried Turau si Ernst Schacht. Partile deja gata au fost mutate in Palatul Charlottenburg. Proiectul lui Schülter a fost finalizat in totalitate in 1713, cele opt planse de 3,69 metri inaltime si 1,5 metri latime fiind lipite pe peretii palatului.
Impresionanta camera a fost oferita in 1717 in dar tarului Rusiei Petru cel Mare de catre imparatul Friedrich Wilhelm I ca un gest diplomatic, devenind cel mai extravagant dar oferit vreodata.
Cu toate ca frumusetea si calitatea capodoperei a fost apreciata la justa sa valoare de catre poporul din St. Petersburg, Camera de Chihlimbar a fost aranjata in interiorul palatului abia in 1743, in timpul domniei tarinei Elisabeta I. Cel caruia i s-a incredintat misiunea de a aranja placile de chihlimbar intr-una din camerele Palatului de Iarna din St. Petersburg a fost designerului italian Bartolomeo Francesco Rastrelli. Acesta a modificat intreaga fatada dupa stilul rococco atunci foarte la moda. Camera de Chihlimbar a putut fi vazuta pentru prima data in 1746 in Palatul de Iarna, palat in care a fost gazduita pana in 1755; an in care a fost mutata la resedinta de vara a tarinei de la Tsarskoe Syolo.
Intrucat camerele palatului erau mult mai mari decat placile avute la dispozitie, restul camerei a fost umplut cu oglinzi si mozaicuri din pietre decorative aduse din muntii Ural, din quartz, jad, onyx, reprezentand cele cinci simturi.
Iar mobilierul cu care camera a fost decorata este de o neasumuita valoare, fiind dealtfel singurul care a supravietuit celui de-al doilea razboi mondial. Impodibita cu un candelabru cu 565 de lumanari a caror lumina se reflecta in peretii si pardoseala aurie a chihlimbarului, camera oferea privirii un spectacol naucitor de lumina si culoare.
In 1942 nemtii au luat Camera din Tsarskoe Selo si au mutat-o in castelul din Krolewiec (Koenigsberg). In ciuda acestei masuri de precautie, bombardamentele Marii Britanii din 1944 i-au fortat pe nemti sa o dezansambleze si sa o impacheteze in 27 de cutii, incercand sa o transporte pe apa pana in Germania. De atunci insa urma acestora s-a pierdut. In ciuda cautarilor continue comoara de chihlimbar nu a fost gasita nici pana in ziua de astazi.
Un cautator de comori sustine ca a gasit o mare cantitate de aur furata de nazisti din faimoasa Camera de Chihlimbar din Palatul Ecaterina din Sankt Petersburg. Locul unde se pare ca nazistii au depozitat aurul din Camera de Chihlimbar ar fi satucul german Deutschneudorf, unde diferite teste au relevat ca se afla o excavatie facuta de om, la 20 de metri sub pamant, care contine o foarte mare cantitate de metale pretioase, informeaza publicatia britanica The Times.
