vineri, 22 aprilie 2011

Paste in Franta - Traditii

Potrivit unei traditii incepute in secolul XII, in fiecare an, incepand cu Joia Mare, clopotele bisericilor din orasele si satele din Franta amutesc in semn de respect pentru jertfa lui Iisus pe cruce. Legenda spune ca atunci clopotele tuturor bisericilor din Franta isi iau zborul catre Roma.

Duminica, ziua invierii lui Iisus , clopotele de Pasti revin in biserici si catedrale si, in drumul lor de reintoarcere de la Roma, lasa sa cada din cer oua, ciocolata si alte bunatati.

In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme, nerabdatori, sa caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. Ouale decorate, alaturi de iepurasi si puisori, reprezinta simbolurile specifice Pastelui din Franta. Un alt obicei raspandit printre copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de Pasti sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lugul unui mic plan inclinat. Singurul ou care "supravietuieste" este declarat, la fel ca si proprietarul sau, drept invingator. Acest joc porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus.

Intrucat Pastele si invierea lui Cristos se sarbatoresc odata cu sosirea primaverii, simbolurile renasterii si vietii au ajuns sa fie sinonime cu Pastele. Intrucat francezii iau in serios gastronomia, mancarurile lor traditionale de Pasti incorporeaza acest simbolism, mai ales cu ocazia pranzului din duminica Pastelui. Mielul (un important simbol al Pastelui) este gatit in diverse variante, dar cel mai adesea potrivit unei retete traditionale numita "Gigot D'agneau".
Sursa: godessdiana88@yahoo.com

Paste in Spania - Traditii

In Spania, Pastele se sarbatoreste mai fastuos decat in alte state europene. Incepand cu duminica Floriilor si pana in ziua de Pasti au loc procesiuni pe strazile din majoritatea oraselor spaniole, cele mai populare fiind cele din Andaluzia.

Oamenii poarta, intr-o atmosfera de doliu, ce poate parea apasatoare pentru privitori, statuete ale sfintilor infatisand scene biblice, asezate pe platforme de lemn (tronos). Statuetele sunt confectionate din aur, argint si tesaturi fine si decorate cu flori proaspete, iar purtatorii acestora (costaleros) sunt membri ai fraternitatilor religioase.
In unele cazuri, participantii la procesiune poarta haine ce amintesc de locuitorii din Nazareth. Acestia ii urmeaza pe purtatorii platformelor.

Postul Mare consituie o perioada de meditatie, rugaciune si privatiuni, care-i purifica pe oameni si ii pregateste pentru miracolul Invierii.

In Joia Mare se desfasoara procesiuni in cele mai importante orase medievale in care credinciosii poarta sfintele icoanele cu Iisus si Fecioara Maria pentru a comemora intrarea lui Hristos in Ierusalim.

In Sambata Mare, toata lumea merge la biserica, iar duminica se ia masa in familie si se merge in vizita la rude.

Paste in Italia - Traditii

In Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul intregului an, dar se opresc in Joia Mare si linistea se asterne peste intreg tinutul.
In "Vinerea Sfanta" , multe orase gazduiesc parade prin care se reaminteste drumul patimilor lui Cristos catre locul sau de crucificare. In ajunul Pastelui, la miezul noptii, aproape intreaga suflare se aduna pentru a lua parte la una din cele mai lungi liturghii ale anului, asteptand invierea Domnului.

Bisericile sunt de obicei pline in dimineata de Pasti. Altarele sunt inundate de flori albe. Dupa indelungata liturghie din noaptea anteriora, se celebreaza acum una mai scurta si mai incantatoare parca. "Messa corta, tavola lunga" , ori "Slujba scurta , masa lunga" , este motoul italian pentru Paste. In acest fel , se intelege ca dupa o saptamana de post aspru si rugaciuni, urmeaza rasplata unui ospat imbelsugat impreuna cu prietenii.

Sarbatoarea Pascala - "Pasqua" - este cu atat mai frumoasa pe taramul italian cu cat poti sa o petreci dupa cum iti place. Retele traditionale din miel si iepure alterneza cu ouale fierte, "antipasto" si pastele. Deserturile populare de Pasti cuprind "pastiera" , o placinta din grau , " migliaccio", o prajitura cu spaghetti si traditionala "colomba" , o prajitura in forma de porumbel cu glazura si migdale.

Pasquetta, a doua zi de Paste, este o zi de sarbatoare si in Italia. Denumita si "Lunedì dell’Angelo" (Lunea Ingerului), in aceasta zi se comemoreaza , asa cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea , "intalnirea mesagerului ceresc cu femeile grabite sa ajunga la mormantul lui Cristos ", ocazie cu care acestora li s-a zis " Nu va temeti, ca stiu ca pe Iisus cel rastignit Il cautati. Nu este aici; caci S-a sculat precum a zis."
Cei care nu au reusit sa plece de acasa pana de Pasquetta, fac o mica excursie sau isi programeaza o scurta iesire din oras . Cei aflati deja departe de caminul lor obisnuiesc sa iasa la un picnic, alaturi de prieteni.


Paste in Grecia - Traditii


Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est.

Prima ceremonie este tinuta in Vinerea Mare, cunoscuta ca si ziua coborarii trupului Mantuitorului de pe cruce. Catafalcul este scos din altar si purtat pe strazile orasului, urmat de credinciosi cu lumanarile aprinse.

In orasele mari din Creta, precum Heraklion, este foarte dificil ca vineri seara sa poti face o rezervare la un restaurant si asta pentru ca atunci este permis sa consumi si proteine animale. Este vorba de o cina speciala care include toate tipurile de fructe de mare, dar nu si peste. Sunt servite mancaruri care includ calamari, caracatita, creveti, icre, peste-paste (taramosalata), frunze de vita de vie umplute cu orez. Aceasta este singura zi in timpul Postului, care precede Invierea, cand proteinele animale sunt consumate.

In sambata dinaintea primei zilei de Paste, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Iisus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia Anargyroi in Plaka. De aici „iau lumina” toate bisericile din Attika si tot restul Greciei.

Sambata Mare este dedicata pregatirilor, iar atmosfera generala este de voiosie si buna dispozitie, pentru ca se stie ca nu a mai ramas mult timp pana la Inviere. Bisericile sunt decorate de sarbatoare, oamenii sosesc pe inserat, avand lumanari, iar la miezul noptii iau lumina si isi spun "Hristos a inviat!".

In Duminica Pastelui prietenii si familia se aduna si sarbatoresc. Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita numita „magiritsa”, un fel de drob lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, "kokoretsi", este nelipsita. Dis-de-dimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon ("painea lui Hristos") este o alta delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.

Apokries este o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici.
In Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka, „lovindu-se” unii pe altii cu niste bete din plastic si aruncand cu confetti. In Tracia si Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o tematica religioasa.
In Corfu,o amenii arunca vase din ceramica de la balcon. Spargerea ceramicii aduce noroc, asadar „culegeţi de pe jos neaparat o bucata sparta de ceramica si veţi avea noroc pentru tot restul anului".


Paste in Olanda - Traditii

Pastele in Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post si penitenta . Pregatirile pentru carnavaluri incep inca din anul anterior in cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, cand un consiliu de 11 persoane se intalneste pentru a pune la cale programul carnavalurilor.

In timpul carnavalurilor, olandezii participa la diverse petreceri, parade si baluri mascate. In fiecare oras o persoana este aleasa Printul Carnavalului si ii sunt inmanate cheile urbei.

In prima zi de Paste, olandezii obisnuiesc sa ia masa in familie. Masa este atent decoarata de gospodine cu oua colorate si flori de primavara. Nelipsita din meniul traditional al olandezilor este „Paasbrood”, un fel de paine dulce care contine struguri si stafide.
Sursa: http://www.apropo.ro/

Paste in Marea Britanie - Traditii


In Anglia, Pastele este o perioada de sarbatoare, animata de festivaluri, parade si de oferirea cadourilor, in special, oua de ciocolata; insa Pastele inseamna mai mult decat atat, cea mai importanta semnificatie ramanand totusi cea religioasa. Un sport traditional, practicat lunea dupa Paste, este rostogolitul oualor pe un deal. Obiceiul difera insa, de la regiune la regiune, castigatorul fiind fie oul care se invarteste mai repede, fie cel care supravietuieste la cele mai multe rostogoliri sau cel care trece printre anumite obstacole.
Sursa: http://www.apropo.ro/

Ziua Pamantului si Biodiversitatea

In prezent, peste 4.000 de organizatii neguvernamentale si 700 de milioane de oameni din 170 de tari sunt implicati in actiuni de protejare a resurselor naturale ale planetei. Alaturi de mult mai tanara miscare asemanatoare, Ora Pamantului, aceasta este doar o incercare de a atrage atentia asupra importantei protejarii mediului inconjurator.

In 1970, in urma eforturilor senatorului american Gaylord Nelson, s-a ajuns la concluzia ca e cazul sa se faca ceva pentru a se atrage atentia asupra pericolelor ce pot fi provocate de degradarea mediului inconjurator. Aceasta in conditiile in care nimanui nu ii pasa de acest aspect si de efectele pe termen lung avute de dezvoltarea acerba asupra mediului inconjurator. Astfel, pe 22 Aprilie 1970 a avut loc in Statele Unite una dintre primele manifestatii ecologiste de anvergura, la care au participat milioane de oameni.



Comisia Europeana a lansat anul trecut in Romania campania de informare pe tema biodiversitatii cu scopul de a contribui la cresterea gradului de responsabilizare fata de biodiversitate, prin educarea publicului si generarea unui angajament comun al cetatenilor si autoritatilor locale.

Avand ca mesaj principal "Contam unii pe altii", campania urmareste intr-o prima faza informarea romanilor despre ce inseamna biodiversitatea si care sunt riscurile diminuarii acesteia. Se doreste cresterea responsabilizarii fata de biodiversitate si prin stimularea la discutii despre solutiile la problema biodiversitatii.

• Romania, unul dintre cele mai noi state membre - amplasat strategic ca poarta de acces spre Europa de Est - aduce cu ea propria regiune biogeografica, regiunea stepica.
• Regiunea stepica are doar o zona restransa reprezentativa in UE, si aceea se afla exclusiv in Romania. Insa aceasta zona se extinde intr-o imensa fasie naturala, care se desfasoara de-a lungul Rusiei pana in Mongolia.
Romania este recunoscuta in special pentru Delta Dunarii, care se intinde pe o distanta de peste 4500 km². Acest intins labirint de canale de apa, insule plutitoare, stuf, lacuri, paduri vechi si nisipuri miscatoare, este fara exagerare cea mai ampla si spectaculoasa zona mlastinoasa din Europa.
• Este, de asemenea, un paradis de neegalat din punct de vedere al vietatilor salbatice. Milioane de pasari traiesc in Delta Dunarii, printre care pelicanul Dalmatian, a carui populatie in intreaga lume ajunge la numai 4200 de exemplare.
Peisajul se schimba in mod semnificativ in regiunea centrala a tarii, unde Muntii Carpati formeaza un arc in inima Romaniei, aducand cu ei o gama larga de specii alpine si urme de paduri naturale, bogat locuite de specii salbatice.
• Romania gazduieste cea mai mare concentratie de carnivore de talie mare din Europa (ursi, lupi si rasi). Alaturi de Bulgaria, aceste doua tari adapostesc aproape jumatate din populatia totala din UE a acestor trei specii si sunt prin urmare esentiale pentru supravietuirea lor.
• Fortaretele (de acest gen) includ Muntii Piatra Craiului, care sunt situati in centrul Romaniei. Aceasta nu este doar o importanta zona salbatica, dar serveste, de asemenea, si drept un coridor ecologic care face legatura intre diferite parti ale Carpatilor, in acelasi timp permitand animalelor salbatice sa migreze aproape nestingherite de-a lungul partii sudice a lantului muntos. Piatra Craiului este ca un pod natural, cu creasta calcaroasa lunga si ingusta, paduri dese si curate.
Sursa: descopera.ro