Se afișează postările cu eticheta elvetia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta elvetia. Afișați toate postările

joi, 10 martie 2011

Biblioteci celebre – remedii pentru suflet

Biblioteca Abatiei Ad Mont, Austria

Impresionata de biblioteca unui profesor de filosofie pe care l-am vizitat recent, am incercat sa descopar care biblioteci se pot lauda cu ceva special. In afara de Biblioteca Vaticanului despre care auzisem mai multe teorii si de Biblioteca Congresului SUA care m-a uimit prin vastitate, am cunoscut, prin intermediul unui articol pe care il reproduc mai jos si alte tezaure de cultura, ele insele – bibliotecile - veritabile monumente de arta.

530 mile de rafturi imbraca Biblioteca Congresului American, cea mai mare institutie de cultura din lume, ce detine 128 de milioane de publicatii.

36.000 volume cuprinde cea mai vasta biblioteca din lume, cea a Palatului Regal din Portugalia.

Biblioteca El Escorial, Madrid, Spania

Se pare ca Italia este o destinatie perfecta unde cititorii pot savura o carte buna.
Biblioteca Marciana din Venetia, numita astfel dupa Sfantul Apostol Marcu. Inca din 1362, poetului Petrarca i-a incoltit ideea crearii unei biblioteci publice la Venetia si, la moartea sa, a lasat orasului intreaga lui biblioteca. Biblioteca Marciana cuprinde 13.057 de manuscrise, 2.884 incunabule, 24.054 asa-numite cinquecentine (carti editate in secolul XVI – n. tr.) si 3.850 de periodice (dintre care 960 curente), dar este renumita pentru fondul sau de publicatii grecesti (unul dintre cele mai importante din lume), pentru manuscrisele si editiile rare venetiene. Biblioteca Angelica, Biblioteca Sansovino din Roma si Biblioteca Di Belle Arti din Milano impresioneaza la fel de mult.


Biblioteca Di Belle Arti din Milano

Biblioteca manastireasca St. Gallen (The Abbey Library of St. Gallen) este cea mai veche biblioteca din Elvetia si una dintre cele mai importante biblioteci din lume. Biblioteca si intreaga manastire din incinta St. Gallen au fost incluse in lista UNESCO. In fiecare an, aproape 100.000 de vizitatori vin din intreaga lume pentru a vedea expozitiile de aici, dar si colectiile de carte veche din perioada medievala. Este considerata de multi a fi una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume.

Biblioteca manastireasca St. Gallen

Dupa un incendiu devastator, cu cateva secole in urma, Biblioteca Congresului din Washington a renascut din cenusa prin decizia lui Thomas Jefferson (1743-1826) de a vinde 6.000 dintre volumele sale contra 23.900 de dolari. Situata in trei cladiri in Washington D.C., Biblioteca Nationala a SUA este cea mai mare biblioteca a lumii dupa numarul de rafturi si detine cel mai mare numar de carti. Azi, rafturile cladirii impunatoare gazduiesc 120 de milioane de opere, printre ele numarandu-se 54 de milioane de manuscrise, 18 milioane de carti si 4,5 milioane de harti.

Biblioteca Congresului SUA

In Peninsula Iberica devotiunea pentru carte pastreaza o marturie ciudata. Biblioteca din Mafra (Portugalia), ca si Palatul Regal si Manastirea Franciscana adapostita de acelasi edificiu, sunt rezultatul unei promisiuni pe care regele Portugaliei, Joao al V-lea, a facut-o reginei, spaniola Maria de Austria, in cazul in care aceasta ii va darui un fiu, un mostenitor al tronului. Regina a nascut un baiat si regele si-a tinut si el promisiunea, construind cel mai stralucitor monument al barocului portughez, cu 880 de sali, 4.500 de usi si ferestre, 154 de scari si 29 de gradini interioare (patio).

Biblioteca din Mafra (Portugalia)

Biblioteca Nationala "Francois Mitterrand" sau Biblioteca Nationala a Frantei are o colectie uriasa, de peste 13 milioane de documente, 315 milioane de carti, peste un milion de documente sonore si multimedia, peste 3.000 de reviste si ziare, franceze si internationale. Aici se afla intreaga productie editoriala a Frantei, de la originile sale, incepand din secolul al XVI-lea.

Biblioteca Nationala a Frantei

Fondata la 1810, Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro, Brazilia, azi cea mai mare biblioteca din America Latina, de o mare frumusete arhitecturala, capatand un aer maret prin donatiile conducatorilor Braziliei, are peste noua milioane de item-carti, gravuri, harti – din care un milion de carti cu caracter general (monografii, pamflete, eseuri, teze), din secolul al XVIII-lea si pana azi.

Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro, Brazilia

In lume exista cateva biblioteci care iti iau ochii, nu numai prin arhitectura lor deosebita, dar si prin tomurile de colectie unicat. Iata o lista a acestora: Libraria din Manastirea Strahov (Praga), August Herzog, Wolfenbüttel (Germania), Waldsassen Abbey din Bavaria (Germania), Beatus Rhenanus, Basel (Elvetia), Biblioteca Bernadotte (Stockholm), cele trei biblioteci faimoase din Portugalia – Biblioteca Palatului si Manastirii Mafra I, Biblioteca Palatului National Lisbon si Biblioteca Universitara Coimbra, Biblioteca Palafoxiana din Puebla (Mexico), Biblioteca Academiei de Limbi din Madrid, Biblioteca Castilla La Mancha (Spania), Biblioteca El Escorial din San Lorenzo (Spania), Biblioteca Salamanca Library din Salamanca (Spania), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada), George Peabody din Baltimore (SUA), biblioteca Kremsmuenster Abbey din Kremsmuenster si biblioteca Manastirii Benedictine Admont (Austria), biblioteca regelui prusian Frederic al II-lea din Postdam (Germania), Paltin-Moretus din Antwerp (Belgia), Biblioteca Rennie Mackintosh din Scoala de Arta Glasgow (Scotia), Dutch Royal Archives si Biblioteca St. Walburga (Elvetia).

Biblioteca Parlamentului canadian, Ottawa, Canada

Biblioteca Catedralei Kalocsa (Ungaria), cele trei biblioteci din Austria: Melk Monastery, St. Florian Monastery si Biblioteca Nationala din Viena, Biblioteca Alencon (Franta), Herzogin Anna Amalia Bibliothek Weimar II (Germania), Biblioteca Rijkmuseum din Amsterdam, Biblioteca Riksdagen din Suedia, State Library (Australia), Theology Room St. Deiniol (Irlanda de Nord), Trinity College Library din Dublin (Irlanda), Biblioteca Vaticanului (Roma), Biblioteca Publica Boston Copley din Boston (SUA), Biblioteca Riggs a Universitatii Georgetown (SUA), Biblioteca Suzzallo din Seattle (Washington), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada) sau Real Gabinete Portugues De Leitura Rio de Janeiro (Brazil) – posibil cea mai frumoasa biblioteca din lume. La randul ei, Anglia este renumita pentru bibliotecile sale vechi si pretioase. Amintim aici Bodleian Library si Old British Reading Room din incinta Universitatii Oxford, Hereford Cathedral Chained Library (Hereford), Chetham’s Library din Manchester, Biblioteca Nationala de Arta "Victoria and Albert Museum" din Londra si Biblioteca Queen’s College Oxford.

Biblioteca de carti rare “Thomas Fischer”, Universitatea din Toronto, Canada
Autor: RALUCA GRINTESCU
Sursa: http://www.jurnalul.ro

miercuri, 26 ianuarie 2011

Mesaj din Davos, Elvetia

Lumea este pe marginea prapastiei...sa n-o impingem!

Mesaje inrudite:

Forumul de la Davos va prevesti o noua criza mondiala: cea sociala
Falimentul de stat, cel mai mare risc pentru economia globala in 2011
Omenirea nu va iesi din criza economica nici intr-o suta de ani
Pretul total ce ar trebui platit de omenire pentru a iesi la liman este de 100 trilioane de dolari, in urmatorii ani, o suma foarte greu de imaginat.
Omenirea nu se afla in pozitia de a mai face fata unui nou soc major. Criza financiara a redus rezilienta economica internationala. Iar tensiunile geopolitice in crestere si ingrijorarea manifestata la nivel social sugereaza ca deopotriva guvernele si societatile sunt mai putin capabile ca oricand sa gestioneze provocarile globale.

Acestea nu sunt cuvintele mele. Perspectiva pe care o sugereaza este mult prea intunecata pentru gustul meu. Nu sunt nici ale unui nebun apocalipticoman scapat de sub vigilenta infirmierilor.

Pur si simplu asa incepe raportul Global Risks 2011 editat sub egida World Economic Forum, eveniment ale carui reuniuni se desfasoara ca in fiecare inceput de an la Davos.

Doua riscuri sunt in mod special semnificative dat fiind gradul lor inalt de impact si interconectivitate. Disparitatile economice si esuarea guvernantei globale influenteaza evolutia altor riscuri globale si inhiba capacitatea de a le raspunde in mod eficient.

Disparitatile economice, adica diferentele de avutie si venituri, existente atat in cadrul societatilor cat si intre acestea, considera autorii raportului, ameninta stabilitatea sociala si politica precum si dezvoltarea economica. Disparitatile economice se interconecteaza strans cu fenomene precum coruptia, esuarea statelor sau prabusirea valorii de piata a activelor.

Globalizarea, remarca autorii raportului, in ciuda oportunitatilor create si a facilitarii emergentei nu a reusit sa aduca beneficii tuturor grupurilor din cadrul societatii si nici tuturor tarilor din cadrul comunitatii internationale. Astfel, diferentele in loc sa se atenueze s-au acutizat iar datorita ridicarii barierelor dintre state si piete, problemele generate de acestea circula mai usor in spatiu afectand deopotriva societatile politice si economiile.

Tunisia este un foarte bun exemplu pentru evidentierea pericolelor constituite de acest risc. Practic, toate problemele acestei tari, de la blocarea dezvoltarilor democratice la scumpirea produselor alimentare de baza sunt asociate acestui risc.

Sistemul democratic insusi este pus in pericol de acutizarea acestor disparitati sociale in conditiile in care fragmantarea categoriilor de venit ia forma polarizarii sociale intre bogati si saraci prin diminuarea ponderii asa numitei middle class pe care se bazeaza constructul pluralist si lumea libera.
Esuarea guvernantei globale, adica institutiile, acordurile si retelele globale slabe, in combinatie cu interesele divergente de natura politica si nationala, considera autorii raportului, pun piedici incercarilor de a coopera in incercarile de formula raspuns riscurilor globale.

In vreme ce riscurile au o anvergura transnationala din ce in ce mai larga, de la regional la global, mecanismele de raspuns au una inca foarte redusa, remarca autorii raportului, iar atunci cand exista astfel de formule ele devin nefunctionale din pricina incapacitatii de a surprinde in cadrul intersului comun solutia necesara rezolvarii problemelor.

Asa se vede lumea de la Davos, o de altfel foarte linistita statiune de lux din Alpi.

Articol de Mircea Marin
Sursa: http://standard.money.ro

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Lugano, Elvetia – Paradisul secret


Exista in lumea aceasta locuri de vis pe care nici nu ti le poti imagina si pe care, daca le-ai vazut, cu siguranta nu ai vrea sa le mai parasesti niciodata. Eu am descoperit acest loc la un targ de turism din capitala si am fost uimita sa aflu ca exista intr-adevar.

Aflat in sud-estul Elvetiei, la granita cu Italia, intre lacurile Como si Maggiore, apare mentionat pentru prima data in anul 590 sub numele Ceresio, datorita multitudinii de ciresi de pe malurile sale. Cu toate ca este strajuit de inaltimile Alpilor, clima este mediteraneana, verile sunt calde, dar nu toride, cu temperaturi de pana la 29 de grade, iar iernile sunt blande.

Lugano are aproximativ 49 de kilometri patrati. 63%, adica 31 de kilometri patrati, se afla in Elvetia, in cantonul Ticino si 37% - in Italia, in Lombardia. Ambianta italiana si eficienta elvetiana sunt imbinate perfect.

Orasul nu reprezinta numai cel de-al treilea centru financiar, bancar si de afaceri din Elvetia, ci si un oras al parcurilor si al florilor, al vilelor si bisericilor. Atmosfera mediteraneeana dominanta de "pofta de viata" demonstreaza ca Lugano combina avantajele unui oras cosmopolit cu trasaturile unui oras mic, de provincie.

Centrul acestui fantastic areal pe care il reprezinta lacul Lugano este, fara indoiala, orasul Lugano. Un orasel mic, dar cu un standing de inalta clasa internationala, plin de parcuri, flori, case superbe, biserici impresionante, cu o circulatie placuta, neaglomerata, ceea ce face ca sofatul sa fie efectiv o placere.

Atractii inedite

Chiar langa Lugano se afla Morcote, un sat pitoresc, nu numai cu o vedere superba asupra lacului, dar si cu magazine de antichitati, cladiri si biserici minunate datand din secolul al XVI-lea, cum este si biserica Santa Maria del Sasso cu frescele ei admirate de turisti.


De la Lugano-Cassarate se poate ajunge cu un funicular, construit in 1912, pe micutul Monte Bre (925 m), considerat cel mai insorit punct din Elvetia, de pe care se deschide o priveliste de neuitat asupra lacului. Pe versantul sudic al lui Monte Bre se gaseste satul Bre, la o altitudine de 800 m, cu 300 de locuitori, care isi pastreaza inca stilul traditional si gazduieste muzeul pictorului Wilhelm Schmid (1892-1971).

Un alt funicular urca pe Monte San Salvatore (912 m), cu minunate promenade montane si micutul sat Carona. Plasat imediat langa Lugano, avand o forma inconfundabila ce se regaseste in nenumarate tablouri, el reprezinta un loc asaltat de nenumarati turisti.

In sud se inalta Monte San Giorgio (1.096 m) care din 2003 a fost declarat monument Unesco datorita fosilelor descoperite aici si care dateaza din triasic, de acum 220 de milioane de ani. Tot pe malul sudic dar mai la est, spre Osteno, au fost descoperite fosile din Jurassic, de acum 180 de milioane de ani.


Mendrisio Art Museum este unul din cele mai apreciate muzee, oferind expozitii dedicate marilor maestrii ai picturii secolului 20, apreciati atat de critici cat si de public. Muzeul organizeaza de asemenea si expozitii de studiu, care reunesc studenti la arte plastice din intreaga lume, iar de doua ori pe an publica o serie de albume de arta tematice.

Un alt loc ce nu trebuie ratat daca treceti prin Lugano, este Muzeul Herman Hesse. Situat in Camuzzi Tower, o parte integranta din ansamblul istoric de cladiri ale Casei Camuzzi, muzeul constituie un exemplu al prestigioaselor lucrari pe care arhitectii din Ticiono le-au realizat de-a lungul secolului 19. Muzeul gazduieste si o camera de vizionare, in care poate fi vazut un film documentar despre istoria cladirii.


O plimbare prin Lugano trebuie sa treaca si prin Parcul Villa Negroni, construit la inceputul secolului 18 de Carlo Morosini. Parcul este imaginat intr-un stil italian pur, cu decoratiuni din fier si statui cu elemente specifice. Florile, palmierii si fantana din mijlocul parcului au fost comandate special si aduse din Italia, iar o mica parte din Anglia, motiv pentru care cele doua stiluri arhitecturale se imbina cu succes.

Relaxarea este cuvantul de ordine in Lugano. O serie de magazine de lux alaturi de magazine mici cu obiecte traditionale va imbie care mai de care sa le calcati pragul. Dupa o zi de vizitat si de shopping, numeroasele centre spa sau terenuri de tenis si de golf, invita turistii la o sesiune de relaxare si de buna dispozitie.

Printre edificile notabile se numara catedrala romanica a Sfantului Laurentiu (San Lorenzo) din a doua jumatate a secolului XI si biserica Sfanta Maria a Ingerilor (Santa Maria degli Angioli) cu faimoasa fresca a Patimilor lui Cristos a lui Bernardino Luini.


Un punct de atractie mult indragit de turisti il reprezinta si fabrica de ciocolata Alprose, situata la doar cativa kilometri de Lugano. Vizita aici iti dezvaluie toate secretele productiei, dar te ajuta sa patrunzi si in bogata istorie a ciocolatei pentru ca, in afara de fabrica, se viziteaza si un extrem de interesant si atractiv muzeu. Degustarile si magazinul, cu o nesfarsita oferta, intregesc aceasta experienta de neuitat.

O alta atractie inedita o reprezinta gradina zoologica Al Maglio situata pe malul raului Magliasina intr-un profund respect fata de animalele si viata salbatica. Cu peste 100 de animale si pasari din intreaga lume, de la pasari exotice la leoparzi, lei, pantere si tigri si diferite specii de maimute, este organizata astfel incat sa ofere vizitatorului o experienta unica asupra vietii salbatice, dar si un program plin de aventuri pentru copii. Se poate ajunge usor atat cu trenul, cat si cu masina pe directia Magliaso.


Lacul este un loc ideal de pescuit. Trebuie, evident, respectate regulamentele locale si evitate zonele protejate, precum intrarea raului Cuccio in Porlezza. In numeroasele parcuri care inconjoara lacul cresc alaturi cedri, pini mexicani, copaci de camfor, eucalipti, azalee, rododendron etc. Primavara, spectacolul oferit de magnolii si de camelii este fascinant.

De la drumetiile alpine, la terenurile de golf plasate intr-un peisaj mirific, intre munte si apa, la terenurile impecabile de tenis si pana la partiile de schi ce se intind de pe Monte Lema, la cateva minute de Lugano, si pana la San Bernardino, la mai putin de o ora cu masina, atractiile sportive sunt nenumarate.

Tot in Lugano se afla facultatile de economie, stiintele comunicarii si informatica ale Universitatii Elvetiei Italiene.

Surse: Turistik.ro si nicenet.ro

sâmbătă, 23 octombrie 2010

Romania, superb descrisa de Jules Verne

Redau fragmente din "Castelul din Carpati", autor Jules Verne. Eu am fost impresionata. Sper ca si voi.

Povestirea care urmeaza nu este fantastica, este doar romanesca. Trebuie, oare, avand in vedere caracterul ei neverosimil, sa tragem de aici concluzia ca nu este adevarata? Ar fi o eroare. Suntem intr-o epoca in care orice se poate intampla― aproape ca avem dreptul sa spunem ca orice s-asi intamplat. Daca plasmuirea noastra nu este deloc verosimila astazi, poate fi maine, gratie resurselor stiintei care sunt sansa viitorului, nimeni nu se va gandi sa o aseze in randul legendelor.

Se cuvine sa retinem totusi ca regiunea transilvana este foarte legata inca de superstitiile stravechi.

In ziua de 29 mai a anului acela, un cioban isi pazea turma la marginea unui podis plin de verdeata, la poalele Retezatului care domina o vale fertila acoperita de paduri cu tulpini drepte, imbogatita de frumoase culturi. Iarna, galernele, care sunt vanturile din nord-vest, rod acest podis inalt, descoperit, neadapostit, ca briciul unui barbier.

Acest sistem orografic apartinea regiunii celei mai salbatice din Transilvania, cunoscuta sub denumirea de comitatul Cluj.

Ciudat fragment al imperiului Austriei, este aceasta Transilvanie, „Erdély” in maghiara, adica „tara padurilor”. Este marginita de Ungaria la nord, de Valahia la sud, de Moldova la vest. Cu o suprafata de saizeci de mii de kilometri patrati, sau sase milioane de hectare― aproape a noua parte din Franta― este un soi de Elvetie, dar cu jumatate mai intinsa decat domeniul elvetian, fara sa fie, insa, mai populata.

Cu podisurile sale, in mare parte acoperite de culturi, cu pasunile sale bogate cu vaile sale capricios conturate, cu piscurile sale trufase, Transilvania, crestata de ramificatiile de origine platonica ale Carpatilor, este brazdata de numeroase cursuri de ape, care se varsa in Tisa si in acea Dunare superba, ale carei Porti de Fier inchid, la cateva mile mai la sud, defileul lantului Balcanilor, la frontiera dintre Ungaria si imperiul otoman.

Aceasta este stravechea tara a dacilor, cucerita de Traian in primul secol al erei crestine. Independenta de care se bucura sub Ioan Zapolya si urmasii acestuia pana in 1699, avea sa ia sfarsit in timpul lui Leopold intaiul, tara devenind o anexa a Austriei.

Dar, oricare ar fi fost statutul sau politic, a ramas salasul mai multor semintii, care au trait alaturi fara sa se contopeasca: valahii sau romanii, ungurii, tiganii, secuii si, de asemenea, saxonii pe care timpul si imprejurarile aveau sa-i „maghiarizeze” in cele din urma, in folosul unitatii transilvane.

Cand incepi sa te gandesti la un pastor ca la o faptura idealizata, imaginatia face cu placere din el un visatorsi un contemplativ; sta la taclale cu planetele, discuta cu stelele; descifreaza bolta instelata.

Credulitatea celor din jur ii atribuie, fara sa stea prea mult pe ganduri, haruri miraculoase; daruit cu puterea vrajitoriei, face farmece oamenilor si animalelor, indulceste sau aspreste ursita, vinde prafuri aducatoare de placeri, de la el se cumpara bauturile si formele magice.

Chiar si in catunele mai civilizate nu treci pe langa un cioban fara sa-i adresezi cateva cuvinte amicale dandu-i binete cu inteles, salutandu-l cu apelativul de „pastor”, la care tine foarte mult. O palarie ridicata iti ingaduie sa scapi de piaza rea, iar pe drumurile Transilvaniei, ca pretutindeni, dealtfel, nimeni nu se gandeste sa faca economie in aceasta privinta.

Ciobanas - tablou de Nicolae Grigorescu

Sibiul este unul din principalele targusoare din Transilvania. Plecand aici, ajungi pe valea Jiului unguresc, care coboara pana in targul Petrosani.

Ca sa ajungi la Cluj, e de ajuns sa urci inspre valea Muresului; apoi, prin Alba Iulia, trecand de primele piscuri ale muntilor Bihor, descinzi in capitala comitatului. Un drum de douazeci de mile, cel mult.

Fie ca e vorba despre stancile adunate claie peste gramada de natura, in epocile geologice, dupa ultimele zvarcoliri ale solului, fie despre constructiile datorate mainii omenesti, peste care a trecut suflarea timpului, aspectul lor este aproape acelasi, cand le observi de la cateva mile distanta. Ceea ce este din piatra bruta, sau ceea a fost piatra, se confunda cu usurinta. De departe, culoarea este aceeasi, contururile, devierile liniilor in perspectiva, nuanta uniforma, sub patima cenusie a secolelor.

Asa stateau lucrurile si in ceea ce priveste Cetatuia - altfel spus Castelul din Carpati. Este cu neputinta sa-i deslusesti formele vagi pe platoul Orgall, pe care-l incununa la stanga trecatorii Vulcan.

Nu se distinge de fundalul muntilor. Ceea ce ai fi ispitit sa iei drept un donjon, nu este decat o gramada intunecata de pietre. Cine il priveste, are impresia ca zareste crenelurile unui zid, unde nu se afla poate, decat o creasta stancoasa. Intreg ansamblul e paclos, miscator, incert. Asa ca, daca ar fi sa dam crezare feluritilor calatori, castelul din Carpati exista doar in imaginatia celor din comitat.

Desigur, mijlocul cel mai simplu de a te convinge de existenta sa ar fi sa te intelegi cu o calauza din Vulcan, sau Werst, de a urca prin trecatoare, de a te catara pe culme,si de a vizita toate acele constructii. Dar ca sa gasesti o calauza e mai greu decat sa nimeresti drumul care duce la cetatuie. In tinutul acesta al celor doua Jiuri, nimeni nu s-ar invoi sa calauzeasca un calator, oricat i s-ar plati, pana la castelul din Carpati.

Si totusi, castelul din Carpati ar fi meritat osteneala de a fi ajutat de calatori si de istorici. Pozitia sa, pe creasta podisului Orgall dadea un aer pitoresc. De pe platforma superioara a donjonului, poti cuprinde cu ochii privelistea intregului tinut, pana la ultimul hotar al muntilor.

In spate, unduieste lantul inalt, atat de capricios ramificat, care marcheaza frontiera cu Valahia. In fata se casca sinuosul defileu Vulcan, singurul drum practicabil, dintre provinciile limitrofe.

Dincolo de valea celor doua Jiuri, tasnesc targurile Livezeni, Lonea, Petrosani, Petrila, grupate la gura puturilor care servesc la exploatarea acestui bogat bazin carbonifer.

Apoi, in fundal, o admirabila suprapunere de creste, impadurite la poale, aride in varf, dominata de piscurile abrupte ale Retezatului si Parangului, mai departe de Valea Hategului si cursul Muresului, se ivesc profilurile indepartate, inecate in ceturi, ale Alpilor Transilvaniei centrale.

Se stie, atatea eforturi, atata devotament, atatea sacrificii n-au avut alt rezultat, decat cea mai infama oprimare a urmasilor acestei semintii de vitejie. Neamul acesta nu mai are existenta politica. Trei calcaie l-au strivit, dar nu si-au pierdut nadejdea de a se scutura de jug, valahii acestia din Transilvania. Viitorul este al lor si repeta, cu o incredere de nezdruncinat, aceste cuvinte, in care se concentreaza toate aspiratiile lor: Romanul nu piere!

Castel parasit, castel bantuit, castel cu vedenii. Imaginatiile vii, imaginatiile aprinse l-au populat, curand, cu fantome, strigoii sunt oaspeti obisnuitii, iar spiritele se intorc aici, la ceasurile noptii. Asa se petrec lucrurile pe anumite meleaguri incarcate de superstitii din Europa, iar Transilvania poate pretinde ca se afla in fruntea lor.

Cu siguranta, natura a fost darnica, in ceea ce priveste bazinul format intre muntii Bihorului, Retezat si Parang. Manos datorita fertilitatii solului, este bogat si prin avutia ingropata in adancurile sale: mine de sare gema la Turda, cu productia anuala de douazeci de mii de tone; muntele Praid, cu bolta lui cu o circumferinta ce masoara sapte kilometri, format in intregime din clorura de sodiu; minele de la Remetea, care produc plumb, galena, mercur si, mai cu seama, fier, ale carui zacaminte sunt exploatate inca din secolul al X-lea; minele de la Hunedoara si mineralele lor, care sunt transformate in oteluri de calitate superioara; mine de carbune, lesne de exploatat in primele straturi ale acestor vai lacustre, in districtul Hateg, la Livezeni, la Petrosani, punga larga cu un continut estimat la doua sute cincizeci de milioane de tone; in sfarsit, mine de aur, in targul Abrud, la Campeni, legiunea cautatorilor de aur, unde miriade de mori cu un utilaj foarte simplu sapa nisipurile de la Rosia Montana, „Pactolul transilvan” si exporta in fiecare an o cantitate de doua milioane de franci din pretiosul metal.

Iata, s-ar spune, un district foarte favorizat de naturasi totusi, bogatia aceasta nu contribuie in nici un fel la bunastarea populatiei, in tot cazul, daca centrele cele mai importante, Remetea, Petrosani, Lonea, poseda cateva instalatii la nivelul industriei moderne, daca in targurile acestea intalnesti constructii ordonate, supuse uniformizarii echeruluisi sforii zidarului, depozite, pravalii, adevarate centre muncitoresti, daca sunt dotate cu un numar oarecare de locuinte cu balcoanesi verande; nici in satul Vulcan, nici in satul Werst, nu trebuie sa te astepti la asa ceva.

Cunoaste legenda Stancii Fecioarei, in care o tanara printesa intrucatva ireala, scapa de urmarirea tatarilor, legenda grotei balaurului, din valea Pietrei Craiului, legenda fortaretei Deva, ridicate „pe timpul Zanelor”, legenda Detunatei, cea „lovita de trasnet”, munte de bazalt celebru, semanand cu o vioara uriasa de piatra la care, in noptile cu furtuna, canta dracul; legenda Retezatului cu varful retezat de o vrajitoare; legenda Cheilor Turzii, despicate cu o strasnica lovitura de sabie, de Sfantul Vasile. Marturisim ca Miorita credea nesmintit in toate aceste plasmuiri, dar asta nu o facea mai putin fermecatoaresi placuta.

Dealtfel, oamenii sunt sanatosi prin partile acelea; aerul este de prima calitate, molimele necunoscute si, daca se moare, asta se intampla pentru ca pana la urma, tot mori, chiar si in acest colt de lume fericit al Transilvaniei.

miercuri, 20 octombrie 2010

Complexe religioase impresionante

Merita sa le vedem (macar virtual daca nu in realitate):

Locuri de o frumusete inimaginabila care adapostesc cele mai frumoase asezaminte religioase din lume

Manastirea Cuib de Tigri, Bhutan

Taktshang este cea mai cunoscuta manastire din Bhutan. Este asezata pe o stanca aflata la 3120 de metri altitudine si la 700 metri deasupra Vaii Paro. Taktshang inseamna „Cuib de tigri”, nume care urmeaza legenda conform careia Padmasambhava (Guru Rinpoche) a ajuns acolo zburand pe spatele unui tigru. Manastirea include 7 temple care pot fi vizitate. Pana acolo poti ajunge pe jos sau pe spatele unui catar.

Manastirea Madonna Del Sasso, Elvetia

Biserica Madonna Del Sasso, inclusa in manastirea capucina de deasupra orasului Locarno. Orasul este asezat intr-o locatie de exceptie, pe malul unui (intr-un mini golf) si unde se pot trai cele mai insorite ore din toata Elvetia. Manastirea a fost construita in numele Fecioarei Maria (se spune ca a aparut intr-un vis in 1480) si a fost terminat in secolul 17.

Manastirea Yumbulagang, Tibet

Yumbulagang, „Palatul Mamei si Tatalui” in dialectul tibetan, este primul palat si una dintre primele cladiri din Tibet, avand o istorie veche de peste 2000 de ani. Distrusa in timpul revolutiei culturale din China, a fost reconstruita in anii '80. Picturile murale povestesc istoria veche a Tibetului. Se spune ca a fost construita de Nyatri Tsanpo, primul rege tibetan al credinciosilor Bon din secolul 2 i.Hr.

Manastirea Gregoriou, Grecia

Manastirea Gregoriou este construita pe versantul de sud-vest al muntelui Athos si poarta hramul Sfantului Nicoale. Construita in secolul 14, ocupa locul 17 din 20 in ierarhia manastirilor atonite. Pe langa un fragment al Sfintei Cruci, manastirea adaposteste 297 de manuscrise si peste 4500 de carti religioase, printre care si o Biblie din secolul 13.


Manastirea Meteora, Grecia

Meteora (in greaca: "stanci suspendate", "suspendat in aer" sau "sus in ceruri") este unul dintre cele mai mari complexe manastiresti din Grecia si al doilea ca importanta, dupa muntele Athos. Complexul Meteora (contine 6 manastiri) este inclus in Patrimoniul Mondial UNESCO.

Manastirea Ngaphechaung, Burma

Manastirea se afle pe lacul Inle, pe drumul spre pagoda Phaung Daw Oo. Este construita in intregime din lemn si se sprijina pe mai multi piloni de lemn. Manastirea are o colectie interesanta de imagini cu Buddha si este una dintre cele mai vechi manastiri de pe lacul Inle.

Manastirea Montserrat, Spania

Manastirea Santa Maria de Montserrat (in Catalunia) adaposteste celebra statuie a Fecioarei din Montserrat. Conform legendei, calugarii benedictini nu au putut muta statuia pentru a construi manastirea, alegand sa o construiasca in jurul ei.

Sursa: Radio 21

joi, 30 septembrie 2010

Frumusete - 8 minuni naturale ale lumii


Rececent, UNESCO a inclus pe lista sa urmatoarele 8 minuni naturale. Atentie! Aprecierea frumusetii este cel mai usor mod de constientizare a intregului si a sinelui.

Arhipelagul Socotra este cunoscut si sub numele de „Insulele Galapagos ale Oceanului Indian” si gazduieste peste 825 de specii, dintre care 37% pot fi gasite numai acolo. Peste 90% dintre speciile de reptile prezente la Socotra nu mai pot fi intalnite niciunde in lume. Vegetatia marina este de asemenea extrem de diversificata, aici gasindu-se 253 de specii de corali, 730 de specii de pesti si 300 de specii de crabi, creveti si homari.

Joggins Fossil Cliffs din Canada au atras la randul lor multe comparatii cu insulele din oceanul Pacific, fiind adesea supranumite „Galapagosul din Era Carbunelui”. Stancile de aici sunt considerate repere excelente pentru era Carbunelui (aproximativ acum 300 de milioane de ani), pastrand fosile ale primelor reptile din istorie.


Surtsey este o insula nou formata prin eruptii vulcanice, in apropiere de coasta Islandei. Aici s-au dezvoltat noi forme de viata, oferind specialistilor un exemplu elocvent despre cum colonizeaza animalele si plantele pamantul proaspat format.

Rezervatia naturala Mariposa Monarca din Mexic este habitatul protejat al Fluturelui Monarh, pe timp de iarna. Dupa un zbor de mii de kilometrii, peste un miliard de fluturi isi petrec anotimpul rece acolo.


Peste 200.000 de hectare de stepa asiatica se gaseste in Saryarka, in Kazakhstan. Lacurile Korgalzhyn-Tengiz ofera hrana pentru aproximativ 16 milioane de pasari migratoare, reprezentand adapostul ideal pentru inmultirea acestora. Aceasta stepa este de asemenea locul in care se gaseste antilopa Saiga, o specie aflata pe cale de disparitie.


Parcul National de pe muntele Sanqingshan din China a fost selectat pentru „rara sa frumusete naturala”. Parcul este format dintr-o padure cu specii diverse si formatiuni stancoase neobisnuite, cu forme ciudate, care pot fi vazute de pe potecile suspendate.
http://vacantaesoterica.blogspot.com/2010/09/muntii-sanqingshan-china-gazda.html

Zona Tectonica Sardona din Elvetia a fost selectata pentru valoarea sa inestimabila pentru studiul geologic. Zona Glarus Overthrust este o imagine a modului de formare a muntilor, straturile tinere asezandu-se peste cele vechi de mii de ani.

In fine, Lagunele din Noua Caledonie adapostesc ecosisteme variate si recifuri de corali despre care se spune ca ar depasi chiar Marea Bariera de Corali in ceea ce priveste numarul si diversitatea speciilor.

Sursa: Antena 3