Craciun in Franta

De Ajun, credinciosii merg la biserica pentru a asista la slujba de la miezul noptii. Ajunul Craciunului reprezinta o ocazie ideala pentru francezi de a se reuni in familie, in jurul unei mese incarcate cu tot felul de produse traditionale.

In Ajunul Craciunului copiii isi lasa pantofii langa soba pentru ca Pere Noel sa le puna in ei darurile. Bradul de Craciun este impodobit noaptea, pentru ca in dimineata de Craciun copiii sa gaseasca pe langa cadouri un brad decorat cu dulciuri, fructe, nuci si mici jucarii.

In pietele din fata catedralelor povestea nasterii lui Christos este jucata de actori sau este repovestita in teatre improvizate de papusi.

In aproape fiecare locuinta franceza proprietarii construiesc o scena a Nasterii, numita "creche", mai mare sau mai mica, aceasta devenind centrul sarbatoririi Craciunului. Personajele acestei scene sunt de regula mici statuete din lut, numite "santons" (mici sfinti). In afara personajelor din Biblie sunt asezate si figurine reprezentand autoritatile sau celebritatile locale. Acest obicei este atestat pentru prima data in secolul XVII, grija si talentul cu care sunt realizate figurinele fiind de-a dreptul uimitoare. De altfel acestea sunt puse in vanzare in luna decembrie, in principal la Marsilia si Aix, in cadrul targurilor de Craciun.

Bradul de Craciun nu a fost niciodata foarte popular in Franta, in locul lui fiind preferata traditia trunchiului Yule. Acest obicei, datand din secolul XII, este foarte popular in Franta, desi trunchiul autentic a fost inlocuit printr-o prajitura delicioasa, numita "buche de Noel" (Busteanul de Craciun).

In trecut cu ocazia Craciunului in fiecare casa era adus un trunchi de copac proaspat taiat, care era laudat si stropit cu ulei si vin, intreaga familie bucurandu-se in jurul lui. Astazi prajitura a inlocuit lemnul, fiind servita la masa de Craciun, numita "le reveillon". Aceasta masa are loc in Ajunul Craciunului, la miezul noptii, dupa slujba de la biserica. Meniul acestei mese speciale variaza de la o regiune la alta. In Alsacia la principalul fel se serveste gasca, in Burgundia curcan cu castane, in timp ce parizienii prefera scoicile si pate de foie gras. Se mai serveste carne de pasare, sunca, salate, prajituri, fructe si vin.

In partea de sud a Frantei in soba este ars un bustean, suficient de mare ca sa dureze de la Craciun la Anul Nou. In trecut cenusa acestui bustean era raspandita pe camp, pentru a aduce recolte bogate.

In trecut in fiecare familie franceza se pregatea "Prajitura celor Trei Magi", care avea ascunsa in ea un bob de fasole. Cine il gasea devenea Rege sau Regina pentru intreaga zi de Craciun. Un alt obicei era ca de Craciun copiii sa plece in cautarea Magilor, avand la ei gramezi de fan pentru a le hrani acestora camilele.

Si in Franta Craciunul este o ocazie pentru intreaga familie de a se reuni, a se bucura si nu in ultimul rand de a se ruga. In Ajunul Craciunului bisericile si catedralele sunt viu luminate si impodobite, iar clopotele bat pentru a-i atrage pe credinciosi. Odata cina terminata familia se duce la culcare, fara sa uite sa lase focul aprins si pe masa mancare si bautura, daca Fecioara Maria se va opri in casa lor.

Copiii isi lasa ghetele sau sabotii pentru ca Pere Noel sau Copilul Christos sa le umple cu daruri. In nordul Frantei copiii primesc cadouri pe 6 decembrie, de ziua Sf Nicolae, in loc de Craciun. Adultii isi fac unii altora cadouri in ultima zi a anului.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro) si www.artline.ro

Craciun in Estonia

In Estonia, Craciunul incepe cu saptamanile de Advent - cele 4 saptamani inainte de Craciun, cand estonienii cumpara calendare si incep impodobirea caselor.

In fiecare an, pe 24 decembrie, presedintele tarii declara "ragazul" de Craciun, un obicei vechi de 350 de ani.

Pe vremuri, la tara, satenii urmareau atent stelele si citeau viitorul in gheata. Ei credeau ca, in aceasta noapte, spiritele bune si cele rele se plimba, motiv pentru care trebuia pusa mancare pe masa si lasat focul in vatra pana dimineata.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Portugalia

In Portugalia, ziua de Ajun este libera si multi oameni asista la slujba de la miezul noptii. In clipa in care se aud cele 12 batai de la miezul noptii, totii credinciosii se duc la biserica locala pentru a celebra Missa do Galo ("Mesa Cocosului"). Conform credintelor, un cocos ar fi cantat in dimineata de 25 decembrie, sarbatorind in felul sau nasterea lui Iisus.

In Portugalia, Ajunul Craciunului se cheama "Consoada" si cuprinde cina si deschiderea cadourilor, lucru facut mai tarziu, in noaptea de 24 spre 25. Potrivit traditiei, aceste cadouri nu sunt aduse de Mos Craciun, ci de copilul Iisus.

In momentul deschiderii cadourilor, obiceiul cere sa i se ofere fiecarei persoane prezente cate o portocala. Pe vremuri, acest fruct hibernal era considerat ca un produs pretios si a fost pe punctul de a deveni unul din simbolurile Craciunului.

Bradul a intrat destul de recent in Portugalia, dar a devenit foarte repede traditie. Ca dovada, Lisabona a gazduit cel mai inalt brad impodobit din Europa, de 62 de metri, anul acesta pomul fiind ridicat la Porto si masurand 76 de metri.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Spania

In Spania, sarbatorile de Craciun incep la jumatatea lunii decembrie si se termina pe 6 ianuarie, de "Ziua Regilor". Chiar daca Mos Craciun e din ce in ce mai popular, traditia spune ca darurile sunt aduse copiilor de Regii Magi, in zorii zilei de 6 ianuarie, zi libera la spanioli.

Cu cateva zile inainte de Craciun, spaniolii construiesc scene ale Nasterii lui Iisus si impodobesc bradul de Craciun. In Spania, majoritatea preparatelor traditionale sunt pe baza de fructe uscate: migdale in supa, nuci si migdale in prajituri si seminte de pin in varza rosie.

Multi spanioli mananca peste, de regula prajit, cu cartofi si ceapa si decorat cu patrunjel si sofran. Prajitura traditionala "touronun" este preparata din ciocolata, nuca de cocos, inghetata de praline, pasta de migdale, glazurata cu ciocolata, combinata cu ulei de masline, fructe uscate, nuci si migdale intregi.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Scandinavia

Scandinavii numesc Craciunul "Jul", adaptand numele sarbatorii pagane a solstitiului de iarna "roata". Este vorba de roata anului care se invarte inca putin catre primavara. Aceasta sarbatoare reprezenta debutul unei perioade de 12 nopti, din 24 decembrie pana pe 8 ianuarie, si simboliza noaptea hibernala, cele mai lungi nopti ale anului, in timpul carora se pregateste reinnoirea luminii si a vegetatiei (bradul verde).

Craciunul in Danemarca este o perioada de sarbatoare care se impartaseste cu familia si prietenii. Festivitatile de Advent incep cu patru saptamani inainte de Craciun. Coroana de ramuri verzi este facuta in familie sau cu prietenii si fiecare dintre duminici este un prilej de a lua parte la mese festive, in compania celor dragi.
La inceputul lunii decembrie, toate casele si apartamentele sunt luminate in rosu, fie cu ajutorul unei lumanari, fie cu cel al unor felinare confectionate din diverse materiale. Fie ca sunt brazi, fie ca sunt altfel de copaci, arborii din fata caselor sunt si ei luminati, iar balcoanele apartamentelor, decorate.

Pentru finlandezi, Craciunul este poate cea mai importanta perioada de festivitati. In fiecare an, Mos Craciun isi face intrarea la Helsinki. Luna decembrie este punctata de date importante, in special pe 6 decembrie, ziua independentei Finlandei, si pe 13, sarbatorirea Sfintei Lucia (Sankta Luci).

Aceasta sarbatoare vine dintr-o traditie populara suedeza, introdusa in Finlanda in 1950. Este vorba de alegerea, dintre fetele tinere, a celei care va fi "Lucia nationala". Imbracata cu o rochie lunga, alba si purtand o coroana cu beculete aprinse pe cap, Lucia apare pentru prima data pe 13 decembrie. Pana la sfarsitul lunii decembrie, ea viziteaza spitalele, scolile si asista la diverse sarbatori, purtand un mesaj de lumina, speranta si caritate.

In Suedia se mananca sunca, peste si fasole, iar in Finlanda masa este bogata in preparate de baza pe peste: somon sau hering in diverse sosuri. Pestele inghetat si icrele de somon sau de cod sunt si ele printre preferintele finlandezilor. Merluciul are reteta aparte. El este pus la macerat in apa minerala si se serveste cu sos bechamel si cartofi. Alte traditii culinare sunt sunca si carnatii. Desertul de Craciun este o placinta cu gem numita Joulutorttu.

In ajunul Craciunului, la ora pranzului, secretarul general al primariei orasului Turku, situat in sud-vestul Finlandei, proclama public inceputul Pacii de Craciun, declaratia fiind transmisa in toata tara, la radio si televiziune. De Craciun, oamenii isi petrec timpul in familie, pentru ca pe 26, de Sfantul Stefan, finlandezii sa mearga in vizita la colegi si prieteni.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Ungaria

Noaptea de Ajun este numita de maghiari "Szent-este" sau "Noapte Sfanta".

Inainte sa mearga la biserica, pentru slujba de la miezul noptii, familiile se aduna in jurul bradului de Craciun, canta colinde si deschid cadourile.

In Ungaria, scena nasterii lui Iisus are o mare importanta in celebrarea Craciunului si este prezentata, cu cateva zile inaintea sarbatorii, de grupuri de copii, dar si de adulti, care merg din casa in casa. Spectacolul include papusi, costume, muzica si dansuri.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)

Craciun in Bulgaria

In Bulgaria, Craciunul ("Koleda") incepe la 12 noaptea, cand fetele tinere pregatesc o paine speciala ("Krava") pentru al lor "Koledar" (colindator) favorit.

"Koledarii" sunt tineri necasatoriti sau casatoriti recent, care, costumati cu haine traditionale, tin in maini un "Koledarka", un baston mare din lemn de stejar sculptat.

Ei fac inconjurul satului si se opresc in fiecare casa pentru a face urari si pentru a primi cadouri special preparate pentru ei. Sarbatoarea Craciunului dureaza pana in zorii zilei.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)