Muntii Sanqingshan, China - gazda manastirilor taoiste

Desi putin cunoscut de catre contemporani, Muntele Sanqingshan, situat la nord-vest de Shangrao City din provincia Jiangxi, a fost privit ca un loc sacru pentru taoisti inca din perioada dinastiei Tang (618-907), cand taoismul era la apogeu.

Frumusetea locurilor este de neimaginat. Muntele este invaluit in ceata pentru aproximativ 200 de zile pe an. Peisajul te face sa crezi ca ratacesti prin nori. Din cand in cand, vantul spulbera ceata iar varfurile impunatoare apar brusc chiar in fata ta.


Aproximativ 80 la suta din muntii Sanqing sunt acoperiti de paduri virgine. Peste 2.500 de specii de plante exista aici, cele mai multe dintre acestea fiind folosite in medicina traditionala chineza.

Pinii de pe Sanqingshan sunt la fel de frumosi ca cei de pe Muntele Huangshan, in provincia Anhui, considerati a fi cei mai frumosi din China. Multi dintre copacii de pe munte sunt mai vechi de 100 de ani. Miile de ani de expunere la vant, soare si ploaie au transformat crestele muntilor si trunchiurile copacilor, dandu-le forme unice.

Parcul National Muntii Sanqinshan din China, cu o suprafata de 23.000 de hectare, a devenit recent, mai precis in anul 2008, cel de al 7-lea monument natural din China inclus in patrimoniul UNESCO.

Loc asociat de obicei cu manastirile Taoiste, parcul este o adevarata capodopera a naturii, peisajele sale parand rupte dintr-un film science-fiction. Formatiuni uriase de granit, perfect verticale, se inalta catre nori, la inaltimi uriase, asemanandu-se cu siluete umane sau animale legendare.


Tot cadrul este impanzit de copaci inalti, iar fenomenele meteo fac ca norii, curcubeele si ceata sa acopere adeseori stancile si putinele manastiri din acest loc. Muntii Sanqinshan au, realmente, un aer mistic, poate ca nu intamplator vechii preoti taoisti i-au ales drept loc de meditatie si rugaciune.

Astazi, ei reprezinta una dintre cele mai valoroase si mai apreciate destinatii turistice din China, numarul celor care aleg sa viziteze salbaticele paduri crescand uluitor, mai ales dupa ce peisajele de aici au aparut in grandioasa productie hollywoodiana "Avatar".

Pamant sacru. Monumente sacre

"Pamant sacru, monumente sacre" reprezinta o superb ilustrata trecere in revista a locurilor sacre din vechime si a semnificatiei lor.

Organizata tematic, in asa fel incat sa releve fascinante teme si preocupari universale, cartea subliniaza ideea ca Pamantul este un rezervor de energie si putere spirituala – fapt reflectat in liniile de energie telurica din Europa si in caile dragonilor din China, ca si in stancile muntilor sacri intalniti pretutindeni in lume, precum la Uluru, (Ayers Rock) in Australia si in canionul Chelly, Arizona.

Imaginile si structurile fundamentale, create spre a reflecta relatia omenirii cu Pamantul – circuri de piatra si megaliti, picturi rupestre si petroglife, tumuli funerari, piramide si temple sunt toate tratate exhaustiv in Pamant sacru, monumente sacre. Prin intermediul unei scriituri demne de incredere si pe deplin accesibile, autorii exploreaza simbolismul si semnificatia unora dintre cele mai fascinante locuri sacre ale lumii. Bogatia de fotografii color absolut splendide va va apropria si mai mult de aceste locuri spirituale, iar harti detaliate va vor calauzi de-a lungul cartii.

O lucrare de capatai pentru toti cei atrasi de puterea enigmatica a siturilor sacre, de la Stonehenge la Machu Picchu, Pamant sacru, monumente sacre genereaza noi standarde .

Piers Vitebsky , PH. D, este seful catedrei de Stiinte Sociale si Studii asupra Rusiei la Scott Polar Research Institute, Universitatea Cambridge. In 1933, a fost ales membru al Consiliului stiintific al Societatii Internationale pentru Cercetarea samanismului, la Budapesta. Activitatea sa include cinci ani de studii asupra culturilor samanice, in zone indepartate din Siberia, India si Sry Lanka; munca de teren in Marea Britanie, printre terapeutii new-age si practicantii medicinei alternative si studii clasice de folclor in Grecia. Printre lucrarile pe care dr. Vitebsky le- a publicat se numara The Shaman (Londra si New York, 1995), ca si numeroase articole din revistele de antropologie.

Brian Leigh Molyneaux, PH. D, este director al Laboratorului de Arheologie al Universitatii South Dakota. De asemenea, este cercetator asociat la Royal Ontario Museum, Toronto si visiting fellow la Universitatea Southampton, Marea Britanie. Este specialist in arta si societatea preistorica. Vastul sau domeniu de preocupari include studiul siturilor petroglifice din America de Nord si cercetari in sfera artei, a ritualurilor si a religiei triburilor Ojibway si Micmac.