Aurangabad - Descoperiti o copie a Taj Mahalului

Aurangabad este un oras din districtul Maharashtra, India, numele sau insemnand “Construit de domnitor”, chiar asa fiind, numele imparatului care l-a intemeiat, – Aurangzeb, - regasindu-se in denumirea sa.

Orasul este un centru turistic important, inconjurat de multe monumente istorice, inclusiv pesterile Ajanta si Ellora, care fac parte din Patrimoniul UNESCO, precum si Bibi Ka Maqbara – copia in miniatura a Taj Mahalului. Sediul administrativ al regiunii, avand unul din cele mai rapide ritmuri de crestere din lume, Aurangabad este declarat Orasul Portilor si resimtit drept o prezenta puternica de cei care-l strabat. Recent, Aurangabad a fost declarat capitala turistica a regiunii Maharashtra.

Cateva atractii turistice:

Bibi Ka Maqbara: Situat la aproximativ 3 km de oras, Bibi Ka Maqbara, locul de inmormantare al soţiei lui Aurangzeb, Rabia-ud-Durrani, este o imitaţie a Taj Mahalului de la Agra si datorita designului sau similar este cunoscut sub numele de Taj Mini din Deccan. Maqbara sta in mijlocul unei gradini spaţioase, proiectate formal de Mughal, cu iazuri axiale, fantani, canale de apa, cai largi si pavilioane. In spatele mausoleului se afla un mic muzeu arheologic.

Panchakki (moara de apa): Este o moara de apa din secolul al XVII–lea situata la o distanţa de 1 km de oras. O moara de apa intriganta, Panchakki este renumita pentru canalul de apa subteran care traverseaza mai mult de 8 km distanta de la sursa aflata in munţi. Canalul culmineaza intr-o fermecatoare cascada "artificiala", care alimenteaza moara. Frumuseţea moscheii adapostite in incinta interioara este sporita printr-o serie de fantani „dansatoare”.

Portile din Aurangabad: Unul dintre lucrurile care face ca Aurangabad sa iasa in evidenta fata de alte cateva orase medievale din India sunt cele 52 de porti, fiecare dintre avand o istorie prorpie sau un personaj legat de ele. Nu mulţi oameni sunt constienţi de faptul ca Aurangabad este cunoscut sub numele de "Orasul Portilor".

Pesterile din Aurangabad: situate la o distanţa de 5 km, pe dealuri, cele 12 pesteri budiste, datand probabil din sec III, sunt de un interes special datorita influentelor tantrice, evidente in iconografia si modelele arhitecturale din interiorul acestora. Una dintre acestea ofera acces la o vedere panoramica incredibila asupra orasului.

Quila-E-Arca: In 1692, Imparatul Aurangzeb a ordonat constructia unui palat care urma sa fie numit Arrak Killa. Spaţiul destinat palatului Arrak Killa acoperea aproape tot terenul dintre porţile Mecca si Delhi. Zidurile de aparare cu turnuri semicirculare aminteau de o fortareata.


Kali Masjid, Jumma Masjid: Cele mai impresionante dintre moschei. Se spune ca Malik Ambar a construit sapte moschei cu numele general de Kali Masjid. Kali Masjid este situata in Bazarul Juna si a fost ridicata in anul 1600 d.Hr. Este o cladire cu sase-stalpi de piatra aflati peste pe un soclu inalt. Jumma Masjid Malik Ambar se afla langa Killa Arrak, are cincizeci de piloni poligonali dispusi in cinci randuri si conectati printr-un sistem de arcuri, care impart cladirea in douazeci si sapte de compartimente egale, fiecare acoperite de o bolta rotunda cu un design simplu, dar elegant.

Shahganj Masjid: Ocupand Piaţa mare din Aurangabad, marea moschee Shah Ganj reprezinta una dintre cele mai frumoase edificii din clasa sa din India. A fost construita in anul 1720 de Khafi Khan.

Pestera Piatra Altarului, Muntii Bihorului, Platoul Padis

Unii speologi care au vizitat-o spun ca ar fi printre cele mai frumoase 3 pesteri ale Europei. Altii afirma ca este cea mai frumoasa. Nu degeaba, cei care o ingrijesc au ferecat-o cu trei porti de fier si vorbesc despre ea ca despre un loc paradisiac.

Galeria “Palatul” este o sala inalta de 30 m precedata de o anticamera “Baldachinul”; este o zona cu formatiuni rare, curgeri mari de calcit si domuri inalte. Palatul are forma unei catedrale gotice, inalta si ingusta, flancata de coloane de 15-20 m inaltime. Este un monument de arhitactura subterana unic in felul sau in Romania .

Galeria “Paradisul” este o sinteza a intregii pesteri. Spatii generoase sprijinite pe coloane si discuri, geometrii cristaline ascunse sub ochiuri de apa, depuneri diafane de ace, unice in pesterile noastre. Galeria Paradisului se sfarseste neasteptat, cu un parau de “mondmilch”, (laptele de luna), – o pasta fluida, de un alb nepamantean, ce izvoraste dintr-o crapaturaa calcarului.

In baza pesterii s-a dezvoltat, pe scara larga, un alt fenomen. Sub oglinda nemiscata, apa supramineralizata a acoperit totul in cristale perfecte de calcit. Fenomenul este rar intalnit pe glob si el face din “Geoda” din Piatra Altarului sa fie unul dintre superlativele domeniului subteran. Un popas in Geoda este o experienta unica, un prilej de meditatie asupra perfectiunii cristaline.

Galeria “Altarul Ursilor” este o galerie orizontala cu bolti arcuite, denumita “Citimirul Ursilor”. Ursul de caverna – “Ursus Spelaeus”- era un locuitor obisnuit al pesterilor in timpul ultimelor perioade glaciare. Aici se pot observa un mare numar de cranii de ursi tineri si de pui, unele dintre ele abia se mai ghicesc sub stratul gros de calcit.
Pestera “Piatra Altarului” nu este amenajata pentru public, fiind deschisa doar pentru cercetari stiintifice.
Remus FLORESCU - Clujeanul

Pestera Apocalipsei, Patmos, Grecia

Deschid o serie de articole in care locuri de pe pamant, din diferite motive, au primit asocierea cu acest cuvant. Pana si wikipedia stie ca Apocalipsa (in greaca Apokálypsis) inseamna Revelatie si nu Sfarsit.

Pestera Apocalipsei este unul dintre cele mai vizitate locuri de pe insula greceasca Patmos, alaturi de Manastirea Sfantul Ioan Teologul. Pestera Apocalipsei se afla la jumatatea distantei dintre tarmul marii si manastirea de pe culmea dealului, pe drumul ce leaga intre ele localitatile Chora si Skala.


Insula Patmos si crestinismul sunt indisolubil legate intre ele, inca din secolul I al erei crestine, cand imparatul Domitian il exileaza aici pe Sfantul Ioan Teologul, intre anii 84-96. Pe insula se afla o mareata manastire fortificata, inchinata Sfantului Ioan, ctitorita de catre Sfantul Hristodul cel din Patmos si o Pestera, numita "a Apocalipsei".

Potrivit traditiei crestine a locului, aceasta este pestera in care Sfantul Ioan Evanghelistul a primit revelatiile scrise mai apoi in cartea numita "Apocalipsa". In anul 1999 (2006), atat Pestera Apocalipsei, cat si Manastirea Sfantul Ioan Teologul, au fost trecute in lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Astazi, pestera Apocalipsei este inglobata intr-o biserica inchinata tot Sfantului Ioan Teologul. Iconostasul de lemn din bisericuta pesterii pastreaza o serie de icoane vechi, minunat zugravite, in care se pot vedea urmatoarele scene: icoana Apocalisei, locul unde s-a odihnit Sfantul Ioan, trei reprezentari ale Sfantului Hristodul din Patmos, inaltarea la cer a Sfantului Ioan, scrierea Apocalipsei si Arborele lui Iesei, toate realizate in jurul anului 1596.
Surse: http://www.crestinortodox.ro

Targu Jiu, Gorj in relatie cu Brancusi

Cel mai mare potential speologic din Romania, 298 de monumente si de ansambluri arhitecturale, reprezentarea timpului dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara, axis mundi, doua trasee turistice europene de lung parcurs – stiai ca exista toate aceste obiective turistice intr-un singur judet din Romania?

Resedinta a judetului Gorj, orasul Targu-Jiu se afla pe aceeasi paralela cu orasele Torino, din Italia, Bordeaux, din Franta si Mineapolis, din Statele Unite ale Americii. Este asezat in zona geografica a Subcarpatilor Getici, in Depresiunea Targu-Jiu – Campu Mare, una din cele mai intinse depresiuni subcarpatice intracolinare. Este despartit de capitala Romaniei, Bucuresti, de 306 km, iar cele mai indicate trasee pentru a ajunge aici sunt Bucuresti-Pitesti-Craiova-Targu Jiu si Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-Targu Jiu.

Orasul poarta numele raului Jiu, care il strabate si care, de-a lungul timpului, a format trei terase ce constituie suprafata administrativa a localitatii. Vatra a unui sat dacic, inainte de cucerirea Daciei de catre romani, teritoriul sau era acoperit odinioara de mari suprafete de paduri salbatice, oferind, astfel, un bun adapost locuitorilor, aparandu-i impotriva atacurilor vrajmasilor. Se intersectau aici importante artere de circulatie care faceau legatura intre Dunare, Transilvania si Banat.

Zona Gorjului este presarata cu locuri pitoresti, munti impaduriti, pante stancoase, pesteri si minunate monumente ale naturii, cum ar fi: rezervatia speologica de la Closani, pasul Jiului, cheile Oltetului, cheile Sohodolului, Pestera Muierilor, Pestera Polovragi.
In judetul Gorj se afla peste 25 de trasee turistice montane pedestre, intre care si doua trasee turistice europene de lung parcurs (E3 si E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltetului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcatuiesc cel mai mare potential speologic din Romania, o statiune de schi (Ranca), precum si zone destinate vanatorii si pescuitului, ce atrag anual un numar mare de turisti.

De asemenea, nu putem sa nu amintim monumentele istorice si arhitecturale, presarate in intreaga regiune, motiv pentru care aceasta zona a tarii s-a transformat intr-un veritabil muzeu.

Inventarul acestora se rezuma la: 34 de monumente si situri arheologice; 298 monumente si ansambluri de arhitectura; 5 cladiri memoriale; 39 de monumente si ansambluri de arta plastica si cu valoare memoriala; 7 zone istorice urbane si rurale.
Cheile Sohodolului – Runcu

Arhitectura lemnului tezaurizeaza marturii de o exceptionala valoare artistica a culturii materiale si spirituale a poporului roman.

Ansamblul sculptural Constantin Brancusi de la Targu-Jiu sau Calea Eroilor este un omagiu adus eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial, monument proiectat si construit de Constantin Brancusi. Cele trei componente sculpturale – Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana Infinita – sunt dispuse pe aceeasi axa, orientata de la apus spre rasarit, cu o lungime de 1.275 m.
Masa Tacerii, lucrata in calcar, reprezinta masa dinaintea confruntarii cu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. In jurul Mesei Tacerii, Brancusi a dispus 12 scaune simbolice la distanta egala unul de altul. Numele de “scaune” ascunde, de fapt, o realitate sacra: clepsidrele, una pentru fiecare simbol solar, masoara trecerea timpului. Totul decurge in tacere.

Poarta Sarutului, construita din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior.

Coloana Infinita, cunoscuta, in mod eronat, si sub denumirea de „Coloana Infinitului”, considerata de catre specialisti punctul de varf al artei moderne, reprezinta un adevarat “testament spiritual” al artistului, un adevarat axis mundi, menit parca sa sprijine in vesnicie bolta cerului. Acest monument arhitectural, inalt de 29,33 m, este constituit din 17 module romboidale din fonta.

Din punct de vedere etnologic, monumentele de la Targu-Jiu sunt reprezentari cosmice ale vietii umane, incepand cu nasterea, simbolizata de Masa Tacerii si incheind cu trecerea in nefiinta, simbolizata de Coloana Infinita (o stilizare a stalpilor funerali din sud-estul Romaniei). Distanta dintre ele, care reprezinta timpul vietii umane este intrerupt de Poarta Sarutului, simbolul casatoriei si inceperii unui nou ciclu al vietii.

De la masa destinului, plasata de Brancusi pe malul raului, timpul dat vietii umane, care nu se intoarce niciodata (folclor), curge de la est la vest, marcat de diferite praguri, si apoi, de la Pamant la Cer, iar timpul etern este ilustrat de romburile ciclice ale Coloanei fara Sfarsit, aceasta analiza etnologica fiind propusa de Ion Ghinoiu.

Constantin Brancusi este sculptorul roman ce a adus contributii covarsitoare la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana.
El a eliberat sculptura de preponderenta imitatiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativa a realitatii, a preconizat exprimarea esentei lucrurilor, a vitalitatii formei, a creat, in opera sa, unitatea dintre sensibil si spiritual. Brancusi a reflectat felul de a gandi lumea a taranului roman.

Prin obarsia sa taraneasca, Brancusi si-a aflat radacinile adanci ale operei in traditiile, miturile si functia magica a artei populare romanesti. Brancusi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacra a realitatii.
Figura centrala in miscarea artistica moderna, Constantin Brancusi este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen.

“Sunt imbecili cei care spun despre lucrarile mele ca ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentata de forma exterioara, ci de ideea din spatele ei, de esenta lucrurilor.” (Brancusi)Sursa: travelsplendid.ro

Cu trenuletul prin galeriile de la Postojna

Situata la doar 53 km de capitala Lublijana, Slovenia, pestera Postojna se afla intr-o imensa regiune carstica, fiind, de fapt, albia subterana a raului Pivka.

Deschisa publicului inca din 1819 si electrificata in 1884, aceasta grota este fascinanta inca de la intrare.

Cei aproximativ sase km de galerii sunt cuprinsi intr-un traseu care se viziteaza pe durata a doua ore si jumatate. De fapt, in Postojna au fost descoperite aproximativ 20 de km de galerii, unele uscate, altele strabatute de parauri, restul fiind permanent inundate. Fenomenul carstic este uimitor, fiind o imbinare de carene, doline, pesteri si prapastii, parauri care dispar in munte si lacuri intermitente. Unele din aceste fenomene, care au luat nastere in urma actiunii apei asupra calcarului solubil, au fost identificate si descrise pentru prima data in Slovenia.

Interiorul pesterii Postojna este bine conservat din vechime la o temperatura constanta de 8-10 grade C, iar modificarile din ratiuni de exploatare turistica nu au afectat, in datele esentiale, bogatia lumii subterane, o lume in care mai traieste inca faimosul olm sau proteus (Proteus anguinus) - o specie de salamandra de 25 cm lungime, avand caracteristicile unui peste, care este oarba si respira prin branhii externe, putand trai pana la 100 de ani, vietate care a devenit emblema locului, fiind reprodusa pe tricouri, cani, agende si alte suveniruri.

Pestera se viziteaza intr-un trenulet, gen mocanita. Cam 15 minute se merge cu "mocanita pesterii", prin niste tunele foarte inguste, ce fac parte din galeriile vechii Pesteri, pana cand aceasta ajunge la un peron. De acolo, drumul se continua pe jos. Peisajul este senzational. Postojna este renumita pentru extraordinara varietate de speleoteme (formatiuni de pestera cum ar fi stalactitele, stalagmitele, perlele de caverna etc.) intr-o gama de culori si forme impresionanta. Speleotemele variaza din punct de vedere al dimensiunilor. Pe pereti se pot vedea perdele de calcit. Stalactitele si stalagmitele se unesc si formeaza coloane.
Muntele Mare reprezinta punctul cel mai inalt de pe traseul prin pestera (cu 40 de m mai inalt fata de intrarea in pestera). Muntele s-a format in urma prabusirii unor blocuri desprinse din tavanul a ceea ce era odata o sala la intersectia galeriilor subterane. Aici, tavanul are o grosime de 50 de metri si datorita boltii naturale este extrem de solid.

Dupa ce se traverseaza Podul Rusesc, numit asa deoarece a fost construit de prizonierii rusi in timpul Primului Razboi Mondial – se ajunge in partea numita Pesterile Frumoase, unde privelistea oferita taie brusc respiratia. Descoperiti aici cateva bijuterii ale lumii subterane. Sala Alba, Sala Rosie si Sala Tuburilor sunt decorate cu stalagmite albe, respectiv rosii. Din Pesterile Frumoase, trecand printr-un tunel lung de 100 m, se merge catre Galeria Rusa. De aici, un al doilea tunel realizat de om, lung de aproximativ 500 m, conduce catre Pestera Neagra si Pestera Pivka. De la Galeria Rusa se ajunge la cel mai jos punct din calatoria prin pestera (la 20 m sub nivelul intrarii si la peste 100 m adancime de suprafata).

Drumul continua pe langa cea mai frumoasa stalagmita din pestera (Diamantul, simbolul Pesterii Postojna). Statia trenuletului se afla langa Sala de Concerte. Cu 40 de metri inaltime, sala, cea mai mare din toata pestera, poate gazdui pana la 10.000 de persoane. Aici, ecoul dureaza aproape sase secunde, acustica fiind impecabila.

In ciuda tarifului piperat al biletului de intrare, turisti din toate colturile lumii vin aici, atrasi de incredibila varietate a speleotemelor, cand sub forma unor mici ace, atarnand din tavan, cand sub forma unor draperii cu falduri, confectionate de natura de-a lungul timpului, care nu le-a stirbit deloc frumusetea. La tot pasul vezi draperii din calcar, alcatuind o lume fabuloasa, pe care cu greu o poti uita.

Sursa: www.turistik.ro