Creta - Acasa la Zeus

Scaldata de apele Mediteranei, situata la intersectia a trei continente – Europa la nord, Asia la est si Africa la sud, Creta este cea mai mare dintre toate insulele Greciei si unul dintre acele locuri unde Natura s-a dezlantuit in tot si in toate: munti impunatori, vai abrupte, pesteri misterioase, campii fertile, vegetatie luxurianta, mare calma, furtuna, clima blanda. O insula a contrastelor, diversa si multiforma, un amalgam de civilizatii si ultim bastion al elenismului in Mediterana de sud.


Legendele antichitatii clasice grecesti au binecuvantat Creta cu privilegiul de a fi locul de nastere al lui Zeus, locul de botez al Europei si insula protejata si patronata de Sfantul Mina… Istoria porneste pe aceste meleaguri din timpuri stravechi, de la aparitia si dezvoltarea civilizatiei minoice, care a inflorit pe insula vreme de 1150 ani (2600-1450 i. Hr.), pana la invazia aheeana. In timp ce vechii egipteni erau infricosati de Marele Albastru, cum denumeau cu teama Marea, corabiile civilizatiei minoice strabateau fara tema Mediterana pentru a calatori si a face comert. In acea perioada, influenta culturala a popoarelor care au intrat in contact cu minoanii a dus, intr-un final, la nasterea a ceea ce istoricii denumesc “prima civilizatie aristocrata a Europei”.

In ciuda trecutului dramatic si tumultuous, oamenii Cretei sunt celebri in lumea intreaga pentru ospitalitatea lor debordanta. Aici, a fi ospitalier inseamna sa dai fara sa te astepti la ceva in schimb. Descrierea cea mai apropiata de relaitate a locuitorilor Cretei este facuta de reputatul Frankis Bishop intr-o nota personala din jurnalul sau:
“Cretanii sunt oameni cu adevarat extraordinari carea au factut fata cu incapatanare in si inversunare celor peste 400 de ani de robie turceasca. Curajul amestecat cu un spirit neabatut de libertate, aproape rebel, o vioiciune a spiritului, un limbaj expresiv plin de imagini, spontaneitate, atractie catre orice aventura a vietii, o dorinta nebuna de libertate, toate aceste trasaturi unice merg mana in mana cu o dointa nesatioasa de a brava cu orice ocazie…Acest pamant fertil a dat nastere celor mai valorosi oameni, potriviti pentru tot, pentru Biserica, pentru stat, stiinte, litere, economie si razboaie”.

Pentru a cunoaste cu adevarat Creta trebuie sa vezi cat mai multe din ceea ce iti ofera cu generozitate insula. Nu iti va fi deloc greu pentru ca numai in Heraklion, cel mai important oras de pe insula, sunt sute de agentii de inchiriat masini si un sistem original de autobuze – albastre pentru servicii de transport de tip Intercity si verzi pentru excursiile spre satele si provinciile Cretei. Creta gazduieste doua mari porturi, cel din Heraklion si portul orasului Souda. Porturile din Rethymno, Agios Nikolaos si Sitia sunt mai mici, dar mult mai pitoresti. In 1645, turcii au debarcat pe insula, si au incercat sa cucereasca capitala Heraklion dar, datorita curajului venetienilor, aceasta a rezistat asediului vreme de 21 de ani.

Tot la Heraklion s-a nascut Nikos Kazantzakis, cel mai mare scriitor grec modern, si autorul capodoperelor literara Zorba Grecul si Raport catre El Greco - acesta din urma un omagiu adus atat copilariei si tineretii sale cretane, cat si o evocare a celui mai mare pictor grec, Domenikos Theotokopoulos, cunoscut sub pseudonimul El Greco. Acest mare artist si-a trait ultima parte a vietii la curtea regelui spaniol Filip al II-lea.

Nu trebuie ratata nici vizitarea celorlate trei mari orase ale insulei: Rethymno, Chania si Aghios Nikolaos. Palaltul regelui Minos din Knossos este cel mai important vestigiu antic al Heraklionului, alaturi de Muzeul de Arheologie si de pestera Dikteon, unde se spune ca s-ar fi nascut insusi Zeus, stapanul din Olimp. Orice vizitator al locului de bastina al lui Zeus, portul din Chania, castelul venetian din Rethymno, iar amatorii de privelisti salbatice si versanti periculosi, vor fi cuceriti definitiv de salbaticia stancilor si cheilor Samaria, prima rezervatie naturala din Creta. Merita amintit ca turismul din Creta contribuie cu aproape 20 % la PIB-ul Greciei.
Sursa: http://www.descopera.ro/calatoria-virtuala/mediterana/4614890-creta

Paste in Grecia - Traditii

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est.

Prima ceremonie este tinuta in Vinerea Mare, cunoscuta ca si ziua coborarii trupului Mantuitorului de pe cruce. Catafalcul este scos din altar si purtat pe strazile orasului, urmat de credinciosi cu lumanarile aprinse.

In orasele mari din Creta, precum Heraklion, este foarte dificil ca vineri seara sa poti face o rezervare la un restaurant si asta pentru ca atunci este permis sa consumi si proteine animale. Este vorba de o cina speciala care include toate tipurile de fructe de mare, dar nu si peste. Sunt servite mancaruri care includ calamari, caracatita, creveti, icre, peste-paste (taramosalata), frunze de vita de vie umplute cu orez. Aceasta este singura zi in timpul Postului, care precede Invierea, cand proteinele animale sunt consumate.

In sambata dinaintea primei zilei de Paste, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Iisus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia Anargyroi in Plaka. De aici „iau lumina” toate bisericile din Attika si tot restul Greciei.

Sambata Mare este dedicata pregatirilor, iar atmosfera generala este de voiosie si buna dispozitie, pentru ca se stie ca nu a mai ramas mult timp pana la Inviere. Bisericile sunt decorate de sarbatoare, oamenii sosesc pe inserat, avand lumanari, iar la miezul noptii iau lumina si isi spun "Hristos a inviat!".

In Duminica Pastelui prietenii si familia se aduna si sarbatoresc. Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita numita „magiritsa”, un fel de drob lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, "kokoretsi", este nelipsita. Dis-de-dimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon ("painea lui Hristos") este o alta delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.

Apokries este o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici.
In Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka, „lovindu-se” unii pe altii cu niste bete din plastic si aruncand cu confetti. In Tracia si Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o tematica religioasa.
In Corfu,o amenii arunca vase din ceramica de la balcon. Spargerea ceramicii aduce noroc, asadar „culegeţi de pe jos neaparat o bucata sparta de ceramica si veţi avea noroc pentru tot restul anului".

Elemente de geografie sacra si fenomene exotice

In antichitate, Geografia Sacra era o disciplina de elita ale carei prescriptii erau respectate si aplicate. Ea se referea in special la faptul ca anumite obiective importante nu erau amplasate la intamplare, ci tineau seama de structura intima a planetei Geea cu legile ei de vietuire. Se tinea seama in acest sens de spectrul energiei telurice, dar si de canalele eterice de legatura cu Cosmosul, exprimarea facandu-se prin folosirea aliniamentelor pe distante relativ mari si prin figuri geometrice simple, exemplul tipic fiind triunghiul, sau crucea, figuri care se pot imagina pe suprafata Terrei.

In legatura cu bazinul Ialomita, un aliniament sacru se poate considera verticala, daca folosim reprezentari (harti) care, plecand din Varful Omul (sau din Varful Bucura Dumbrava), ajunge la SIWA, in nordul Africii, mare centru spiritual al protoistoriei, astazi practic disparut in totalitate.

Aliniamentul trece printre altele, si nu intamplator, prin insula Delos si in insula Creta prin Cnossos, cele mai puternice focare de civilizatie si spiritualitate ale lumii elenice si preelenice. Pentru verificari, precizam ca Varful Omul se afla la 25o 27’ longitudine estica si, de exemplu, insula Delos, la 25o 16’, diferentele de cateva minute putand fi si mai mici daca s-ar tine seama de curbura meridianelor. In ceea ce priveste bazinul Ialomita, aliniamentul atinge limita de vest a orasului Targoviste si orasul Pietrosita.

In ceea ce priveste zona din care izvoraste Ialomita, acolo, pe suprafete relativ mici, se pot descoperi mai multe posibilitati de triunghiuri sacre, unele deja sugerate de diversi autori. Ar fi nevoie de un plan de situatie, la o scara convenabila, a Zonei: Omul – Bucura – Gavanele, dar si a platouului adiacent al Bucegilor, pentru a gasi sau confirma astfel de indicatii cu caracter de geografie sacra.

Despre axul sacru Varful Omul – Siwa, trebuie mentionat ca ideea este originala, si pentru prima data comunicata in scris.

De zona mijlocie a Ialomitei s-a publicat deja, autorul nefiind mentionat, existenta unui triunghi echilateral care se formeaza intre trei manastiri care poseda o vibratie speciala a locului. Triunghiul echilateral se formeaza intre Manastirea Dridu, Manastirea Bucium din Fagaras si fosta Manastire Butoiul din zona adiacenta a satului Ionesti de langa Costesti.

In sfarsit, s-a constatat deja existenta in plan a unei cruci pe traseul Ialomitei inferioare. Crucea este formata din unirea locurilor de amplasare a cinci biserici din zona Crasani.

Extremitatile bratelor crucii corespund cu bisericile din Copuzu, Sarateni, Sfantul Gheorghe si din Piscu Crasani, la intersectia bratelor aflandu-se Manastirea Balaciu. Neavand o ridicare, aerofotogrametrica care sa indice si pozitia bisericilor, nu am putut verifica aceasta cruce, dar acest lucru a fost facut probabil de autorul descoperirii.

Dintr-o informatie neverificata din presa a rezultat ca un cercetator englez Richard Doodley s-ar fi exprimat ca tara noastra este fascinanta din punct de vedere energetic si ca el a venit la noi ca sa verifice falia energetica din zona Ialomitei.

Ca manifestarile energetice din muntii nostri si inca in exteriorul lor sunt deosebite calitativ si cantitativ era si este un fapt bine cunoscut de mai multa vreme. Daca falia la care se referea Doodley s-ar referi numai la zona alpina ar fi inca suficient pentru a explica si fenomenele exotice care au fost semnalate in aval cunoscand capacitatea de transport si iradiere a informatiei de care este capabila apa, proprietate deja dovedita stiintific pe plan mondial. Asa ca putem da cateva exemple din orice punct de pe traseul Ialomitei observand ca aceste manifestari exotice („paranormale”) sunt mai abundente pe langa situri arheologice.

O zona interesanta nu este de mirare deci ca este cea adiacenta si apropiata Piscului Crasani.
- Padurea Calugareasca de salcami, fagi si stejari numita anterior Odaia Calugarului si aflata pe malul drept al Ialomitei dincolo de satul Salcioara. Printre copacii ei si in vreme foarte secetoasa pluteste in anumite momente un abur care se strecoara alene si pentru care nu s-a gasit o explicatie. Tot printre copaci s-au vazut lumunite albastrui alergand ceea ce i-a si impins pe unii localnici sa faca sapaturi dupa eventuale bogatii ingropate. Desi padurea este mica multi oameni s-au ratacit si au disparut efectiv. Altii aud gemete si fosnete neexplicabile.

- O subzona mai activa in fenomene exotice poate fi considerata cea din preajma lacului Saratuica si in padurea Groasa unde s-au inregistrat pur si simplu disparitii de oameni.
Fenomene paranormale s-au inregistrat insa si in padurea Broasca, de langa Dridu, unde unele persoane au avut viziunea unor animale monstruoase sau a unor scene de batalii din trecutul istoric. La Mr.Balaciu in anul 1956 la moartea staretului protosinghelul Valerian, clopotele bisericii si ale altora din satele apropiate au inceput a bate jalnic ca de mort, dar fara a fi trase de nimeni. Situatia fiind incomoda din punct de vedere politic-ideologic organele locale au dispus taierea franghiilor de la Mr. Balaciu, dar clopotele au continuat sa bata singure pana la coborarea in groapa a venerabilului Valerian care fusese o personalitate foarte luminoasa. Ancheta facuta de Securitate nu a putut lamuri incidentul care produsese mare valva.

Dan Corneliu Braneanu