"Pietrele stiu totul, de cand s-a format Pamantul si cerurile", scria Paracelsus. "Nu exista secret care sa le fi ramas necunoscut. In ele se inmagazineaza intreaga istorie si intelepciune a Universului, iar memoria lor e nesfarsita".In Romania, trovantii pot fi vazuti in judetul Valcea, pe Dealul Feleacului, langa Cluj, in Muntii Buzaului, langa Sibiu si in Hunedoara. Lista nu se incheie aici, dar in lipsa unor cercetari in domeniu, numai accidental pot fi semnalati. In Valcea, exista totusi un Muzeu al Trovantilor in aer liber, in comuna Costesti, de unde cei interesati se pot aproviziona in voie.
Cu trovantii din Costesti insa pare a se intampla o minune. In urma ploilor, s-ar fi observat in timp ca formatiunile „cresc” si se „inmultesc”, continand in structura lor ceva asemanator semintelor. Fenomenul nu este explicabil, daca trovantii continua sa fie considerati "simple" pietre. O noua ipoteza nu a intarziat: trovantii ar putea fi o misterioasa forma de trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Iar ipoteza ca s-ar fi format in Miocenul Superior nu explica deloc de ce pe trupul batranelor pietroaie apar "prunci". Daca acestia sunt desprinsi si sectionati, se observa inele colorate specifice trunchiurilor de copaci.
Asemanatoare unor tuberculi,
pietrele raspandite pe dealurile si vaile din satul Costesti sunt cele mai neobisnuite formatiuni de piatra existente in lume. Au aproape aceeasi forma repetata (de la dimensiunea catorva milimetri pana la formatiuni care ating 6-10 metri).
Trovantii au doua forme de baza: sferica si elipsoidala. Ele se pot complica atunci cand se unesc intr-un singur punct, obtinandu-se aspectul cifrei opt. Cele mai frumoase pietre gasite in zona sunt formate din mai multe elemente sferice.
Marele artist Constantin Brancusi, nascut la mica distanta de Costesti, s-a inspirat din formele stilizate ale trovantilor in cateva din creatiile sale (Muza Dormind, Pasarea Maiastra, Coloana Infinita, Sarutul).
Poetul Ion Gheorghe a luptat cu morile de vant ca aceste minuni de pietre vii sa fie incluse in patrimoniul national. Asociatia valceana Kogayon a semnat o conventie de custodie pentru rezervatia intinsa pe 1,1 hectare.
Muzeul a fost infiintat pe baza avizului Academiei Romane – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturale.
Fost schit de calugari, in prezent manastire de maici cu hramul Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul, monument arhitectonic din Tara Romaneasca de secol XVII despre care N. Ghika-Budesti spunea ca este dintre cele mai interesante ca plan si dintre cele mai pitoresti din aceasta vreme, ca arhitectura exterioara.
Manastirea este situata la poalele muntelui Cornetu pe Valea Oltului, pe malul drept al raului Olt, pe soseaua Ramnicu Valcea-Sibiu la aproximativ 50 de km de Ramnicu Valcea.
Din vechile cladiri a ramas numai un foisor, zidurile si turnul de aparare de la nord si est de biserica. Cupola si o parte din altar au fost daramate in 1916-1918 si refacute intre anii 1923-1925. Ultimele renovari importante se fac in anul 1960, sub patronajul Directiei Monumentelor Istorice, cand se va restaura si pictura murala.
