Palatul Elisabeta, Bucuresti – Resedinta Regelui

Cum am ajuns sa scriu acest articol: m-a impresionat filmul “Discursul Regelui” dar si interviul acordat recent de catre Principesa Margareta si Principele Radu unui post de televiziune, chiar din cadrul impresionant al Palatului. Preiau deci direct de la sursa http://www.familiaregala.ro/ro/resedinte/prezentare-2/palatul-elisabeta/
cateva informatii despre aceasta resedinta regala.

Palatului Elisabeta a fost martorul tacut al ultimelor sapte decenii din istoria Romaniei. Inaugurat in 1937, palatul a fost construit de catre arhitectul Corneliu M. Marcu ca resedinta a Principesei Elisabeta, fiica Regelui Ferdinand si a Reginei Maria, fosta Regina a Greciei si matusa Regelui Mihai. Palatul a cunoscut framantarile celui de-al doilea razboi mondial, i-a gazduit pe Regele Mihai si regina-mama Elena. Aici, la 30 decembrie 1947, Regele a semnat abdicarea fortata si a pornit, in scurt timp, in exil.

Palatul a servit ca resedinta de protocol de stat, iar, in anii ’90, a devenit hotel si restaurant. In anul 2001, Palatul Elisabeta a fost oferit ca resedinta oficiala permanenta Regelui Mihai, in calitate de fost sef de Stat.

In cei 7 ani scursi de la acest moment, locul si-a redobandit demnitatea si s-a transformat in''centrul regalitatii de astazi'', asa cum l-a descris Principele Radu in volumul pe care i l-a dedicat, publicat de Editura Humanitas.

In zilele noastre, Palatul Elisabeta isi defineste aceasta identitate publica gazduind zeci de evenimente, intalniri, dinee, mese rotunde, interviuri care aduc impreuna personalitati ale sectorului public, artistic si cultural, reprezentanti ai mediului de afaceri, ai societatii civile, ai comunitatilor regionale. Salonul Alb, Sala Regilor, Salonul Regina Elena, Salonul cu barne si Sufrageria mare sunt, de regula, spatiile unde au loc aceste reuniuni. Aici se schimba opinii, se nasc idei de proiecte si parteneriate, uneori chiar si controverse constructive.
Oaspetilor le sunt prezentate operele artistilor romani contemporani din Galeria de Arta.

Palatul este, de asemenea, gazda membrilor Familiilor Regale europene care vin sa viziteze Bucurestiul, la invitatia Principesei Margareta si a Principelui Radu.

Palatul cuprinde, pe langa spatiile private ale Familiei Regale si spatiile publice destinate evenimentelor, birourile administrației (Casei Majestatii Sale Regelui Mihai I), Secretariatul Regal, Birourile de Protocol si de Presa. Pana in anul 2008, Biroul Reprezentantului Special al Guvernului, demnitate pe care Principele Radu a exercitat-o timp de sase ani, a avut sediul tot la Palatul Elisabeta.

De aici sunt gestionate sutele de angajamente publice, proprietatile si proiectele de dezvoltare ale Familiei Regale.

Palatul Elisabeta gazduieste astazi o entitate, Casa Regala, alcatuita dintr-un manunchi de esente care o fac unica: puterea exemplului, calitatea de model, valoarea morala, dar mai exista cateva aspecte. Unul din ele este spiritul de raspundere, altul este patriotismul, apoi viziunea pe durata unei vieti, increderea, iubirea, generozitatea.

In Palatul Elisabeta, Familia Regala a Romaniei continua traditia stramosilor sai prin angajamente de lunga durata in sprijinul dezvoltarii si modernizarii Romaniei.

Palatul ramane un spatiu viu, care se metamorfozeaza cu fiecare opera de arta, cu fiecare piesa de mobilier adusa, dar mai ales cu fiecare dintre oamenii care ii trec pragul.

Biserica Stravropoleos, Bucuresti

Biserica Stavropoleos este o biserica ortodoxa, construita in stil brancovenesc, in centrul orasului Bucuresti. Hramul bisericii este Sf. Arhangheli Mihail si Gavril.

Numele Stavropoleos este forma romaneasca a cuvantului grecesc Stauropolis, care se traduce prin "Orasul Crucii".

Biserica Stravropoleos a fost ridicata in 1724, in timpul celei de-a doua domnii in Tara Romaneasca a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730) de catre arhimandritul Ioanichie. Ioanichie a venit in Tara Romaneasca din Grecia de la Manastirea Gura. In incinta hanului cu doua niveluri ce se afla in proprietatea lui, Ioanichie a construit actuala biserica, zidind o manastire, ce era sustinuta economic de catre han, o situatie frecventa in epoca.

In 1726 egumenul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei si exarh al tinutului Caria. Tot de atunci, manastirea pe care a construit-o a fost numita Stavropoleos, dupa numele vechii mitropolii.
Din constructia initiala a incintei manastirii si hanului s-a pastrat numai biserica, una dintre cele mai reprezentative ctitorii post brancovenesti.
Celelalte cladiri sunt rezultatul unui vast proiect de restaurare si constructie inceput in 1897 dupa planurile arhitectului Ion Mincu.

Desi de dimensiuni reduse biserica are monumentalitate, fiind un spatiu arhitectural specific traditiei bizantine. Prin decoratia sculptata si prin motivele ornamentale exprima deopotriva o sensibilitate baroca si un gust oriental. Pictura interioara impresioneaza prin amploarea si totodata concentrarea programului iconografic.

Biblioteca manastirii contine numeroase volume de teologie, arta si istorie, un fond de peste 10000 volume.

Achizitiile facute in ultimii ani reunesc un important fond de scrieri patristice, biblice, dogmatice, liturgice, volume de istorie, omiletica, morala, dictionare si manuale de limbi clasice, dar si studii despre arta si civilizatia bizantina, istoria si civilizatia romaneasca medievala, cultura medievala europeana - carti cautate de studenti si cercetatori in domeniu.
Biblioteca contine si un important fond de carte veche, manuscrise si tiparituri in limbile romana, greaca si slavona. Sint peste 80 de manuscrise si 400 de tiparituri, carti de cult sau manuscrise muzicale, unele din secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea.
Sursa: http://www.stavropoleos.ro

Palatul Cantacuzino gazda Muzeului National George Enescu

Muzeul National George Enescu se afla in Palatul Cantacuzino, una dintre cele mai frumoase cladiri din Bucuresti. Somptuoasa intrare, umbrita de imensa copertina in cel mai autentic stil Art Nouveau, anunta ca aici luxul si rafinamentul de epoca s-au intalnit pentru a ridica pe Podul Mogosoaiei de ieri, astazi Calea Victoriei, la numarul 141, unul dintre cele mai stralucite si impunatoare palate bucurestene.

Construit intre anii 1901-1903 de catre Gheorghe Grigore Cantacuzino, denumit Nababul (fost primar al Capitalei, prim ministru, sef al Partidului Conservator), palatul s-a realizat dupa proiectele remarcabilului arhitect Ioan D. Berindei. Pentru decorarea cladirii, acesta si-a asigurat colaborarea unor renumiti artisti ai vremii – G. D. Mirea, Nicolae Vermont si Costin Petrescu pentru picturile murale, arhitectul Emil Wilhelm Becker pentru sculpturi si ornamentatia sculpturala, Casa Krieger din Paris pentru decoratia interioara (tapiserii, candelabre, lampi, vitralii etc.).

Dupa moartea Nababului, in 1913, palatul a trecut in posesia fiului sau Mihail G. Cantacuzino si a sotiei acestuia, Maria (Maruca, nascuta Rosetti-Tescanu), care dupa decesul prematur al sotului, se va recasatori in 1937 cu George Enescu. Cuplul Enescu a locuit, intre 1945-1946, in casa din spatele palatului, destinata initial administratiei cladirii.

Dupa moartea lui George Enescu in 1955, sotia sa a lasat prin testament palatul si cladirile anexe muzeului dedicat memoriei compozitorului. Din anul 1956, aici functioneaza Muzeul National George Enescu si Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.

In trei sali ale Palatului Cantacuzino se desfasoara cronologic expozitia permanenta, ce cuprinde, intre altele, fotografii, manuscrise, documente diverse, diplome, decoratii, desene, busturi, instrumente muzicale, fracul si costumul de academician al Academiei Romane, masca mortuara si mulajul mainilor artistului.
Atmosfera de-odinioara se regaseste in intimitatea casei din spatele palatului, auster amenajata, devenita Casa Memoriala "George Enescu".

Amplasat intr-un spatiu de exceptie, Muzeul National George Enescu este investit deopotriva cu valoare istorica, culturala, artistica si turistica. Patrimoniul sau permite recompunerea istoriei unei vieti si cariere de exceptie, puse in slujba muzicii romanesti si a afirmarii sale in context universal.

"Cuvantul pe care mi-l repet zi de zi de cand ma stiu: indeplinirea datoriei. In realizarea acestui lucru se cuprinde si bunatatea si loialitatea, cinstea, cordialitatea, exactitatea. Sa ne facem cu totii datoria si lumea isi va recapata sensul ei suprem."
George Enescu, interviu in Cuvantul liber, 1934
Sursa: http://www.georgeenescu.ro/

Dealul Mitropoliei si Palatul Patriarhiei, Bucuresti

Dealul Mitropoliei sau Dealul Patriarhiei este o colina din Bucuresti, un punct istoric, cultural, arhitectonic, confesional, turistic important pe harta capitalei Romanei. Din punct de vedere confesional, Dealul Mitropoliei este un reper pentru ortodoxismul din Romania, aici fiind in prezent sediul Patriarhiei Romane si resedinta Patriarhului.

O serie de evenimente din istoria Romanei sunt strans legate de acest loc deoarece pana in anul 1997, in Palatul Camerei Deputatilor din complexul Patriarhiei - astazi Palatul Patriarhiei, a fost sediul Camerei Depuatilor, respectiv sediul Adunarii Deputatilor. Tot aici, in cladirea in care se intrunea Divanul Domnesc, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei si al Tarii Romanesti.

Palatul Patriarhiei, Bucuresti

Palatul Patriarhiei a fost construit de statul roman la inceputul secolului XX, pe locul fostei sali a Adunarii Deputatilor de pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti. Vechea sala a Adunarii Deputatilor cu terenul aferent a apartinut Mitropoliei Tarii Romanesti, cu sediul in cladirile ce inconjurau actuala Catedrala de pe Dealul Mitropoliei.

Monumentul edificiu al Palatului Parlamentului, actualmente Palatul Patriarhiei, este construit dupa planurile arhitectului I. Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din tara. A suferit in timp diverse modificari, cea mai importanta fiind refacerea cupolei, care s-a prabusit la cutremurul din 10 noiembrie 1940.

Dupa decembrie 1989, datorita faptului ca au sporit activitatile misionar-culturale ale Bisericii Ortodoxe Romane, iar spatiile disponibile erau insuficiente ca suprafata pentru desfasurarea acestor actiuni, precum si a faptului ca Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor - si-a mutat sediul in alta cladire, acest imobil construit pe terenul Bisericii, la cererea Patriarhiei Romane, i-a fost dat in folosinta prin Hotararea Guvernului Romaniei cu numarul 941 din 8 octombrie 1996.

Palatul Patriarhiei a devenit, incepand cu 1 ianuarie 2010, Centru de Conferinte si pune la dispozitie, prin inchiriere, spatii pentru organizarea unor evenimente deosebite.

Orase romantice din Romania

Sibiul este cel mai romantic oras al Romaniei, in viziunea celor mai avizati experti din turism. Citadela care aminteste de civilizatia germanica se apropie cel mai mult de conceptul unei vacante in doi. Celelalte locuri care i se alatura se gasesc, in cea mai mare parte, tot in Ardeal - Sighisoara, Brasov, Cluj.

„Cele mai romantice orase ale Romaniei“ este o provocare pe care am adresat-o unor personaje active in industria turismului din Romania. In plus, am facut un sondaj telefonic la cateva agentii din tara, intreband, ca un simplu client, care sunt orasele incarcate de romantism. Daca primul impuls a fost sa spuna Venetia, Paris, Roma sau Praga, precizarea „din Romania“ i-a pus usor in incurcatura.

SIBIU. Este un oras incarcat de istorie, cu un parfum medieval delicat si tineresc, deopotriva. Isi ademeneste turistii discret, cu muzica si poezie, dar si plimbari sub clar de luna - pasii ii poarta pe indragostiti pe Podul Minciunilor, un loc retras si romantic, invaluit in numeroase legende.

SIGHISOARA. Indragostitii se plimba pe stradutele inguste, printre casele viu colorate si se simt personaje de poveste atunci cand se fotografiaza cu zidurile cetatii. Din cele 14 turnuri si bastioane impunatoare, ridicate de-a lungul secolelor, doar noua mai sunt inca in picioare, delimitand perimetrul Cetatii.

BRASOV. Este unul din putinele orase din Evul Mediu care s-au conservat atat de bine in negura vremurilor. Plimbarile sunt o adevarata placere in centru, in Piata Sfatului, precum si pe Muntele Tampa. Turistii nu pot rata Strada Sforii, cea mai ingusta strada din Romania.

TIMISOARA. Se spune ca ar fi un oras pentru indragostiti, atat vara, cat si toamna, cand parcurile sunt luate cu asalt. Romantism in „capitala“ Banatului inseamna o plimbare pe malurile Begai si in Muzeul Portului Banatean. O incursiune mai lunga descopera si premierele cu care se mandresc locuitorii - este primul oras iluminat electric si in care au circulat primele vagoane trase de cai.

CLUJ. Supranumit „Orasul comoara“, el ii asteapta pe turisti cu aerul medieval al strazilor sale, frumusetea arhitecturala a constructiilor si atmosfera efervescenta ce razbate dintre zidurile acestora. Pasionatii de istorie se vor plimba descoperind deliciul zidurilor vechi si aroma timpurilor trecute, in timp ce amatorii de cluburi isi vor gasi locul intr-unul dintre numeroasele cluburi din centru.

TÅRGU-JIU. Chiar daca orasul in sine nu inspira prea multa iubire, comorile puse aici de Brancusi il pozitioneaza printre cele mai vanate orase de indragostiti. „Poarta Sarutului“ este un adevarat magnet pentru indragostiti, care nu rateaza, apoi, o poza la „Masa Tacerii“.

IASI. Urbea celor sapte coline adaposteste numeroase biserici si manastiri si ofera nou-venitilor senzatia ca timpul are mai multa rabdare cu locuitorii sai. O plimbare romantica, pe jos, trebuie sa inceapa din fata Palatului Culturii si continua pe Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, pe langa Mitropoliile Iasilor, primarie.

PIATRA-NEAMT. Orasul industrial depasit de vreme, pe care-l anunta soseaua cu patru benzi, se transforma subit in ochii turistului care urca pe muntele Cozla. Este suficienta o plimbare cu telegondola, care porneste din apropierea garii, strabate centrul si zona istorica a orasului pe un traseu de circa 2.000 de metri.

TULCEA. Este un oras micut, cochet, care are una dintre cele mai frumoase faleze pentru plimbare. Noaptea este o adevarata feerie: luminile Tulcei se oglindesc in apa Dunarii, in departare se zareste cate o barja intarziata pe apa, iar deasupra capetelor stralucesc mii de stele. Cea mai buna panorama a orasului este de pe Colnicul lui Horea, unde merita vizitate ruinele cetatii Aegyssus.

BUCURESTI

Dezbatere pro si contra

„Bucurestiul? Romantic?! A, nu“, a fost prima reactie a reprezentantilor din turism. In urma insistentelor, ei au recunoscut insa ca si Bucurestiul are locurile lui romantice, daca ne gandim la Cismigiu, Muzeul Satului sau stradutele inguste ale orasului vechi, ce se strecoara printre Hanul lui Manuc sau Biserica Stavropoleos. Plimbarea ar fi o adevarata delectare, daca pasii nu s-ar impiedica de gropi, sapaturi sau simple mici denivelari, care ii vor aduce cu picioarele pe pamant pe cutezatorii visatori, mai ales in ceas de seara. „Bucurestiul este mult prea aglomerat si agitat, chiar si seara. Prea putine locuri te ajuta sa te indepartezi de toata forfota din oras“, e de parere reprezentantul FPTR.

Eu ma intreb: CONSTANTA de ce lipseste din clasament? Poate daca luna iubirii ar fi fost in august si nu in februarie, toata lumea ar fi votat orasul de la malul marii ca cel mai romantic din tara.

http://www.evz.ro

Ateneul Roman, Bucuresti – cultura la nivel inalt

Considerat una dintre bijuteriile arhitectonice ale Romaniei, cladirea Ateneului Roman din Bucuresti este produsul “Societatii Culturale Ateneul Roman”, fondata in 1865 de un grup entuziast format din Constantin Esarcu, V. A. Ureche, C. Rosetti, N. Kretulescu, Al. Odobescu si altii.

Primii bani au inceput sa fie stransi abia dupa 20 de ani, sub sloganul “Dati un leu pentru Ateneu”, reusindu-se astfel ca in 1886 sa demareze lucrarile de constructie.

Planurile, in stil neoclasic, au fost concepute de arhitectul Albert Galleron, iar in doi ani cladirea a fost aproape gata, fiind inaugurata la 14 februarie 1888. Practic, finalizarea constructiei a avut loc abia in anii ’30 ai secolului al XX-lea.

Ateneul Roman – Sala de spectacol are un diametru de 28,50 m si 16 m inaltime si ceea ce impresioneaza in mod deosebit este fresca lunga de 70 de metri si inalta de 3 metri care este realizata de jur-imprejur.

Privita din afara cladirea Ateneului Romana este formata dintr-un peristil din sase coloane in stil ionic, dand inpresia unui templu grecesc, sub care se afla, in medalioane, chipurile a cinci domnitori ai Romaniei: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Vasile Lupu, Matei Basarab si regele Carol I. Forma actuala a cupolei a fost data de o echipa de arhitecti si ingineri romani dupa ce Galleron a predat proiectul.

Interiorul este, poate, chiar mai impresionant decat exteriorul. In holul de la intrare se afla patru scari in spirala in jurul unor coloane din marmura de Carrara si sculpturi decorative. Sala de spectacol (28,50 m in diametru si 16 m inaltime) avand o acustica deosebita, are 600 de locuri la parter si 52 de loji. Dar ceea ce impresioneaza in mod deosebit este fresca lunga de 70 de metri si inalta de 3 metri care este realizata de jur-imprejur.



Timp de 5 ani (1933 – 1938), pictorul Costin Petrescu a lucrat pentru a transpune in imagini 25 de scene din istoria Romaniei:

1. Imparatul Traian intra in Dacia
2. Legionarii romani colonizeaza Dacia
3. Formarea poporului daco-roman
4. Straja romana
5. Invazia barbarilor
6. Inceputurile poporului roman
7. Statornicirea
8. Descalecarea
9. Statul militar
10. Statul administrativ — impartirea dregatoriilor
11. Cruciada romaneasca
12. Stefan cel Mare
13. Epoca de pace si credinta
14. Mihai Viteazul
15. Inceputurile culturii romanesti
16. Cei trei eroi ai rascoalelor taranesti -Horia, Closca si Crisan
17. 1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
18. Anul 1848 in Transilvania
19. Anul 1848 in Principate
20. Al.I. Cuza
21. Anul 1859 — Unirea Principatelor
22. Carol I — Razboiul de Independenta
23. Razboiul intregirii nationale 1916-1918
24. Ferdinand I intregitorul
25. Epoca de consolidare

Interior Ateneul Roman

In timpul celui de al II-lea Razboi Mondial cladirea Ateneului Roman a scapat ca printr-o minune in timpul bombardamentelor care au transformat in ruine cladirile din jur. De peste un secol Ateneul este un sanctuar al culturii romane care a gazduit concerte remarcabile ale unora dintre cei mai mari dirijori si solisti ai lumii.

Trebui sa amintim in primul rand faptul ca la 1 martie 1898 aici rasunau in premiera acordurile celebrei suite simfonice Poema Romane. La pupitrul orchestrei se afla chiar compozitorul, George Enescu, pe atunci in varsta de 17 ani.

Printre cele mai mari nume care au evoluat pe scena Ateneului trebuie amintiti: Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Erich Kleiber, David Oistrah, Igor Strawinsky, Richard Strauss, Paul Robeson. Din 1953 in sediul Ateneului isi desfasoara activitatea Filarmonica de Stat “George Enescu”.

Surse: wikipedia si sapteseri.ro

Salina Slanic (III)

Salina Slanic este situata intr-un peisaj de o frumusete rara, conferita de zona de dealuri acoperite de paduri de foioase, accesul in localitate fiind asigurat atat pe calea ferata Bucuresti - Ploiesti - Slanic, cat si pe drumul national DN1 Bucuresti - Ploiesti.

Salina se numara printre cele tinere, deorece nu are nici trei sute de ani. Salina Slanic este cea mai cunoscuta dintre salinele noastre peste hotare; inca de la inceputul acestui secol, sarea de la Slanic a fost admirata in multe expozitii internationale.

Prin putul de extractie al minei Unirea, amenajat corespunzator pentru transportul de persoane, se poate cobori pana la 210 m adancime. Ca urmare a volumului mare de sare excavata, 2,9 mil. m3, s-au creat cavitati cu volume gigantice, cele 14 camere cu profil trapezoidal avand aproximativ 80.000 de metri patrati.

Aceste „palate de sare“ au fost amenajate corespunzator, atat pentru agrement, cat si pentru tratament.

Bustul sculptat in sare a lui Burebista parca ne transmite mesajul de a avea grija de aceste meleaguri romanesti, iar in sala special amenajata denumita „Sala Genezei“ se pot admira sculpturile tot in sare reprezentandu-i pe cei doi mari conducatori, Decebal si Traian, care stau fata in fata inconjurati de elemente specifice popoarelor dac si roman, infruntandu-se parca si astazi.

Si parca pentru a demonstra continuitatea de la suprafata a poporului roman, aici, in subteran, trecand in alta camera, ne intampina intr-un basorelief „vijelios“ marele domnitor Mihai Viteazul, iar mai departe bustul sculptat in sare al marelui poet Mihai Eminescu. Calmul lui perfect pare sa confirme victoria deplina a celor care au reusit sa transmita din generatie in generatie, neatinse, aceste pamanturi stramosesti.


Alaturi sunt amenajate terenurile de sport, volei, handbal, tenis si minifotbal, piste de alergare, unde echipe sau sportivi de performanta efectueaza antrenamente, precum si sanatoriul pentru maladii respiratorii.

Aici, in subteran, in sala de tratament dotata corespunzator, bolnavilor de astm li se asigura in permanenta asistenta medicala de specialitate.

Amplasata pe verticala, separata printr-un planseu de 40 m de mina Unirea, Mina Mihai, cu un climat deosebit in care viteza de circulatie a aerului este aproape de „0“ a devenit cadrul ideal pentru organizarea de concursuri nationale si internationale de aeromodelism, ocazie cu care este permis si accesul turistilor.

Este de mentionat ca Mina Mihai a fost prima mina electrificata din tara in orasul Slanic, in incinta complexului de agrement Baia Baciului, un fascinant obiectiv turistic il constituie Muntele de sare, monument al naturii, un masiv de sare dezgolit, in interiorul caruia se afla o veche ocna prabusita, umpluta cu apa, careia localnicii ii spun Grota Miresei. Muntele de sare impresioneaza prin relieful castic, spectaculos, cu variate forme, rezultate din precipitarea sarii; crapaturi adanci, datorate dizolvarii sarii pe fisuri.


Alte obiective demne de admirat sunt lacurile cu apa sarata, rezultate ca urmare a prabusirii unor exploatari - Baile Verzi si Baia Rosie.

In apropierea orasului se poate vizita Manastirea Crasna, precum si casa memoriala a marelui om politic roman Nicolae Iorga. La poalele Muntilor Ciucas, intr-un peisaj natural deosebit atat vara, cat si iarna, statiunea Cheia isi asteapta turistii.



Formele de turism ce pot fi practicate in statiune sunt numeroase: drumetie montana, sporturi de iarna, turism pentru tineret (tabara la cabana Muntele Rosu), turism cultural-religios (Manastirea Suzana), turism de sfarsit de saptamana sau de tranzit datorita situarii pe DN1A, de tratament pentru diverse afectiuni (surmenaj, astenii, insomnii, astm bronsic, hipertiroidism etc.).

Surse:
http://www.scribd.com - Salinele-Romaniei
www.forum.santamia.ro/

Pelerinajul - turism de succes pe timp de criza

Numarul romanilor care fac turism intern de pelerinaj a ramas constant in ultimii ani, iar calatoriile externe cu tematica religioasa sunt in crestere, acesta fiind singurul segment al turismului care nu a fost afectat de criza, potrivit reprezentantilor agentiilor de turism si ai Patriarhiei.

„Pentru acest an estimam ca aproximativ 40.000 de romani au plecat sau vor pleca in turism de pelerinaj in afara granitelor, cu 10% mai mult decat anul trecut. Acest gen de turism este in crestere in ultimii doi-trei ani”, a declarat Alin Burcea, prim-vicepresedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) si proprietarul agentiei de turism Paralela 45, citat de Mediafax.

Potrivit lui Burcea, pretul mediu al unui pelerinaj extern este de peste 600 de euro de persoana, ceea ce inseamna ca impreuna cei 40.000 de pelerini cheltuiesc mai mult de 24 de milioane de euro intr-un an pe excursii religioase in afara tarii.

El a mentionat ca din numarul total al pelerinilor, peste 80% merg in Israel.


Potrivit lui Burcea, cei mai multi pleaca prin intermediul Bisericii si doar 10.000 de persoane aleg agentiile de turism.
"Biserica, in loc sa lucreze cu agentiile de turism, si-a facut propriile agentii. Si-au facut agentii nu doar Patriarhia Romana, ci si episcopiile. Cea mai mare problema este ca sunt destul de multi preoti care isi organizeaza grupuri de turisti de capul lor, si nu declara comisionul incasat", a explicat oficialul ANAT. El spune ca majorarea numarului de turisti nu are explicatii economice, ci de ordin spiritual.

Si Cristian Pandel, proprietarul agentiei Christian Tour, care organizeaza pelerinaje in Grecia, spune ca principalul operator pe piata de profil este Biserica.
"Acesta a devenit un business al Bisericii. Avem si noi turisti, care merg in principal la Meteora, insula Evia, Corfu si Zakinthos, si in grupuri mai mici la muntele Athos. La Athos este mai dificil de ajuns, pentru ca e nevoie de aprobari speciale si au acces doar barbatii", a adaugat Pandel.
Acesta a spus, la randul sau, ca in pofida preturilor care pornesc de la 200 de euro pentru un sejur, dar pot ajunge si la 1.000 de euro de persoana, acest gen de turism este in crestere.


Cresterile sunt confirmate si de catre parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane. Institutia opereaza o agentie de turism cu profil religios, Basilica Travel.
La agentia de turism a Bisericii, un pelerinaj de sapte zile in Israel costa 740 de euro de persoana in lunile octombrie-noiembrie, cu transport cu avionul inclus, iar un pachet de noua zile in Iordania are pretul de 975 euro.

O vizita de 10 zile in Siria si Liban, prin intermediul Bisericii, costa 550 de euro plus 1.000 de dolari, cu zborul inclus.
"Peste 3.000 de pelerini merg anual cu Basilica Travel in strainatate, iar cei mai multi dintre acestia aleg Israelul. Se mai organizeaza pelerinaje la locurile sfinte din Siria si Liban, dar si in Iordania sau Grecia.

Pelerinajul nu a fost afectat de criza pentru ca este in primul rand un act de credinta, si abia apoi unul de turism. Este dorinta oricarui crestin practicant de a ajunge macar o data in viata la locurile sfinte", explica Stoica.
El spune ca foarte multi turisti apreciaza la serviciile oferite de Biserica prezenta preotului in pelerinaj, alaturi de ghid. Preotul le ofera credinciosilor si momente de rugaciune la fiecare obiectiv sfant vizitat.

Referitor la pelerinajele interne, parintele Stoica spune ca numarul turistilor este constant.
"Sunt doua mari pelerinaje in Romania, cel de la Iasi, de sfanta Parascheva, care incepe pe 14 octombrie si dureaza o saptamana, si cel de la Bucuresti, tot de o saptamana, care incepe pe 27 octombrie, de sfantul Dimitrie cel Nou.


Fiecare dintre acestea, potrivit estimarilor jandarmeriei, atrag aproximativ un milion de credinciosi. Unii dintre ei primesc cazare din partea parohiilor, altii stau la rude, la hoteluri, iar unii nu se cazeaza nicaieri", a afirmat purtatorul de cuvant al Patriarhiei.

Grig Alexa, directorul agentiei de turism Olimp Iasi, spune ca in aceasta perioada, in care se desfasoara pelerinajul de sfanta Parascheva, toate unitatile de cazare din oras sunt ocupate.
"Toate hotelurile si pensiunile din oras sunt pline. Iasiul este blocat zilele astea", a afirmat Alexa.

Sursa: Dailybusiness.ro

BNR, Bucuresti - Albumul unei bijuterii arhitectonice

Primul palat al Bancii Nationale a Romaniei a fost ridicat in cea mai veche zona comerciala a orasului Bucuresti, delimitata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de strazile Lipscani (cea mai veche), Calea Victoriei (fosta Mogosoaia), Smardan si Doamnei.


Construit in anii 1683-1685, in timpul domniei lui Serban Cantacuzino (1678-1688), si consolidat in vremea lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), acest ansamblu arhitectural a fost principalul han al orasului datorita marimii sale si al sigurantei oferite negustorilor in incinta de tip cetate cu ziduri pline spre exterior.

Expresia deplina a caracterului de banca conferit de monumentalitatea careia i se asociaza forta expresiva data de regularitate, echilibru, distinctie, masivitate si deschiderea ponderata catre strada confera Palatului BNR din strada Lipscani un loc privilegiat in arhitectura perioadei, putand fi comparat cu marile constructii bancare realizate in Europa veacului al XIX-lea.

Una din cele mai frumoase cladiri ale Bucurestiului, asa cum o prezenta o voce autorizata a arhitecturii romanesti, precum aceea a lui Ion Mincu, Palatul vechi al BNR a deschis seria cladirilor monumentale prin care institutiile moderne romanesti nou create isi asociau o imagine concreta ce le asigura vizibilitatea necesara pentru a se impune.

Arhitectii francezi care au construit Palatul Vechi al BNR sunt aceiasi care au proiectat si Ateneul Roman, pe care Isarescu il considera punctul de plecare al construirii „Micului Paris". In opinia lui Mugur Isarescu, care a vazut ceva sedii de banca centrala la viata sa, „Palatul BNR este unul dintre cele mai frumoase din lume".

Proiectul trebuia sa corespunda unor multiple conditionari, determinate de destinatiile speciale ale spatiilor unei cladiri bancare.

Aceste elemente au fost subordonate principiilor arhitecturale ale stilului eclectic de factura academica. Preluand multiple elemente din arhitectura Renasterii si a Clasicismului francez, Palatul are o forma dreptunghiulara cu latura mare de 73 m (de-a lungul strazii Lipscani) si cu cea mica de 52 m (pe strada Smardan).

Descrierea exterioara

Spatiile laterale ale cladirii adapostesc patru din cele sase sculpturi decorative ale fatadei, realizate in ronde-bose, care pun in evidenta etajul nobil. Cele patru sculpturi sunt operele lui Ion Georgescu (1856-1898) si stefan Ionescu Valbudea (1859-1918), doi dintre cei mai reprezentativi artisti romani ai epocii, si infatiseaza patru personaje alegorice, care reprezinta Justitia (Thermis) si Agricultura (Ceres), plasate central, iar lateral se afla Comertul (Mercur) si Industria (Vulcan). Simbolistica lor comunica programul asumat de BNR de a sustine economia nationala.

Acoperisul

Desi are o suprafata mare, acoperisul nu intra in competitie cu fatadele, deoarece avand o panta foarte mica este greu de perceput. Singurele elemente speciale sunt cele cinci cupole, din care patru sunt identice si sunt situate deasupra elementelor decrosate din colturile cladirii. Acestea au avut ca model tipul de cupola al Turnului Orologiului Palatului Luvru. Spre deosebire de restul acoperisului, care era acoperit cu tabla de arama, invelisul cupolelor a fost realizat din tabla de ardezie. Cupolele sunt inconjurate de o balustrada prin care se face articularea cu fatadele respective. A cincea cupola, cea mai impunatoare, potenteaza monumentalitatea intrarii principale.

Descrierea interioara

Palatul din strada Lipscani cuprinde o travee centrala in care se afla Sala sau Holul ghiseelor si alte doua travee secundare. Coloanele care sustin cupola si dialogul dintre travee asigura ritmul constructiei si permit un joc de volume ce elimina monotonia.

Axul principal al fatadei dinspre strada Lipscani distribuie simetric si spatiile interioare. Simetria dispare insa pentru functiunile si spatiile secundare. Axul compozitional se concretizeaza intr-o succesiune de spatii, care cuprinde intrarea principala si holul ghiseelor. De o parte si de alta a acestui element compozitional, se afla doua curti interioare dispuse simetric, de dimensiuni egale, care au rolul de a ilumina spatiile orientate catre ele.

Cel mai important element al spatiului interior dedicat publicului este Holul ghiseelor sau Sala de marmura, care adaposteste astazi Muzeul BNR.

In vestibul, doua sculpturi realizate in atelierul A. Durenne Sommevoire, care reprezinta personaje feminine tinand cu ambele maini, deasupra capului, cate un corp de iluminat, marcheaza pornirea rampelor celor doua scari catre urmatorul etaj.


Cu ultima treapta se termina si spatiul luminos, asigurat de ferestrele orientate catre una din curtile interioare. Pe balustrada cu decoratii minutios realizate, au fost asezate doua steme cu insemnele heraldice ale provinciilor istorice ce alcatuiau Regatul Romaniei in momentul edificarii constructiei: bourul Moldovei, acvila Munteniei, leul Olteniei si cei doi delfini afrontati ai Dobrogei.

Cele doua scari monumentale asigura accesul la etajul I, care este nivelul nobil al Palatului. Aici se aflau: Holul de onoare, Sala Consiliului de administratie, Biroul guvernatorului, birourile altor membri ai conducerii bancii si salile de receptie.

Intrarea in Sala de Consiliu este flancata de alte doua coloane. De o parte si de alta a peretelui ce corespunde Salii de consiliu sunt practicate doua nise in care sunt amplasate statui asemanatoare cu cele de la parter, realizate de acelasi autor, simbolistica lor fiind, de asemenea, circumscrisa ramurilor economiei romanesti. Usa propriu-zisa are un fronton in forma de semicerc, in care se afla un ceas si o laborioasa decoratie in basorelief.


Sala Consiliului de Administratie are cele mai pretentioase decoratii dintre toate incaperile bancii, in acelasi stil eclectic la care s-au adaugat puternice accente baroce. Decoratia este asigurata de pilastrii angajati, de stucatura si capitelurile aurite. Usile, complet vitrate, care se deschid spre strada Lipscani si catre incaperile vecine, sunt incadrate de o ornamentatie bogata, cu elemente decorative de natura vegetala in stil neoclasic, fiecare avand un ancadrament puternic profilat, terminat cu frontoane. Chenare de mari dimensiuni subimpart peretele dinspre Holul de onoare, precum si partea centrala a celor laterali. Traveea mediana este rezervata intrarii principale, iar in celelalte chenare se afla patru tablouri de dimensiuni mari, comandate de Consiliul de administratie, la 11 iunie 1890, celor mai importanti artisti plastici ai momentului: Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea, Eugen Voinescu.


La partea superioara a salii se afla cornisa puternic profilata, care cuprinde si golurile circulare ale ferestrelor dinspre Lipscani. Plafonul este decorat asemanator Salii ghiseelor. Un valoros candelabru completeaza ambientul.

In stanga Salii de Consiliu, se afla Biroul guvernatorului in care tratarea parietala este mai retinuta, materialele si culorile folosite provenind dintr-o gama mai deschisa, ceea ce creeaza un agreabil contrast intre cele doua sali. Galeria ce inconjoara pe trei laturi golul Holului ghiseelor adapostea birourile Serviciului contabilitatii (aripa Smardan) si locuinta guvernatorului (aripa Carada).

Locuinta guvernatorului avea un acces separat in cladire, cuprindea mai multe incaperi, inclusiv o biblioteca personala, deservite de un coridor lung, si era luminat prin curtea interioara.
Guvernatorul Mugur Isarescu a anuntat ca publicul va putea vizita din toamna muzeul amenajat in holul mare al Palatului vechi al Bancii Nationale a Romaniei din Bucuresti. La 130 de ani de la infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a fost lansat albumul bilingv „Cronica restaurarii Palatului vechi“, semnat de arhitecta Cristina turlea.


Cei 130 de ani scursi de la infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (BNR), precum si definitivarea lucrarilor de restaurare a Palatului vechi al institutiei (situat in str. Lipscani nr. 25), au fost marcati, saptamana trecuta, prin lucrarile simpozionului „Palatul vechi al BNR - capodopera a patrimoniului arhitectural al Romaniei", deschis de guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu.

Grigorescu, in Sala Consiliului

Vizitatorii vor putea vedea din toamna si Galeria Guvernatorilor, aflata la etajul I al cladirii si prezentand portretele tuturor celor care s-au perindat la conducerea bancii centrale, si, foarte probabil, si Sala Consiliului. O mare performanta restaurativa, Sala Consiliului prezinta patru picturi monumentale, „Rodica - la secerat" (1894) a lui Nicolae Grigorescu, o marina de Eugen Voinescu (consul al Romaniei la Odesa), realizata in acelasi an, alaturi de tablourile lui G.D. Mirea, reprezentandu-i pe „Prometeu" si, respectiv, pe „Mercur", ambele realizate in 1891.

In colectia numismatica gazduita de BNR pot fi vazute monedele aflate de-a lungul timpului in circulatie pe teritoriul Romaniei, incepand cu monedele cetatilor grecesti din secolul V i.Hr. si trecand prin primele emisii monetare ale statului modern roman, datorate lui Al.I. Cuza si denumite „romani" sau „romanati".

Sursa: Site-ul BNR
Sursa fotografii: http://marapopa.blogspot.com

Palatul Mogosoaia – incursiune in istoria romanilor

Palatul Mogosoaia este o cladire istorica din localitatea Mogosoaia, judetul Ilfov, Romania, aflata la circa 15 km de centrul orasului Bucuresti. Palatul poarta numele vaduvei boierului Mogos care detinea pamantul pe care a fost construit.

Palatul Mogosoaia a fost in posesia familiei Brancoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecand apoi in proprietatea familiei Bibescu.

Palatul a fost construit pana in 1702 de catre Constantin Brancoveanu in stil arhitectural romanesc renascentist sau stil brancovenesc, o combinatie de elemente venetiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior si la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta la Potlogi.

Dupa 1714, cand Constantin Brancoveanu a fost executat la Constantinopol impreuna cu intreaga sa familie, intreaga avere a familiei a fost confiscata de otomani iar palatul a fost transformat in han.

Rascumparat de domnitorul Stefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brancoveanu, nepotul domnitorului si a ramas in posesia familiei pana la inceputul secolului al XIX-lea.

Distrus in repetate randuri, palatul a fost renovat intre 1860–1880 de Nicolae Bibescu si incepand cu anul 1912 de catre Martha Bibescu.

In timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost loc de intalnire al diplomatilor aliati, fiind, pentru cateva luni, inchiriat legatiei elvetiene din Romania. Dupa 6 martie 1945, mosia a fost nationalizata fortat de guvernul comunist, Martha Bibescu obtinand de la autoritati declararea ca monument istoric a palatului, pe care inca il mai detinea. Printesa a plecat insa definitiv din tara in septembrie 1945, lasand palatul fiicei sale Valentina si sotului ei, Dimitrie Ghika-Comanesti.

In 1949, palatul a fost si el nationalizat, Valentina si Dimitrie Ghika-Comanesti fiind arestati. Pana in 1957, cladirea a fost devastata si devalizata, colectiile de arta fiind furate si dezmembrate. Abia in 1957 palatul a devenit sediul sectiei feudale a Muzeului National de Arta, fiind restaurat incepand cu 1977.

Principala cladire a complexului de la Mogosoaia este Palatul construit de Constantin Brancoveanu, avand apartamentele familiei princiare la primul etaj, unde se ajunge direct din curte pe o scara exterioara ce da intr-un balcon amplasat pe fatada. Parterul palatului contine camerele servitorilor, iar la subsol se afla o pivnita cu un tavan format din patru domuri. Fatada dinspre lac este si ea una aparte cu o logie de inspiratie venetiana, cu trei arcade.


Serele Mogosoaia au fost construite dupa 1890, de arhitecti francezi si sunt inca folosite pentru cultura florilor si ca atelier de educatie plastica pentru copii.
Ghetaria servea la stocarea pe timpul verii a ghetii aduse din lacul Mogosoaia, aflat in apropiere.

Biserica „Sfantul Gheorghe” se afla in afara zidurilor palatului, langa turnul portii. Ctitorita de Constantin Brancoveanu si terminata in 1688, cu putin timp inainte ca ctitorul ei sa devina domnitor, ea adaposteste mormantul lui George-Valentin Bibescu, precum si tabloul votiv ce-i reprezinta pe Constantin Brancoveanu si pe cei patru fii ai sai.



Palatul a fost inaltat pe malul lacului Mogosoaia, in mijlocul unui parc plin de verdeata si flori multicolore. Fatada dinspre lac a palatului da intr-o loggia foarte simpatica terasata pe mal in stil venetian tipic.

Gardul viu este un alt deliciu reusit al parcului Palatului Mogosoaia, din acesta fiind realizate elemente frumoase cum ar fi mini-labirinturi, coloane sau arcade, toate inviorate din loc in loc cu flori.


In prezent, Palatul Mogosoaia adaposteste Muzeul de Arta Brancoveneasca si este un important punct de atractie turistica.

Sursa: Wikipedia