Monarhii europene

www.royalluxus.com

Monarhii europene


Andorra
Spania


Belgia
Olanda
Luxembourg


Monaco
Liechtenstein


Regatul Unit


Danemarca
Norvegia
Suedia

Paradisuri acvatice II

4. Ocean Park – Hong Kong nu inceteaza sa impresioneze. Liftul panoramic exterior si telecabina care plimba vizitatorii in incinta complexului, cu vedere la cele peste 260 de insule ale Hong Kong-ului si ale coastelor marine – sunt printre cele mai spectaculoase privelisti din lume. Aici poti vizita cel mai recent parc tematic dat in folosinta, care gazduieste specii rare de animale asiatice ce pot fi intalnite pe viu numai aici. Printre atractii se numera si sectiunile unde pot fi admirate specii din Pacific sau Amazon, povestea dinozaurilor, Reciful de atoli – cel mai mare acvariu de recife din lume, spatiul dedicat meduzelor si Teatrul Oceanic – cu spectacole oferite de delfini si lei de mare. Turnul de 72 de metri inaltime al Parcului Oceanic va poate da o idee despre imensitatea acestui spatiu. Nu rata experienta Whiskers’ Wild Ride – un tur simulat al Parcului Oceanic – terestru, marin si aerian. Nu poti crede pana nu traiesti pe viu aceasta aventura!

5. Underwater World Singapore – situat in Sentosa, Singapore, este cel mai mare oceanarium din lume, cu peste 700.000 de exemplare marine. Nu este doar o simpla atractie turistica, ci un adevarat institut de cercetare, menit sa inspire, sa educe, sa protejeze si sa largeasca orizontul cunoasterii mediului oceanic. Tunelul de 83 de metri permite vizionarea unui spectacol oceanic incredibil. Biletul de intrare ofera acces si la Laguna delfinilor, de pe plaja Palawan.

6. Nordsoen sau North Sea Oceanarium este cel mai mare oceanarium din nordul Europei. Acesta cuprinde un acvariu public si un muzeu, situate pe coasta Marii Nordului, in Hirtshals, Danemarca. Acest oceanarium face parte din complexul Nordsocenret care gazduieste si o sala de conferinte si un centru stiintific. Recreeaza habitatul marin pentru specii greu de gazduit in spatii artificiale. Adancimea de 8 metri permite fiecarei specii sa-si aleaga propriul spatiu, asa cum se intampla si in mediul natural. 12 acvarii prezinta diverse forme de habitat din Marea Nordului, facandu-le sa para cat mai autentice posibil.

Interesant este si acvariul tematic – “Creepy Crawlies” – care prezinta diverse tipuri de nevertebrate. Cu ajutorul unor bio-scanere se pot observa indeaproape speciile si detaliile imposibil de observat cu ochiul liber. In plus, intr-o zona aparte, specialistii in biologie fac diverse demonstratii. De mentionat este si Sealarium, o piscina exterioara in care vizitatorii pot admira diverse specii de foci din Marea Nordului.

Preluare de pe travelsplendid.ro

Palatul Amalienborg, Copenhaga

Palatul Amalienborg, resedinta principala a familiei regale daneze reprezinta cea mai impunatoare structura Rococo din Danemarca si una dintre cele mai reusite din Europa. Complexul cuprinde patru palate si a fost conceput initial ca un mini-orasel de vile apartinand clasei nobiliare. Acesta gazduieste astazi expozitii acoperind perioada 1863-1972 si incorporeaza patru corpuri de cladire dedicate regilor dinastiei daneze: Christian al IX-lea, Frederik al VIII-lea, Christian al X-lea si Frederik al IX-lea.

Complexul in sine si-a capatat numele dupa sotia regelui Frederik al III-lea, regina Sophie Amalie, din dispozitia careia a si fost construit, in perioada 1667-1673. Structura originala a fost distrusa de un incendiu in 1689, dar gradina a ramas intacta pana ce a trebuit sa permita extinderea orasului cu Frederiksstaden, un cartier inaugurat de Frederik al V-lea.

Pentru a restaura splendoarea de odinioara, in centrul noului cartier a fost inaltata o cladire monumentala – Palatul Amalienborg de astazi - creatie a arhitectului Nicolai Eigtved, inspirat de stilul francez: o curte octogonala dominata de o statuie ecvestra a regelui, inconjurata de vile in stil Rococo. Curtea este divizata de doua strazi perpendiculare, cea mai ampla ajunge in port si la Biserica de Marmura.

Familia regala avea sa se mute aici in 1794 dupa incendiul de la Palatul Christiansborg. Astazi, un regiment de garda de 1000 de soldati ii pazeste pe suverani si palatele regale, membrii sai fiind recrutati din cadrul fortelor armate. Schimbarea garzii are loc doar cind suveranii se afla in resedinta. Desi Garda Regala are sarcina de a pazi si Rosenborul, Kastelletul, Christiansborgul si Marselisborgul, la Amalienborg serviciul este 24 cu 24.

Muzeul Amalienborg, de fapt Vila lui Christian al VIII-lea de la Palatul Amalienborg este o continuare a Colectiei Regale de la Castelul Rosenborg infiintat in 1994.

Insulele Feroe – magie nordica

Cu un peisaj inspirat parca din Stapanul inelelor, insulele Feroe dau impresia ca sunt locuite de hobbiti si spiridusi.

Insulele Feroe (sau Insulele Faroe, in feroeza insemnand "Insulele Oilor") sunt de fapt un grup format din 18 insule, pe coasta Europei de nord, intre Marea Norvegiei si nordul Oceanului Atlantic, cam la jumatatea distantei dintre Islanda si Norvegia. Arhipelagul nu are nici o granita de uscat cu vreo alta tara.

Sunt o regiune autonoma a Regatului Danemarcei din 1948 si, de-a lungul anilor, au preluat controlul asupra majoritatii problemelor de stat, exceptand apararea (nu detin o armata proprie organizata, care ramane responsabilitatea Danemarcei, cu exceptia unei mici politii si a Pazei de Coasta) si relatiile externe.

Numele de Feroe este dat si unei regiuni maritime britanice. Au legaturi traditionale puternice cu Islanda, Shetland, Insulele Orkney, Insulele Hebride Exterioare si Groenlanda. Arhipelagul a fost despartit de Norvegia in 1815. Insulele au proprii reprezentanti in cadrul Consiliului Nordic.

Coasta crestata, care in mare parte este faleza, se intinde peste 1289 km. Singura insula care este nelocuita este Lítla Dímun. Insulele sunt stancoase, avand cateva varfuri joase. Inaltimea medie a arhipelagului este de 300 metri deasupra marii.

Daca atmosfera este senina, se poate privi de jur imprejur intreg arhipelagul, de pe varful celui mai inalt munte, Slættaratindur, de la 882 m deasupra nivelului marii. Prin Capul Enniberg, Insulele Feroe poseda cea mai inalta stanca din lume (754 m), care iese la un unghi drept din mare. Pe uscat mai exista cateva varfuri mai inalte, dar acestea nu sunt verticale.

Nici un punct din Insulele Feroe nu se afla la o departare mai mare de 5 km de mare. Aproape toate locurile din insule se afla la protectia porturilor naturale din fiorduri si golfuri. Aceste fiorduri pecetluiesc soarta balenelor pilot, deseori vanate aici, in ciuda tuturor protestelor.

In vai si pe platouri terenul este de obicei mlastinos, iar pamantul este strabatut de mai multe paraie, mai mici sau mai mari, care formeaza uneori cascade sau se varsa direct in mare.Insulele Feroe sunt de origine vulcanica si au o varsta de aproximativ 60 de milioane de ani (de trei ori mai in varsta decat Islanda).

Regiuni:

1.Norðoya sýsla: Peisajul cel mai dispersat si majoritatea celor mai inalti munti se regasesc pe cele sase insule nordice din nord-estul arhipelagului. Ele sunt: Kalsoy, Kunoy, Borðoy, Viðoy, Svínoy si Fugloy, complet in estul Insulelor Feroe. Metropola insulelor nordice Klaksvík din Borðoy este al doilea oras ca marime si cel mai important oras din industria pescuitului. Viðareiði din Viðoy este cel mai nordic oras, aflat in mijlocul unui peisaj unic.

2.Eysturoyar sýsla: La vestul insulelor din nord se afla Eysturoy, a doua insula ca marime a arhipelagului. Impreuna cu Streymoy formeaza centrul Insulelor Feroe. Co-urbanismul din Runavík este cea mai mare asezare urbana, urmata de Fuglafjørður. Pentru atractiile sale turistice cele mai cunsocute zone sunt Eiði si Gjógv.

3.Streymoyar sýsla: Cea mai mare insula, Streymoy, este cea care are numarul de locuitori cel mai mare si cuprinde capitala Tórshavn ca centru administrativ si cultural si cel mai important port maritim din tara. Orasul Vestmanna de pe coasta de vest a insulei este faimos pentru impozantele stanci (Vestmannabjørgini) din partea sa nordica. Saksun si Tjørnuvík din nord sunt puncte de atractie, ca si Kirkjubøur din sud. Tot apartinand acestei regiuni sunt si insulele Nólsoy din est si Hestur si Koltur din vest.

4.Vága sýsla: La vest de Streymoy se gaseste insula Vágar, pe care se afla singurul aeroport, iar in largul din vest, pe insula Mykines, se afla paradisul pasarilor.

5.Sandoyar sýsla: La sud de Streymoy se afla Sandoy, care si-a primit numele de la plajele extrem de rare in aceasta parte. Aceasta regiune numara si cele mai mici insule Skúvoy si Groß-Dimun.

6.Suðuroyar sýsla: Suðuroy este cea de-a treia insula ca marime a arhipelagului si, totodata, cea mai sudica parte a tarii. Aici se afla si zona geografica Lítla Dímun. Orasele Tvøroyri si Vágur sunt centre regionale. Sumba este comunitatea cea mai sudica a feroezilor. Coasta de vest, care este spectaculoasa, este foarte accesibila pe uscat.

Craciun in Scandinavia

Scandinavii numesc Craciunul "Jul", adaptand numele sarbatorii pagane a solstitiului de iarna "roata". Este vorba de roata anului care se invarte inca putin catre primavara. Aceasta sarbatoare reprezenta debutul unei perioade de 12 nopti, din 24 decembrie pana pe 8 ianuarie, si simboliza noaptea hibernala, cele mai lungi nopti ale anului, in timpul carora se pregateste reinnoirea luminii si a vegetatiei (bradul verde).

Craciunul in Danemarca este o perioada de sarbatoare care se impartaseste cu familia si prietenii. Festivitatile de Advent incep cu patru saptamani inainte de Craciun. Coroana de ramuri verzi este facuta in familie sau cu prietenii si fiecare dintre duminici este un prilej de a lua parte la mese festive, in compania celor dragi.
La inceputul lunii decembrie, toate casele si apartamentele sunt luminate in rosu, fie cu ajutorul unei lumanari, fie cu cel al unor felinare confectionate din diverse materiale. Fie ca sunt brazi, fie ca sunt altfel de copaci, arborii din fata caselor sunt si ei luminati, iar balcoanele apartamentelor, decorate.

Pentru finlandezi, Craciunul este poate cea mai importanta perioada de festivitati. In fiecare an, Mos Craciun isi face intrarea la Helsinki. Luna decembrie este punctata de date importante, in special pe 6 decembrie, ziua independentei Finlandei, si pe 13, sarbatorirea Sfintei Lucia (Sankta Luci).

Aceasta sarbatoare vine dintr-o traditie populara suedeza, introdusa in Finlanda in 1950. Este vorba de alegerea, dintre fetele tinere, a celei care va fi "Lucia nationala". Imbracata cu o rochie lunga, alba si purtand o coroana cu beculete aprinse pe cap, Lucia apare pentru prima data pe 13 decembrie. Pana la sfarsitul lunii decembrie, ea viziteaza spitalele, scolile si asista la diverse sarbatori, purtand un mesaj de lumina, speranta si caritate.

In Suedia se mananca sunca, peste si fasole, iar in Finlanda masa este bogata in preparate de baza pe peste: somon sau hering in diverse sosuri. Pestele inghetat si icrele de somon sau de cod sunt si ele printre preferintele finlandezilor. Merluciul are reteta aparte. El este pus la macerat in apa minerala si se serveste cu sos bechamel si cartofi. Alte traditii culinare sunt sunca si carnatii. Desertul de Craciun este o placinta cu gem numita Joulutorttu.

In ajunul Craciunului, la ora pranzului, secretarul general al primariei orasului Turku, situat in sud-vestul Finlandei, proclama public inceputul Pacii de Craciun, declaratia fiind transmisa in toata tara, la radio si televiziune. De Craciun, oamenii isi petrec timpul in familie, pentru ca pe 26, de Sfantul Stefan, finlandezii sa mearga in vizita la colegi si prieteni.

Preluare de pe mediafax.ro (laura.mitran@mediafax.ro)