Despre Valea Ariesului

Valea Ariesului este una dintre cele mai frumoase zone ale tarii, o zona care isi pastreaza acel aer de vechi si rustic, unde turistii pot respira aer curat si se pot relaxa.

Aici se afla cele mai multe asezari la inaltime din Carpati, sate risipite pe vai si pe dealuri, unde traditiile inca se mai pastreaza. Ce-i drept, acolo si-au facut loc si "modernele" sporturi de iarna, iar partiile de la Vartop si Arieseni sunt cele mai cunoscute.

Un turist ajuns in aceasta zona nu trebuie sa rateze cateva obiective, pe cat de faimoase, pe atat de frumoase: ghetarul de la Scarisoara, rezervatiile naturale Dealul cu Melci si Detunata, Cascada miresei si Manastirea Lupsa. Si asta nu-i tot. Merita o vizita si la Poiana Narciselor din Poieni ori la minele romane de la Rosia Montana.

Groapa Ruginoasa
Este o imensa mancatura sapata de ape in gresii rosii, violacee si galbui, fiind un grandios fenomen de eroziune. Ruptura are o adnacime de mai bine de 100 m si la partea superioara un diametru de aproximativ 500 m. Creste taioase o compartimenteaza si toate firele converg in fundul unui valcel ce este de fapt obarsia vaii seci.

Pestera Scarisoara
Este cea mai mare pestera cu gheata din Romania, situata la o altitudine de 1165 m ,cu varsta de peste 3000 ani. Lungimea pesterii este de 720 m, iar adancimea de 105 m. Blocul de gheata are un volum de 50 000 metri cubi si o grosime de peste 20 m.

Huda lui Papara
Este o rezervatie speologica, aflandu-se in masivul Bedeleu, accesul la aceasta pestera se face din localitatea Salciua pe marcajul crucea albastra. Este o pestera cu zone de acumulare de aer cald, lungimea galeriilor avand 2022 m. Galeriile incanta turistii cu multimea de stalactite si stalagmite, iar etajul superior este strabatut de apele paraului subteran.

Minele Romane de la Rosia Montana
Vestigii cu o vechime de aproape 2000 de ani, Galeriile Romane de la Rosia Montana, din Masivul Orlea reprezinta un miracol pentru lumea stiintifica mondiala. Minele de aur bogate ale Daciei au fost folosite de romani, asigurand surse importante de finantare pentru alte campanii romane.

Dealul cu melci
Rezervatie paleontologica cu o suprafata de 4,30 ha, situata pe stanga vaii Ariesului, in Tara Motilor, la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de comuna Vidra. Datorita valorii sale stiintifice aceasta zona restransa din Muntii Apuseni, ce reprezinta vechi sedimente ale Cretacicului superior, formate intr-o mare cu fundul stancos, a fost declarata rezervatie naturala.

Cascada Miresei
Este o splendida cadere de apa situata in comuna Avram Iancu, in partea stanga a soselei, pe directia de mers dinspre Campeni, la aproximativ 400 de metri.

Manastirea Lupsa
Manastirea Lupsa este una dintre cele mai vechi manastiri de pe valea Ariesului, sec. XIV. Candva era o micuta manastire de lemn, ce putea fi observata din sosea si care datorita arhitecturii ei, nu de multe ori ispitea turistii sa opreasca cateva clipe si sa o fotografieze; astazi ea este reconstruita. Este un loc de meditatie si reculegere.

Partia de schi Vartop
Situata la nivelul pasului Vartop din muntii Apuseni, la Izvoarele Ariesului Mare este acoperita cu zapada din noiembrie pana in aprilie. Ea reprezinta atractia oricarei categorii de schiori, de la avansati la incepatori.
Partia a fost omologata in anul 2003, fiind dotata cu nocturna si teleschi, avand lungimea de 1000 metri, cu o diferenta de nivel de 240 metri.

Sursa: http://www.turistinfo.ro/valea_ariesului/

Aurul si argintul Romaniei

Aurul pare sa fie primul metal cunoscut cu vreo 20.000 de ani in urma, cuprul cu 10.000 de ani, fierul si bronzul cu 8.500 de ani. Aurul si cuprul au fost cunoscute de egipteni cu 12.000 ani i.Hr., iar in Europa se intrebuintau cu 4.000 ani i.Hr. in circuitul industrial, dupa aur si cupru, au fost atrase fierul, plumbul, zincul, mercurul, s.a. Chinezii foloseau aurul cu 25 de secole i.chr., pentru baterea monedelor. Babilonienii, Fenicienii, Grecii, Romanii si toata Lumea Veche cunosteau si foloseau aurul, fapt dovedit prin scrierile si obiectele ramase din aceste perioade. Cunoasterea si folosirea aurului de om se explica prin proprietatile lui. Este inalterabil, gasindu-se in natura, in stare nativa, fiind usor de recunoscut.

Argintul in natura se gaseste in stransa legatura au aurul. Aurul nativ din cele mai multe zacaminte aurifere este in realitate, un aliaj natural – solutie solida – de aur si argint. Odata cu identificarea si intrebuintarea aurului de catre om, a fost cunoscut si argintul. Fiind aliat cu aurul, a fost obtinut in stare metalica, mai tarziu ca aurul, dar inaintea cuprului.

La noi in tara, exceptand unele concentratii aurifere de mai mica importanta, care in buna parte au si fost exploatate, se remarca doua regiuni aurifere importante: regiunea Baia Mare si regiunea Muntilor Metaliferi.

In sudul Muntilor Apuseni, intre vaile Muresului, a Crisului Alb si Ariesului, se afla Muntii Metaliferi, cu vestitul poligon aurifer delimitat de localitatile Caraci, Baia de Aries, Zlatna si Sacaramb, cu o suprafata de 2.500 km2. Pe acest teritoriu se gasesc unele din cele mai insemnate zacaminte auro-argentifere, cuprifere, plumbo-zincifere de la noi din tara si chiar din Europa (Ex. Rosia Montana). Poligonul aurifer al Muntilor Apuseni este cea mai veche si mai renumita regiune aurifera din Europa. Principalele zacaminte auro-argentifere din Muntii Metaliferi se afla in grupul minier Brad (Musariu, Bradisor-Barza, Valea Morii, Curechi-Hartagani, Caraciu), grupul minier Baita-Troita-Magura (Baita Craciunesti, Troita -Trestia -Toplita - Magura), grupul minier Sacaramb-Hondol, grupul minier Zlatna (Stanija, Almas, Hanes, Breaza), grupul minier Bucium (Rodu-Frasin, Vulcoi-Corabia, Botes), grupul minier Rosia Montana si Baia de Aries.

Zacamintele de la Sacaramb si Baia de Aries se remarca prin prezenta mai multor tipuri paragenetice: cuarturi aurifere, arseno-pirita, sulfuri complexe, tetraedrit, hesit si altait. Sacarambitul, un mineral rar intalnit, descoperit pentru prima data in lume la Sacaramb, in anul 1745, de unde si-a luat numele, impreuna cu Silvanitul, descoperit la Baia de Aries, au dus faima acestor zacaminte in tara si strainatate.

Argintul se gaseste mai rar, sub forma nativa. De cele mai multe ori apare combinat cu sulful, mai ales cu sulfurile de plumb, cupru, antimoniu si arsen. Argintul nativ apare sub forma de filamente capilare, sau fibre si in placi subtiri.

Corpurile minerale se prezinta sub forma de filoane, volburi, stockuri, concentratii metasomatice, impregnatii si retele filoniene. in general, filoanele sunt bine individualizate, alteori insa ele formeaza adevarate retele, cum sunt la Sacaramb, Musariu-Brad, sau Rosia Montana. Aurul Muntilor Metaliferi s-a extras timp de milenii. Aceasta bogatie a fost ravnita de-alungul istoriei de numeroase popoare dornice de imbogatire. Baiesii aurari au trudit in subteran din tinerete, cu speranta de a gasi un filon, sau cuiburi cu aur nativ, care sa le faca viata mai usoara, mai buna si fericita. Cu toate ca locuiau pe o imensa bogatie, motii Apusenilor, aurarii, traiau in lipsuri si saracie.

Semnificative sunt versurile: „Muntii nostrii aur poarta / Noi cersim din poarta-n poarta”, sau „Motul pleaca la tara, nu pentru ca n-are ce manca, ci pentru ca n-are dupa ce bea apa”. O buna parte a aurului Muntilor Metaliferi in perioadele istorice, a luat drumul Romei, Budapestei, Vienei si ultima data, al Moscovei.

Aurul, „regele metalelor”, in timp a provocat multe dureri si varsari de sange. Regretatul meu profesor de mineralogie Victor Stanciu scria: „in tot locul unde a lucit vreodata aurul, au aparut si stralucitoarele arme ale zeului Marte. Tinuturi pasnice, edenuri ale patriarhalelor linisti, se umplu de zgomote de arma, indata ce chimirurile lor sunt aurite”.

Regiunea aurifera a Muntilor Metaliferei este renumita in tara si strainatate prin frumoasele flori de mina cu aur, de cuart, pirita, cupru, plumb, zinc, telururi. Resursele minerale si patrimoniul mineralogic, nu sunt inepuizabile. Mineritul intensiv si extensiv din diferite perioade a dus la epuizarea, sau saracirea unor resurse minerale si flori de mina, iar in final la inchiderea minelor. La noi in judet au fost inchise in anul 2004 minele din grupul minier Zlatna si Baia de Aries.

Gasirea unor flori de mina in astfel de conditii este practic nula.
Conservarea esantioanelor mineralogice din muzee si din colectiile personale, este o datorie patriotica, in folosul stiintei, culturii si educatiei generatiilor prezente si viitoare.

Cele mai renumite si reprezentative colectii muzeale, cu aur in special, precum si cu alte minerale din Muntii Metaliferi, le gasim in Muzeul Aurului din Brad, Muzeul de Istorie Naturala din cadrul Muzeului National Brukenthal Sibiu si Muzeul de Mineralogie a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Bogatia miniera a Daciei a constituit un obiectiv major pentru cucerirea ei de Imperiul Roman (106 p. chr.). Sub ocupatia romana (106-274 p. chr.) mineritul a fost modernizat prin introducerea de noi tehnologii de extractie si prelucrare a minereului, inclusiv cu specialisti adusi din imperiu. Din aceasta perioada au fost descoperite vestigii inestimabile in zona miniera Brad, Zlatna, Bucium si Rosia Montana, raspandite in muzee din tara si strainatate.

Intre anii 1786-1855 in minele de aur de la Rosia Montana au fost gasite tablitele cerate („carti din lemn”), descoperiri unice pentru cunoasterea vietii cotidiene si a organizarii social-juridice a minerilor antici, ce dateaza dintre anii 131-167 d Hr. Descoperite dupa 16 secole, ele au constituit un „miracol” arheologic al Daciei Romane. Din continutul tablitei cerate XVIII, datata 6 februarie 131 p. chr.,se cunoaste pentru prima data toponimul localitatii Rosia Montana de ALBURNUS MAIOR. Pe baza acestei tablite in anul 1981 s-au organizat manifestari cultural-istorice ce au omagiat 1850 de ani de atestare documentara a localitatii si mineritului.

Cu acest prilej s-a inaugurat „Muzeul mineritului din Rosia Montana” in incinta Exploatarii miniere de stat care cuprinde: expozitia tehnica in aer liber, lapidarul, galeriile romane din Orlea si expozitia pavilionara. Spre regretul meu, organizatorul acestui muzeu, expozitia pavilionara a fost distrusa de persoane iresponsabile. Au fost distruse si instrainate multe exponate, printre care si plansele cu Mina Rosia Montana expuse in 1899 la Expozitia Mondiala de la Paris. Celelalte sectiuni ale muzeului se prezinta acceptabil, fiind necesare masuri drastice de intretinere, complectare si conservare a exponatelor.

Rosia Montana este un tezaur national si universal sub aspect minier, mineralogic, istoric si cultural. Localitatea adaposteste cel mai mare zacamant aurifer din tara si Europa, unde se poate deslusi tehnica folosita de-alungul timpului pentru extractia aurului. Cunoasterea in totalitate a zacamantului cantitativ si calitativ, este departe de a fi realizata. Patrimoniul mineralogic este reprezentat in cele 3 muzee mentionate mai sus (Brad, Sibiu, Cluj). Aproximativ 30% din colectia de aur nativ a Muzeului Mineralogic al Universitatii din Cluj, provine de la Rosia Montana.

Toate esantioanele cu aur de la Rosia au fost colectionate pana in anul 1948. In perioada urmatoare (1948-1990), cu toate ca au fost deschise numeroase corpuri minerale generatoare de flori de mina, nu s-au colectat si pastrat esantioane de aur, din cauza masurilor drastice, de securitate aplicate mineritului aurifer. in activitatea mea de 30 de ani la mina Rosia Montana, am cunoscut o varietate impresionanta de esantioane cu aur, care cu parere de rau luau drumul Uzinei de prelucrare a minereurilor din Gura Rosiei unde se amalgamau. Cele mai frumoase flori de mina le-am gasit in anii 1965-1968, sub forma de crengute de brad, cu lungimea medie de 80 cm, in volbura Beuta-Sponghia din masivul Carnic. Cu toate interventiile facute nu au putut fi salvate de la distrugere.

Inchei cu afirmatiile academicianului Dan Berindei, presedintele Comitetului National al Istoricilor in interviul acordat Formulei AS din 16-23 decembrie 2002: "Nu vad utilitatea pentru umanitate sa lichidam in cativa ani opera unor popoare succesive care au lucrat acolo. Mi se pare absurd sa punem interesele economice mai presus de conservarea patrimoniului national. Economia are diverse cai de inflorire, distrugerea patrimoniului este definitiva". Aurel SANTIMBREANU

Sursa: http://dacoromania20.go.ro/nr20/aurul.htm

Mircea Cartarescu despre Rosia Montana

Ca si Maramuresul, Rosia Montana nu e de pe lumea aceasta. Ar trebui sa ramana asa, ca un parc national, ca o "zona" tarkovskiana magica si protejata.

„La Rosia Montana e un fel de conjuratie, un fel de crima colectiva. Ne vom ucide cu buna stiinta unul dintre putinele paradisuri care ne-au mai ramas”

- De ce va intereseaza atat de mult Rosia Montana, domnule Mircea Cartarescu?

- Rosia Montana este un loc de o frumusete extraordinara, un spatiu european unic si privilegiat.
Cine a fost macar o data la Abrud si in imprejurimi, isi da imediat seama de arhaitatea si majestatea peisajului.
Ca si Maramuresul, Rosia Montana nu e de pe lumea aceasta. E unul dintre foarte putinele locuri necalcate-n picioare de civilizatie si ar trebui sa ramana asa, ca un parc national, ca o "zona" tarkovskiana magica si protejata.

Zona e slab populata, oamenii locului sunt saraci dintotdeauna, despre ei spune vechea doina: "Muntii nostri aur poarta,/Noi cersim din poarta-n poarta...".

Exploatarea aurului din vremuri imemoriale nu i-a imbogatit si nici n-o s-o faca vreodata. Caci tot la Rosia sunt vestigii romane ale minelor de altadata.

Alte natiuni conserva aceste relicve ca pe cele mai pretioase bunuri ale lor. Noi n-am stiut niciodata sa ne pretuim trecutul.

In ianuarie, spuneati ca Rosia Montana este un subiect atat de fierbinte, incat s-ar putea sa arda mainile PDL. Va mai mentineti opinia?

- Partidul de la guvernare are deja mainile atat de arse, incat banuiesc ca nu-i mai pasa. De fapt, banuiesc ca nu-i mai pasa nimanui din clasa politica de salvarea Rosiei Montane si ca soarta regiunii e pecetluita. Banuiesc ca se va da liber la exploatare, caci in acest moment, coruperea oficialilor si a presei, propaganda si reclama isi dau mana cu situatia ingrozitoare a Romaniei afundate in criza. Foamea de bani e atat de mare azi in Romania aflata la ananghie, incat guvernul nu mai tine seama de nimic. Perspectiva catorva miliarde, fluturata persuasiv de firma exploatatoare a aurului si argintului de la Rosia, nu mai poate fi contracarata de nici un efort al slabei societati civile de la noi.

- Ministrul Culturii a promis ca va demara procedurile de inscriere a Rosiei Montane pe lista tentativa a UNESCO. Dar ministrul ne-a inselat asteptarile...

- Sentimentul meu este ca ministrul Culturii nu va putea avea alta parere, in aceasta chestiune, decat cea a cabinetului din care face parte. Bineinteles ca domnul Kelemen Hunor are o mare raspundere personala, dar va raspunde in primul rand solidar cu cabinetul Boc, cu Presedintele, cu societatea romaneasca, atat de usor de manipulat.

E un fel de conjuratie, pana la urma, un fel de crima colectiva: ne vom ucide cu buna stiinta unul dintre putinele paradisuri care ne-au mai ramas.

"Nu exista un neam cu o mai mare vocatie a esecului", scria Cioran despre romani. Ce facem la Rosia e o confirmare a acestei sentinte.

Din tot ce am citit despre Rosia Montana rezulta ca nu vom castiga financiar nici pe departe cat vom pierde prin degradarea ecologica a zonei, chiar lasand la o parte orice consideratii morale. Rosia nu va fi niciodata o afacere pentru Romania, nu va aduce nimic bun, nici localnicilor, nici cetateanului de rand.

- In urma cu ceva timp, spuneati: "In totului tot, e vorba despre un caz tipic de exploatare economica a resurselor unei tari din "lumea a treia", afacere de pe urma careia vor beneficia cei cativa care au, in prezent, painea si cutitul, pe cand toti ceilalti vor pierde". Va mentineti parerea?

- N-am spus lucrurile de mai sus dintr-o perspectiva socialista, ci dintr-una matur capitalista. Exista mai multe feluri de capitalism. La noi se practica unul salbatic, asemanator celui din unele state sud-americane: afacerile, de obicei venale si la limita legii, imbogatesc pe cativa si saracesc pe foarte multi. Acelasi gen de afaceri il fac si mogulii nostri. Nu asta inseamna capitalism. Afacerile din capitalismul modern, practicat in tarile vestice, contribuie la bunastarea generala. Sentimentul meu e ca firma canadiana isi va lua banii si va pleca, lasandu-ne la fel de saraci si de pacaliti cum suntem de douazeci de ani incoace. In schimb, cu locurile definitorii pentru peisajul romanesc arse de cianura.

"As lega de atitudinea presedintelui Basescu fata de Rosia Montana o ultima speranta, dar tot mai firava..."

- De ce credeti ca n-a transferat inca presedintele Basescu afacerea Rosia Montana in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii?

- Nu stiu daca locul acestei afaceri este in CSAT, dar in orice caz, cred ca presedintele nu s-a implicat suficient in aceasta problema. As lega de atitudinea lui o ultima speranta, dar tot mai firava, pe masura ce Romania, subalimentata cu fonduri, agonizeaza tot mai chinuitor.

- Politicienii au vorbit de necesitatea ca intai specialistii sa se pronunte si abia apoi guvernul sa ia o decizie. Credeti in corectitudinea acestor specialisti?

- La noi totul se cumpara cu bani: constiinte, expertize, opinii... Spre cinstea lor, anumite foruri (Academia, ASE, unele asociatii profesionale) au rezistat pana acum si si-au facut treaba cu profesionalism. Manipularea este insa incredibila. Guvernul, asa cum arata el azi, nu va tine seama de experti, ci de interese.

- Un expert englez a lansat o noua gogorita: Romania va castiga 19 miliarde de euro de la Rosia Montana, prin asa-zisa "multiplicare" de afaceri. Va vine sa credeti?

- Asemenea estimari sunt, intr-adevar, sub nivelul unei discutii serioase. Toate datele pe care le avem dovedesc ca statul roman nu poate castiga, nici direct, nici indirect, din aceasta, in definitiv, aventura. Dar de pierdut va pierde sigur: isi va construi sigur, pe propriul teritoriu, un echivalent ecologic al Copsei Mici, probabil mult mai sinistru.

"Am fost socat sa vad ca si revista "Romania literara" a acceptat finantare de la Gold Corporation"

- Recent, un grup de jurnalisti sefi (Hurezeanu, Turcescu, Tatulici etc.) au fost plimbati in Noua Zeelanda, pe banii companiei canadiene. Oficial, excursia a costat 200.000 de euro! Cum va simtiti, ca roman, citind aceasta informatie?

- Nu cred ca jurnalistii respectivi au facut bine. Ei sunt oameni inteligenti si stiu ce inseamna un astfel de dar: ca nu te vei mai putea pronunta niciodata credibil in problema Rosiei Montane. Eu, personal, nu as fi acceptat. Dar fiecare cu constiinta lui. Firma Gold Corporation isi face, de fapt, treaba profesional: baga enorm de multi bani in reclama, la toate nivelurile posibile, ca sa influenteze formatorii de opinie. De curand am fost socat sa vad ca si "Romania literara", revista de mare prestigiu, a acceptat finantare de la respectiva firma.

- Credeti ca vor avea guvernantii actuali nesabuinta de a-si lega numele de o investitie vazuta de Academia Romana ca o crima impotriva mediului si patrimoniului national?

- Asa cum va spuneam, sentimentul meu este ca afacerea Rosia Montana e deja transata si ca nimic bun nu se mai poate intampla. E in logica guvernarii actuale, mai mult, e in spiritul gandirii noastre de dupa revolutie. Cand ne ducem de rapa cu totul, ca o alunecare de teren, cand nu mai sunt bani pentru investitii, pentru salarii cat de cat decente, pentru pensii, cand presa si mediile urla grotesc pe o mie de voci, cand tot ce-si mai doresc tinerii e sa plece pentru totdeauna, cand avem o imagine catastrofala in lume, nu-mi vine sa cred ca vom salva tocmai Rosia Montana. N-ar fi in logica lucrurilor.

Vom asista la revarsarea a sute de mii de tone de cianura peste dealurile si muntii Apusenilor, ca intr-o apocalipsa locala. Vom plati, astfel, pentru indiferenta noastra, pentru lipsa noastra de civism, pentru neputinta noastra de a ne pune in valoare istoria si geografia. Pentru imaturitatea gandirii noastre politice, pentru formele fara fond imprumutate din Occident si maimutarite de noi timp de o suta cincizeci de ani.

Mircea Cartarescu
Poet, prozator, jurnalist
Sursa: http://www.formula-as.ro