Cel mai mare potential speologic din Romania, 298 de monumente si de ansambluri arhitecturale, reprezentarea timpului dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara, axis mundi, doua trasee turistice europene de lung parcurs – stiai ca exista toate aceste obiective turistice intr-un singur judet din Romania?
Resedinta a judetului Gorj, orasul Targu-Jiu se afla pe aceeasi paralela cu orasele Torino, din Italia, Bordeaux, din Franta si Mineapolis, din Statele Unite ale Americii. Este asezat in zona geografica a Subcarpatilor Getici, in Depresiunea Targu-Jiu – Campu Mare, una din cele mai intinse depresiuni subcarpatice intracolinare. Este despartit de capitala Romaniei, Bucuresti, de 306 km, iar cele mai indicate trasee pentru a ajunge aici sunt Bucuresti-Pitesti-Craiova-Targu Jiu si Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-Targu Jiu.
Orasul poarta numele raului Jiu, care il strabate si care, de-a lungul timpului, a format trei terase ce constituie suprafata administrativa a localitatii.
Vatra a unui sat dacic, inainte de cucerirea Daciei de catre romani, teritoriul sau era acoperit odinioara de mari suprafete de paduri salbatice, oferind, astfel, un bun adapost locuitorilor, aparandu-i impotriva atacurilor vrajmasilor. Se intersectau aici importante artere de circulatie care faceau legatura intre Dunare, Transilvania si Banat.
Zona Gorjului este presarata cu locuri pitoresti, munti impaduriti, pante stancoase, pesteri si minunate monumente ale naturii, cum ar fi: rezervatia speologica de la Closani, pasul Jiului, cheile Oltetului, cheile Sohodolului, Pestera Muierilor, Pestera Polovragi.
In judetul Gorj se afla peste 25 de trasee turistice montane pedestre, intre care si doua trasee turistice europene de lung parcurs (E3 si E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltetului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcatuiesc cel mai mare potential speologic din Romania, o statiune de schi (Ranca), precum si zone destinate vanatorii si pescuitului, ce atrag anual un numar mare de turisti.
De asemenea, nu putem sa nu amintim monumentele istorice si arhitecturale, presarate in intreaga regiune, motiv pentru care aceasta zona a tarii s-a transformat intr-un veritabil muzeu.
Inventarul acestora se rezuma la: 34 de monumente si situri arheologice; 298 monumente si ansambluri de arhitectura; 5 cladiri memoriale; 39 de monumente si ansambluri de arta plastica si cu valoare memoriala; 7 zone istorice urbane si rurale.
Cheile Sohodolului – Runcu
Arhitectura lemnului tezaurizeaza marturii de o exceptionala valoare artistica a culturii materiale si spirituale a poporului roman.
Ansamblul sculptural Constantin Brancusi de la Targu-Jiu sau Calea Eroilor este un omagiu adus eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial, monument proiectat si construit de Constantin Brancusi.
Cele trei componente sculpturale – Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana Infinita – sunt dispuse pe aceeasi axa, orientata de la apus spre rasarit, cu o lungime de 1.275 m.
Masa Tacerii, lucrata in calcar, reprezinta masa dinaintea confruntarii cu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. In jurul Mesei Tacerii, Brancusi a dispus 12 scaune simbolice la distanta egala unul de altul. Numele de “scaune” ascunde, de fapt, o realitate sacra:
clepsidrele, una pentru fiecare simbol solar, masoara trecerea timpului. Totul decurge in tacere.
Poarta Sarutului, construita din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior.
Coloana Infinita, cunoscuta, in mod eronat, si sub denumirea de „Coloana Infinitului”, considerata de catre specialisti punctul de varf al artei moderne, reprezinta un adevarat
“testament spiritual” al artistului, un adevarat axis mundi, menit parca sa sprijine in vesnicie bolta cerului. Acest monument arhitectural, inalt de 29,33 m, este constituit din 17 module romboidale din fonta.
Din punct de vedere etnologic,
monumentele de la Targu-Jiu sunt reprezentari cosmice ale vietii umane, incepand cu nasterea, simbolizata de Masa Tacerii si incheind cu trecerea in nefiinta, simbolizata de Coloana Infinita (o stilizare a stalpilor funerali din sud-estul Romaniei). Distanta dintre ele, care reprezinta timpul vietii umane este intrerupt de Poarta Sarutului, simbolul casatoriei si inceperii unui nou ciclu al vietii.
De la masa destinului, plasata de Brancusi pe malul raului,
timpul dat vietii umane, care nu se intoarce niciodata (folclor), curge de la est la vest, marcat de diferite praguri, si apoi, de la Pamant la Cer, iar timpul etern este ilustrat de romburile ciclice ale Coloanei fara Sfarsit, aceasta analiza etnologica fiind propusa de Ion Ghinoiu.
Constantin Brancusi este sculptorul roman ce a adus contributii covarsitoare la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana.
El a eliberat sculptura de preponderenta imitatiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativa a realitatii, a preconizat exprimarea esentei lucrurilor, a vitalitatii formei, a creat, in opera sa, unitatea dintre sensibil si spiritual. Brancusi a reflectat felul de a gandi lumea a taranului roman.
Prin obarsia sa taraneasca, Brancusi si-a aflat radacinile adanci ale operei in traditiile, miturile si functia magica a artei populare romanesti.
Brancusi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacra a realitatii.
Figura centrala in miscarea artistica moderna, Constantin Brancusi este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avantgardei pariziene.
Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen.
“Sunt imbecili cei care spun despre lucrarile mele ca ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentata de forma exterioara, ci de ideea din spatele ei, de esenta lucrurilor.” (Brancusi)Sursa: travelsplendid.ro
"Pietrele stiu totul, de cand s-a format Pamantul si cerurile", scria Paracelsus. "Nu exista secret care sa le fi ramas necunoscut. In ele se inmagazineaza intreaga istorie si intelepciune a Universului, iar memoria lor e nesfarsita".
Cu trovantii din Costesti insa pare a se intampla o minune. In urma ploilor, s-ar fi observat in timp ca formatiunile „cresc” si se „inmultesc”, continand in structura lor ceva asemanator semintelor. Fenomenul nu este explicabil, daca trovantii continua sa fie considerati "simple" pietre. O noua ipoteza nu a intarziat: trovantii ar putea fi o misterioasa forma de trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Iar ipoteza ca s-ar fi format in Miocenul Superior nu explica deloc de ce pe trupul batranelor pietroaie apar "prunci". Daca acestia sunt desprinsi si sectionati, se observa inele colorate specifice trunchiurilor de copaci.
Asemanatoare unor tuberculi, pietrele raspandite pe dealurile si vaile din satul Costesti sunt cele mai neobisnuite formatiuni de piatra existente in lume. Au aproape aceeasi forma repetata (de la dimensiunea catorva milimetri pana la formatiuni care ating 6-10 metri).
Poetul Ion Gheorghe a luptat cu morile de vant ca aceste minuni de pietre vii sa fie incluse in patrimoniul national. Asociatia valceana Kogayon a semnat o conventie de custodie pentru rezervatia intinsa pe 1,1 hectare. Muzeul a fost infiintat pe baza avizului Academiei Romane – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturale.
