Sanatate prin apa

2/3 din organismul uman este apa. Creierul unui om este ¾ apa. Oasele ¼, muschii ¾, iar sangele aproximativ 85% apa. Asadar apa este o parte din noi, este esentiala pentru supravietuire, pentru mentinerea sau imbunatirea sanatatii.

Apa este centrul vietii si un tamaduitor cu o lunga istorie. La templul lui Asclepius, zeul medicinei in Grecia Antica, baile si masajul faceau parte integranta din terapia celor bolnavi.

Romanii au imbratisat si ei apa ca pe un mod de vindecare. Fizicienii romani Galen si Celsus foloseau baile ca terapie si exista scrieri care atesta ca baile reci l-au vindecat pe imparatul roman Augustus atunci cind nimic altceva nu il ajuta.

Romania are nu mai putin de 3000 de izvoare termale si 70 de statiuni balneoclimaterice dintre care unele au fost fondate de catre vechii romani.

Romanii au dezvoltat sisteme de aductiune elaborate pentru a-si aduce apa in baile lor. S-ar putea spune ca aceste complexe de bai au fost primele "SPA-uri sau centre WELLNESS".

Cuvintul spa este originar din orasul Spa situat in padurea Ardennes din Belgia. Petru cel Mare, tarul rus din secolul XVII a vizitat acest oras pentru a se relaxa si pentru a "lua ape".
Se pare ca atit tarul Petru cit si altii au gasit alinare aici iar fizicienii au inceput sa se uite cu seriozitate la spa-uri ca centre de sanatate.

Indiferent unde s-ar gasi un spa si oricit de luxos ar fi, un spa exista acolo pentru un singur motiv: combinatia dintre ape fierbinti si minerale. Asa cum apa izvoraste din pamant, ea trece printre nenumarate roci, fiecare imbogatindu-i continutul in minerale.
Mineralele sint componente ale tesuturilor noastre precum si ale fluidelor din organism si lucreaza impreuna cu enzimele, hormonii si vitaminele. Ele sint active in zonele de transmisie nervoasa, contractie musculara, permeabilitate celulara, formarea singelui si producerea de energie.

Pentru a spune acelasi lucru in termeni medicali, baile cu ape minerale imbunatatesc conditii ale organismului in ceea ce priveste artritele, inflamatii ale incheieturilor, circulatorii, probleme nazale si respiratorii, dupa cum relaxeaza tot odata corpul, catifeleaza pielea si imbuneaza sufletul.

Sursa: http://www.viaromania.eu

Sarata-Monteoru, Buzau – Spa si arheologie

Sarata-Monteoru este o statiune balneara situata in zona central-vestica a judetului Buzau, Romania, la aproximativ 20 km nord-vest de orasul Buzau.

Zona este cunoscuta intre localnici pentru apele tamaduitoare ale izvoarelor sarate.

Localitatea este plasata intr-o depresiune intracolinara drenata de raul Sarata, la extremitatea sud-estica a Subcarpatilor Curburii. Climatul depresiunii este continental, cu veri calde si insorite, fara curenti de aer iar precipitatiile si nebulozitatea sunt reduse.

Un pic de istorie

Grecul Grigore Stavri (care ulterior si-a luat numele de Grigore Constantinescu-Monteoru) a achizitionat in perioada 1860–1880 toate terenurile petrolifere, precum si intregul sat denumit pe atunci Fundu Saratii si s-a imbogatit din afacerile cu petrol, comercializand atat titei brut, cat si ulei mineral fabricat in distileria deschisa in 1871.

Tot atunci, s-a infiintat la Monteoru singura mina de petrol de la acea vreme din Europa, ramasa inca unicat pe continent, de unde se extragea petrol prin galerii subterane la adancime de 240–320 m.

In aceasta zona, petrolul exista in subsol la adancime mica, iar apele din subteran au continut mare de petrol, brom, iod si sare, motiv pentru care aceste ape sunt folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate in toata depresiunea.

Apele cu proprietati curative erau mentionate inca din 1837, localnicii folosindu-le pentru tratarea unor boli cu leacuri rudimentare.
Dr. Guyenot, medic consultant in Franta si medicul personal al omului de afaceri, l-a sfatuit pe acesta sa se trateze cu apele folosite de localnici, iar Constantinescu-Monteoru (stabilit deja acolo) a sesizat potentialul afacerilor din turism.

Astfel, el a solicitat serviciile arhitectului german Eduard Honzik, care in 1888 construise vila familiei Monteoru, sa elaboreze un proiect pentru construirea unei statiuni balneare.

Lucrarea a fost finalizata pana in vara lui 1895, intre timp fiind descoperit si captat izvorul numarul 2, izvor ale carui ape aveau sa fie studiate din punct de vedere chimic. Monteoru a construit acolo o capela, un cazinou, un parc in stilul gradinilor englezesti, hoteluri si o vila personala.

In anii urmatori, Grigore Monteoru a vandut terenurile petrolifere consortiului Offenheim Singer Co., pentru a-si dedica investitiile domeniului turismului. 1 iulie 1895 marcheaza inaugurarea oficiala a statiunii balneare cuprinzind nenumarate hoteluri, asezaminte de tratament, casino si strand, caruia proprietarul ii dorea un viitor de Karlovy Vary.

In cadrul unui studiu mai larg despre apele minerale din Romania a atras atentia izvorul nr. 2 din Monteoru. Dr. G. Niculescu a constatat ca apele izvorului contin NaCl si MgCl, fara a avea insa bicarbonat de sodiu si ca au o compozitie asemanatoare celor din statiunea franceza Chatel Guyon.

In prezent, strandul cu apa cloro-sodica alimentat de la izvoarele din zona este principala atractie turistica a zonei.

Localitatea este cunoscuta si pentru cultura Monteoru, o cultura arheologica datand din epoca bronzului, reprezentata printr-o asezare aflata in apropiere de marginea de est a satului de astazi, pe dealul Cetatuia.

Descoperiri arheologice

In Sarata-Monteoru, in mai multe puncte s-au realizat descoperiri arheologice atribuite mai multor epoci. Cele mai vechi urme de locuire dateaza din eneolitic si au fost gasite in partea de sud-vest si in cea de est a localitatii, apartinand culturii Aldeni II-Stoicani.


Cele mai importante descoperiri arheologice le reprezinta cele de pe dealul Cetatuia si de pe platoul Poiana Scorusului. Acest sit dateaza din epoca bronzului, iar cultura arheologica de care apartine a fost botezata „Monteoru”, dupa acest sit. Asezarea descoperita prezinta mai multe straturi folosite de arheologi pentru identificarea perioadelor cronologice ale culturii Monteoru.

Arheologii au identificat in aceasta asezare o cetate intarita cu bolovani si cu un sant de aparare, precum si locuinte care prezinta o oarecare continuitate cu alte urme din eneolitic ce reprezinta extremitatea sud-vestica a culturii Cucuteni.

In complexul sit arheologic de la Monteoru, s-au gasit si urme ale altor culturi arheologice din Transilvania, sudul Munteniei, Basarabia si Ucraina. Pe colinele de langa dealul Cetatuia se gasesc mai multe cimitire si necropole apartinand si ele aceleiasi culturi Monteoru.

Frumusete - 8 minuni naturale ale lumii

Rececent, UNESCO a inclus pe lista sa urmatoarele 8 minuni naturale. Atentie! Aprecierea frumusetii este cel mai usor mod de constientizare a intregului si a sinelui.

Arhipelagul Socotra este cunoscut si sub numele de „Insulele Galapagos ale Oceanului Indian” si gazduieste peste 825 de specii, dintre care 37% pot fi gasite numai acolo. Peste 90% dintre speciile de reptile prezente la Socotra nu mai pot fi intalnite niciunde in lume. Vegetatia marina este de asemenea extrem de diversificata, aici gasindu-se 253 de specii de corali, 730 de specii de pesti si 300 de specii de crabi, creveti si homari.

Joggins Fossil Cliffs din Canada au atras la randul lor multe comparatii cu insulele din oceanul Pacific, fiind adesea supranumite „Galapagosul din Era Carbunelui”. Stancile de aici sunt considerate repere excelente pentru era Carbunelui (aproximativ acum 300 de milioane de ani), pastrand fosile ale primelor reptile din istorie.


Surtsey este o insula nou formata prin eruptii vulcanice, in apropiere de coasta Islandei. Aici s-au dezvoltat noi forme de viata, oferind specialistilor un exemplu elocvent despre cum colonizeaza animalele si plantele pamantul proaspat format.

Rezervatia naturala Mariposa Monarca din Mexic este habitatul protejat al Fluturelui Monarh, pe timp de iarna. Dupa un zbor de mii de kilometrii, peste un miliard de fluturi isi petrec anotimpul rece acolo.


Peste 200.000 de hectare de stepa asiatica se gaseste in Saryarka, in Kazakhstan. Lacurile Korgalzhyn-Tengiz ofera hrana pentru aproximativ 16 milioane de pasari migratoare, reprezentand adapostul ideal pentru inmultirea acestora. Aceasta stepa este de asemenea locul in care se gaseste antilopa Saiga, o specie aflata pe cale de disparitie.


Parcul National de pe muntele Sanqingshan din China a fost selectat pentru „rara sa frumusete naturala”. Parcul este format dintr-o padure cu specii diverse si formatiuni stancoase neobisnuite, cu forme ciudate, care pot fi vazute de pe potecile suspendate.
http://vacantaesoterica.blogspot.com/2010/09/muntii-sanqingshan-china-gazda.html

Zona Tectonica Sardona din Elvetia a fost selectata pentru valoarea sa inestimabila pentru studiul geologic. Zona Glarus Overthrust este o imagine a modului de formare a muntilor, straturile tinere asezandu-se peste cele vechi de mii de ani.

In fine, Lagunele din Noua Caledonie adapostesc ecosisteme variate si recifuri de corali despre care se spune ca ar depasi chiar Marea Bariera de Corali in ceea ce priveste numarul si diversitatea speciilor.

Sursa: Antena 3

Muntii Sanqingshan, China - gazda manastirilor taoiste

Desi putin cunoscut de catre contemporani, Muntele Sanqingshan, situat la nord-vest de Shangrao City din provincia Jiangxi, a fost privit ca un loc sacru pentru taoisti inca din perioada dinastiei Tang (618-907), cand taoismul era la apogeu.

Frumusetea locurilor este de neimaginat. Muntele este invaluit in ceata pentru aproximativ 200 de zile pe an. Peisajul te face sa crezi ca ratacesti prin nori. Din cand in cand, vantul spulbera ceata iar varfurile impunatoare apar brusc chiar in fata ta.


Aproximativ 80 la suta din muntii Sanqing sunt acoperiti de paduri virgine. Peste 2.500 de specii de plante exista aici, cele mai multe dintre acestea fiind folosite in medicina traditionala chineza.

Pinii de pe Sanqingshan sunt la fel de frumosi ca cei de pe Muntele Huangshan, in provincia Anhui, considerati a fi cei mai frumosi din China. Multi dintre copacii de pe munte sunt mai vechi de 100 de ani. Miile de ani de expunere la vant, soare si ploaie au transformat crestele muntilor si trunchiurile copacilor, dandu-le forme unice.

Parcul National Muntii Sanqinshan din China, cu o suprafata de 23.000 de hectare, a devenit recent, mai precis in anul 2008, cel de al 7-lea monument natural din China inclus in patrimoniul UNESCO.

Loc asociat de obicei cu manastirile Taoiste, parcul este o adevarata capodopera a naturii, peisajele sale parand rupte dintr-un film science-fiction. Formatiuni uriase de granit, perfect verticale, se inalta catre nori, la inaltimi uriase, asemanandu-se cu siluete umane sau animale legendare.


Tot cadrul este impanzit de copaci inalti, iar fenomenele meteo fac ca norii, curcubeele si ceata sa acopere adeseori stancile si putinele manastiri din acest loc. Muntii Sanqinshan au, realmente, un aer mistic, poate ca nu intamplator vechii preoti taoisti i-au ales drept loc de meditatie si rugaciune.

Astazi, ei reprezinta una dintre cele mai valoroase si mai apreciate destinatii turistice din China, numarul celor care aleg sa viziteze salbaticele paduri crescand uluitor, mai ales dupa ce peisajele de aici au aparut in grandioasa productie hollywoodiana "Avatar".

Camera de Chihlimbar, Sankt Petersburg, Rusia

Daca ar fi descoperita, Camera de Chihlimbar, cea originala, ar fi a opta minune a lumii. Pentru moment, ne multumim cu o replica a sa, impresionanta totusi, in Palatul Ecaterina din Sankt Petersburg, Rusia.

Proiectata de catre Prusia si facuta cadou Rusiei, impresionanta camera construita din chihlimbar si alte pietre semipretioase care acum ar valora mai mult de 150 millioane de dolari, a disparut fara urma in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de atunci fiind una dintre cele mai vanate comori.

Nimeni nu a reusit pana acum sa-i dea de urma cu toate ca de atunci, atat oamenii de stiinta au facut investigatii amanuntite pentru a o gasi, cat si cautatorii de comori au vanat-o constant pentru a se imbogati.

Exista o serie de teorii in legatura cu ce s-ar fi putut intampla cu ea. Unii cred ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ce s-a incercat transportul camerei din Rusia in Germania, ambarcatiunea care ducea cele 27 de cufere cu pretioasa comoara s-a scufundat in mare. Altii sustin ca a ars in timpul bombardamentelor asupra castelului din Krolewiec unde fusese ascunsa in timpul razboiului. Sau ca s-ar afla intr-o mina de argint abandonata din Thuringia. Sau ascunsa in malurile unei lagune din Marea Baltica. Insa toti sustinatorii acestor teorii cad de comun acord asupra faptului ca este putin probabil ca legendara camera sa fie vreodata gasita.

Chihlimbarul pastreaza inchis in el imagini unice, ramasite de insecte si obiecte prinse in capcana lui lipicioasa, iar cele sase tone de chihlimbar pur din care a fost facuta camera au stat la baza filmelor moderne ca "Jurassic Park" si "The Lost World".

Din intreaga camera s-a recuperat in 1997 doar o bucata din placa de chihlimbar cu care aceasta fusese captusita, aflata in prezent intr-un muzeu din Rusia.

Daca nu o pot gasi, atunci s-au hotarat sa o reconstituie. Munca de refacere a inceput in 1980 incercand sa se creeze camera dupa fotografiile, amintirile, descrierile si ramasitele ramase din original.

Camera de Chihlimbar a fost reconstituita si inaugurata în 2003 de Vladimir Putin, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de existenta a orasului imperial Sankt Petersburg.

Istoria misterioasei camere

In 1701 imparatul Prusiei Friedrich I de Hohenzollern a vrut sa-si indeplineasca un moft: sa aiba in palatul sau o camera cu pereti imbracati in chihlimbar. Ideea de fapt i-a venit lui Andreas Schülter din Gdansk, un arhitect si designer, care a si fost insarcinat cu crearea camerei. Ca urmare, in 1707 Gottfried Wolffram, un mestesugar maestru in chihlimbar, a fost invitat la Copenhaga pentru a lucra la acest ingenios proiect si in sase ani camera a fost finalizata. Se pare ca nici pe vremea aceea, si nici la un nivel atat de inalt, mesterii nu erau seriosi, incat Wolffram a fost dat afara si inlocuit cu alti doi maestri in chihlimbar: Gottfried Turau si Ernst Schacht. Partile deja gata au fost mutate in Palatul Charlottenburg. Proiectul lui Schülter a fost finalizat in totalitate in 1713, cele opt planse de 3,69 metri inaltime si 1,5 metri latime fiind lipite pe peretii palatului.


Impresionanta camera a fost oferita in 1717 in dar tarului Rusiei Petru cel Mare de catre imparatul Friedrich Wilhelm I ca un gest diplomatic, devenind cel mai extravagant dar oferit vreodata.

Cu toate ca frumusetea si calitatea capodoperei a fost apreciata la justa sa valoare de catre poporul din St. Petersburg, Camera de Chihlimbar a fost aranjata in interiorul palatului abia in 1743, in timpul domniei tarinei Elisabeta I. Cel caruia i s-a incredintat misiunea de a aranja placile de chihlimbar intr-una din camerele Palatului de Iarna din St. Petersburg a fost designerului italian Bartolomeo Francesco Rastrelli. Acesta a modificat intreaga fatada dupa stilul rococco atunci foarte la moda. Camera de Chihlimbar a putut fi vazuta pentru prima data in 1746 in Palatul de Iarna, palat in care a fost gazduita pana in 1755; an in care a fost mutata la resedinta de vara a tarinei de la Tsarskoe Syolo.

Intrucat camerele palatului erau mult mai mari decat placile avute la dispozitie, restul camerei a fost umplut cu oglinzi si mozaicuri din pietre decorative aduse din muntii Ural, din quartz, jad, onyx, reprezentand cele cinci simturi.

Iar mobilierul cu care camera a fost decorata este de o neasumuita valoare, fiind dealtfel singurul care a supravietuit celui de-al doilea razboi mondial. Impodibita cu un candelabru cu 565 de lumanari a caror lumina se reflecta in peretii si pardoseala aurie a chihlimbarului, camera oferea privirii un spectacol naucitor de lumina si culoare.

In 1942 nemtii au luat Camera din Tsarskoe Selo si au mutat-o in castelul din Krolewiec (Koenigsberg). In ciuda acestei masuri de precautie, bombardamentele Marii Britanii din 1944 i-au fortat pe nemti sa o dezansambleze si sa o impacheteze in 27 de cutii, incercand sa o transporte pe apa pana in Germania. De atunci insa urma acestora s-a pierdut. In ciuda cautarilor continue comoara de chihlimbar nu a fost gasita nici pana in ziua de astazi.

Un cautator de comori sustine ca a gasit o mare cantitate de aur furata de nazisti din faimoasa Camera de Chihlimbar din Palatul Ecaterina din Sankt Petersburg. Locul unde se pare ca nazistii au depozitat aurul din Camera de Chihlimbar ar fi satucul german Deutschneudorf, unde diferite teste au relevat ca se afla o excavatie facuta de om, la 20 de metri sub pamant, care contine o foarte mare cantitate de metale pretioase, informeaza publicatia britanica The Times.

Muzeul Chihlimbarului – Colectia muzeala Colti

A trebuit sa ajung in Polonia pentru a descoperi chihlimbarul sau ambra....Daca as fi stiut ca Romania detine cea mai mare varietate de nuante ale acestei minuni naturale, reunita in "Muzeul Chihlimbarului", as fi fost extrem de mandra, de recunoscatoare si de fericita pentru acest "pamant" special.

Click http://vacantaesoterica.blogspot.com/p/video.html pentru video.

Colectia muzeala Colti (Muzeul Chihlimbarului) se afla in comuna Colti, judetul Buzau si functionează ca sectie a Muzeului Judetean Buzau.

Muzeul functioneaza intr-o casa in stil popular dar adaposteste un bogat material iconografic, unelte, instrumente, mostre de chihlimbar; documente, fotografii, bijuterii din epoca moderna si contemporana, obiecte de etnografie si arta populara.
Tot aici se mai afla documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pamantului, atestarea documentara a localitatii Colti, invatamantul, cultura si istoria acestor meleaguri.

La Coltii Buzaului, natura a fost darnica in chihlimbar. Acest produs natural, cunoscut inca din antichitate, se gaseste in putine locuri din lume, iar in Europa chihlimbarul de Buzau este renumit. Astazi, la Colti exista singura colectie de chihlimbar din Romania si una dintre cele mai frumoase din lume.

Piesa principala a colectiei (una dintre cele mai valoroase din lume) o constituie o piatra de 1,857 kg. Desi rosturile de chihlimbar de la Colti sunt inguste si sarace, nicaieri nu se intalnesc atatea nuante de culori... de la negru opac la negru - verde, negru - galben, maron sidefat pana la galben stralucitor.

Chihlimbarul (sau ambra) este o rasina fosila divers colorata (mai ales in nuante de galben), provenita din mai multe specii de pini; varsta sa este estimata la 50-60 milioane de ani. In structura sa se gasesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin traditie, este considerat a avea proprietati terpautice speciale, dar este si un material foarte apreciat pentru bijuterii.



Scurt istoric romanesc
1578 - Mihnea Voda si sotia sa Neaga inzestreaza biserica din Alunis cu o usita incrustata cu chihlimbar.
1927 - din minele din Colti se extrag 158 kg de chihlimbar.
1932, Paris, o expozitie romaneasca uimeste lumea. Inginerul Dumitru Grigorescu, omul de care se leaga epoca de varf a chihlimbarului romanesc (1927-1937), ofera personal reginei Angliei (Mary, sotia lui George al V-lea) un medalion de chihlimbar in care erau conservate insecte. Celebra pipa a lui Stalin a fost facuta din chihlimbarul aceluiasi Dumitru Grigorescu.
1937, minele de la Colti falimenteaza.
1937-1948, taranii din Colti si aventurieríi straini cauta "piatra soarelui" si in gaura de sarpe.
1948 - minele sunt inchise, interzicandu-se oficial si definitiv extragerea chihlimbarului in Romania.

Ambra de Colti, unica in lume

A fost dovedit stiintific, inca din 1902, prin lucrarea de doctorat a savantului Gheorghe Munteanu Murgoci, ca ambra sau rumanitul de la Colti, unic in lume prin culoarea sa neagra, este chihlimbar, nu tamaie, asa cum au crezut multa vreme taranii din partea asta de tara.

Dintre cele 162 de nuante de ambra cunoscute in lume, piatra de culoare negru-verde este cea mai valoroasa.

Un gram de chihlimbar romanesc neprelucrat ajunge azi sa coste enorm, in timp ce o bucata slefuita aproape ca isi dubleaza valoarea. Zacamantul de chihlimbar se gaseste chiar si la suprafata pamantului. Asa ca batranii din zona, cu pensii mici, de agricultori, incearca sa-si mai rotunjeasca veniturile. Dar nimeni de la Colti nu s-a imbogatit pana acum, de sute de ani incoace. O fi, cum ne-a zis o femeie, blestemul chihlimbarului.

Sa te nasti pe un pamant bogat, dar sa mori sarac.


CHIHLIMBAR/AMBRA

Numele: provine din araba (,,al anbar'') insemnand auriu.

Descriere: piatra foarte usoara si moale provenind - in Europa - din fosilizarea rasinilor unor specii de pin in urma cu 50-60 milioane de ani (memorie si inteligenta ancestrala). In Mexic, Nicaragua si Republica Dominicana provine dintr-o leguminoasa (Hymenae) din perioada tertiara. Este de natura organica, la fel ca perla, coralul sau jaisul.

Duritate: foarte mică (1 -2,5 din 10)

Formula chimică: C10H16O (formula magica, hidrogen, oxigen, carbon)

Culori: galben ca mierea, transparent sau opac, pur sau cu insertii rosiatice, pana la portocaliu. Uneori contine bule de aer, cetina de brad, spori de muschi, in nuante precum violet, negru, albastru, rosu, verde, sau chiar insecte.

Se gaseste in: zona Baltica, Polonia, Norvegia, Romania, Chile, China, Mexic, Spania.

Corespondente specifice:
Piatra specifica zodiilor: Taur, Rac, Leu, Sagetator, Varsator, Pesti

Talismanul norocos al: Leului si Sagetatorului (zodii de foc, element prezent in culoare)
Piatra specifica lunii: Noiembrie
Corespunde numarului: 3 (pentru cei nascuti pe 3, 12, 21 , 30)
Piatra specifica zilei de: Duminica
Se ofera cadou la aniversarea de 10 ani (nastere sau casatorie)
Chakre: 3

Secretele chihlimbarului, de la salbe protectoare la insule misterioase

Sanatate: are puternic rol curativ, benefic pentru sistemul endocrin, ficatul, rinichi, intestine, stomac, splina, purifica organismul, tiroida, gat, fortifica sistemul nervos, benefic in caz de durerile stomacale, febra, ulcer, astm, dureri de ureche, reumatism, hemoragie nazala, benefic la nastere, reduce durerile din organism, ajuta la nastere.

Calitati terapeutice

Inca din antichitate, cu chihlimbarul se tratau bolile stomacului si ale intestinului, lesinurile si frigurile. Chihlimbarul coaguleaza sangele, intrerupe starile de voma si nu permite patrunderea materiilor straine in stomac, contribuie la cicatrizarea ranilor de pe picioare, inlatura slabiciunea fizica.

Chihlimbarul, prin prisma calitatilor sale electrostatice si aromatice, creaza in jurul sau un microclimat deosebit, care umple tot spatiul interior al locuintei si inlatura bacteriile. In asemenea locuinte oamenii se pot elibera de stres si isi pot reface fortele.

In zona Baltica, in zilele de sarbatoare, chihlimbarul era aruncat in foc ca sa se umple locuinta cu aroma divins. In ritualuri, chihlimbarul era folosit in locul tamaiei.

La greci chihlimbarul era numit electron, subliniind astfel caracterul lui electrostatic; la lituanieni el era numit ghintaras, fiind vazut ca un protector in fata bolilor.

Obiecte de mare maiestrie artistica facute din chihlimbar au fost descoperite in mormintele imparatilor egipteni, etrusci, indieni, dar si in Mesopotamia, Scitia, zona Baltica, Danemarca, Anglia... El era folosit in ritualuri alaturi de tamaie, dar si pentru imbalsamare (mumificare). Din el se faceau amulete si talismane. Se credea ca gema este protectoare in fata ochilor rai si a blestemelor.

Odinioara, constructorii puneau adesea chihlimbar pisat la temelia unei case pentru a o feri astfel de spiritele rele.

In Grecia antica proprietatile electrostatice ale chihlimbarului se foloseau pentru recuperarea fortelor si a imponderabilitatii sportivului care participa la un concurs de sarituri.

In China si Japonia sunt foarte cautate salbele, amuletele din chihlimbar rosu (sangele dragonului). In zona Arhanghelsk, mamele sugarilor purtau o salba, destul de grea, din chihlimbar pentru protectia micutului in fata spiritelor rele. Cu cat este mai mare masa chihlimbarului, cu atat este mai mare campul lui energetic care ii ajuta pe oameni.

Istorie, legende

Coroana din chihlimbar a Pamantului este formata dintr-o panza care traverseaza Germania, Danemarca, regiunea Kaliningrad, Finlanda, chiar fundul Oceanului inghetat. La un moment dat aceasta retea se imparte in doua ramuri: una merge in directia nordica, iar cealalta catre sud. Oare noi nu distrugem un oarecare sistem functional al Pamantului atunci cand extragem chihlimbar?

Povestea despre argonauti (secolul al IV-lea i.e.n.) spune ca un cautator din Masalia (Franta) a inotat in Marea Nordului catre malurile Angliei si ale Scotiei, unde Steaua Polara se afla la Zenit. Acolo, pe una dintre insule a vazut o mare cantitate de chihlimbar care ardea la fel ca un combustibil.

Insula de chihlimbar a existat intr-adevar in Marea Nordului, la 35 de kilometri de gurile raului Elba (Eridon).

Arte

Cu chihlimbar erau ornate mobila, altarele, constructiile cu destinatie de cult. Din el se faceau mozaicuri si tablouri in relief, care astazi pot fi vazute in magazinele, in casele din zona baltica. Se finisau peretii camerelor de parada.

In secolele XVII-XVIII din chihlimbar se faceau sculpturile madonelor, ramele bogat impodobite ale tablourilor si oglinzilor. Obiectele de arta unicat facute din chihlimbar se pastreaza in colectii particulare si in multe biserici ale tuturor religiilor lumii. Capodopera artei chihlimbarului este legendara Camera din chihlimbar, care a disparut insa in anul 1945 in subteranele Kaliningradului (articolul urmator).

Comuna Colti, de pe valea Buzaului, cuprinde istoria chihlimbarului romanesc (,,rumanit'').
in Expozitia de la Slobozia puteti admira, pe langa pietre si pepite, coliere cu medalioane, cercei, inele, brelocuri, margele si metanii (din Orientul Apropiat). Cu voia doamnei Viorica Nica, adevarata stapana a comorilor de la Colti, au fost expuse si bijuteriile de chihlimbar "de Colti'' care au apartinut Elenei Ceausescu.

Focul Viu - Andreiasu de Jos si Lopatari

Focul Viu este un fenomen natural datorat emanatiei de gaze naturale din pamant, formand flacari ce ard, aprinse fiind de razele solare.

Emanatii de gaze naturale, cu sau fara aprindere spontana, reprezinta fenomene intalnite in mai multe zone ale Romaniei precum si in Italia (Sicilia) sau Azerbaijan (Yanar Dag, Dashgil).

Pentru Romania deosebim doua areale importante: exteriorul arcului carpatic si Bazinul Transilvaniei. In mod cu totul deosebit astfel de emanatii au fost semnalate si in spatiul carpatic, Muntii Vrancei, in apropiere de Lepsa, pe paraul Stramba.
Conditiile geologice si hidrogeologice locale influenteaza tipul de manifestare la suprafata a acestor procese de eliberare naturala a hidrocarburilor din scoarta terestra: emanatii uscate care prin aprindere genereaza "focuri vii": Andreiasu de Jos, Lopatari sau vulcani noroiosi la Berca Arbanasi.

La Andreiasu de Jos exista o sursa naturala de hidrocarburi gazoase cu aprindere spontana. Apreciem ca este cel mai extins camp de "focuri vii" din Romania atat ca suprafata (400 m2 ) cat si ca debit de metan (50 tone/an).

Flacarile sunt colorate, prezentand diverse nuante de galben, rosu si chiar albastru.

Inaltimile variaza foarte mult, de la cativa cm la aproape 50. Numarul, intensitatea, durata si inaltimea focurilor sunt foarte variate temporal (diurn, saptamanal, sezonier, anotimpual), conform observatiilor indelungate ale localnicilor. In timpul cutremurelor de pamant focurile au inaltimi de peste 2m.

Nu exista un numar fix de locuri de iesire a hidrocarburilor. Cele mai mari focuri ard in cadrul unor microforme cu aspect alveolar.

In perimetrul "Focurilor Vii" se intalnesc uneori si mici baltoace, care bolborosesc si din care iese de asemenea gaz metan dar care nu arde spontan.

Denumite si „Focurile eterne”, acestea dau locului un aer mistic, de legenda, iar de-a lungul timpului au inspirat numeroase povesti ale locului dar si multe obiceiuri si traditii. Printre cele mai cunoscute este originea flacarii olimpice, care sta aprinsa pe tot parcursul Jocurilor Olimpice. De asemenea, flacarile eterne reprezinta simboluri in majoritatea religiilor lumii, in Romania, “Focul viu” fiind protectorul tuturor animalelor.

http://www.addfoculviu.ro/focul-viu-andreiasu/index.php