Istoria Turnului Babel

Redau cele mai interesante 4 abordari ale subiectului:

1. Turnul Babel aminteste de intentia oamenilor de a construi un turn care sa ajunga pana la cer. Motivatia constructiei este prezenta in textul de la Facere 11, 4: „Haidem sa ne facem un oras si un turn al carui varf sa ajunga la cer si sa ne facem faima“.

Potrivit comentatorilor, prin constructia acestui turn, oamenii doreau sa recucereasca paradisul pierdut, dar fara ajutorul lui Dumnezeu, ci doar prin ei insisi. Acest gest aminteste de caderea lui Adam si a Evei, care doresc sa devina asemeni lui Dumnezeu, insa nu prin impartasirea cu El.
Turnul Babel apare ca posibilitate a omului de a spune nu, chiar si lui Dumnezeu.

De retinut este faptul ca paradisul este descris ca fiind o livada cu pomi (Facere, 2,15), in timp ce Babelul este construit din caramizi si smoala (Facere 11, 3-4). Ce rezulta de aici? Ca omul incearca sa depuna tot efortul sa inlocuiasca natura vie cu o materie lipsita de viata (caramida si smoala).
Poate nu este intamplator ca prima cetate a fost zidita de Cain, cel care l-a ucis pe Abel.
Sursa: http://www.crestinortodox.ro/diverse/turnul-babel-118940.html

2. Babilonul este si locul unde, potrivit Bibliei, Dumnezeu a incurcat limbile celor ce cu trufie vroiau sa ajunga la cer. Turnul Babel, construit in jurul anului 560 i.Hr. de catre Nabucodonosor al II-lea, este de fapt un zigurat de circa 90 metri inaltime.

Avea sapte etaje (numar sacru egal cu al planetelor din care babilonienii credeau ca este alcatuit sistemul solar, de fapt cele cinci planete cunoscute atunci, plus Soarele si Luna). Latimea turnului era tot de 90 metri, iar in el incapusera 85 de milioane de caramizi ! Se numea, de fapt, Etemenanki si era constructia cea mai impozanta a omenirii de dupa piramida lui Keops din Egipt !

Primii comentatori stiintifici care au abordat problema faimoasei constructii au fost istoricii greci Herodot, Diodor din Sicilia si Strabon. Herodot ne vorbeste despre ruinele cu opt etaje ale turnului, iar Diodor si Strabon crede ca ar fi piramida de mormant al regelui Belus, intemeietorul Babilonului.

3. Tinta vechilor calatori in Babilon a fost Tumul Babel: artistii s-au grabit sa-l deseneze, dupa vagi indicii antice.
Turnul apare inca in epoca romana, in picturile murale din Saint-Savin, in mozaicurile catedralei din Monreale, in Sicilia, in sculptura, la Palatul Dogilor din Venetia. Bruegel cel Batran, Rafael, in ansamblul decorativ al loggiei Vaticanului care cuprinde scene din Vechiul Testament, si alti pictori au abordat subiectul, astfel incat s-ar putea alcatui o antologie a reprezentarilor turnului, in diferite secole.

S-a crezut ca Turnul Babei se afla la Borsippa (actualmente, Birs Nimrud) sau la Aquarquf, la treizeci de kilometri de Bagdad, unde au ramas vestigii impresionante ale ziguratelor. Sovaielile in privinta amplasamentului vestitului Turn sunt firesti, deoarece ziguratul din Babilon fusese distrus si, cu toata soliditatea sa, nu mai ramasese nimic. Arheologii germani au inceput sapaturile aici, dupa paisprezece ani de la deschiderea santierului.

Cu toate cercetarile riguroase, s-ar fi ajuns cu greu la celebrul monument daca nu ar fi existat unele indicii. Mai intai, comparatia care se putea face cu ziguratele din alte orase, destul de bine conservate (cele din Ur si din Tchoga Zanbil, in Susiana). Apoi, o descriere scurta a istoricului grec Herodot, mare calator si narator fidel, care a vizitat Babilonul catre mijlocul secolului al V-lea i.H.; el nu a vazut decat ruinele turnului, deoarece fusese distrus de Xerxes, dupa cucerire.

In sfarsit, exista un document foarte pretios, si anume o tablita de argila (care se afla la Louvre, sectia antichitati orientale) de 20 cm inaltime si 10 cm latime, descoperita intr-o colectie particulara de parintele Vincent Scheil. Tableta descrie Esag/Aul si E-Temen-an-ki.

Dupa toate probabilitatile, baza Turnului era patrata, fiecare latura masurand putin peste 91 m. S-a constatat ca toate documentele indica aceasta cifra. Herodot a apreciat-o la un stadiu, adica aproximativ 92 m, iar tablita de la Louvre, la 180 de coti, adica putin peste 89 m. Arheologii germani care au masurat-o au dat cifra exacta de 91,55 m.

In privinta inaltimii turnului exista mai putine date, dar nu punem la indoiala cifra inscrisa pe tablita, care arata ca inaltimea era egala cu lungimea uneia din laturile bazei. Turnul era format din mai multe etaje – sapte – deci sapte paralelipipede suprapuse; ansamblul turnului era cladit din caramida nearsa, iar paramentul era din caramida arsa. Amplasamentul scarilor si al rampelor de acces a fost controversat de specialisti.

Monumentul impresiona prin dimensiunile sale; volumul de munca cerut de realizarea Turnului a fost urias; o inscriptie specifica faptul ca „tot norodul din multe tari” a lucrat acolo. Regele Nabopolassar, care a domnit intre 625 si 605 i.H., a fost cel care a hotarat sa se inalte Turnul, deoarece aceasta era vointa zeilor – talmacita de oracol – care i-au dat toate indicatiile necesare.

Lucrarile au fost continuate si sfarsite in timpul domniei lui Nabucodonosor. Monumentul acesta impunator a avut o existenta destul de scurta – cel mult un secol si jumatate, deoarece Xerxes l-a ruinat.Dupa infrangerea lui Darius (331 i.H.) Alexandru cel Mare, apreciind posibilitatile economice si strategice pe care le avea Babilonul, impresionat de frumusetea monumentelor sale, a proiectat sa-l refaca, redand zeului protector al cetatii, Marduk, un templu demn de maretia sa. Mai intai trebuiau indepartate ruinele; munca uriasa, necesitand, dupa spusele lui Strabon, sase sute de mii de zile-munca. Moartea marelui rege macedonean a pus capat incercarilor de restaurare pentru ca nimeni nu a mai indraznit sa-si asume executarea unei lucrari de proportii atat de uluitoare!

Sursa: http://www.lovendal.net/wp52/turnul-babel-din-enigmele-descoperirii-sale/

4. Povestea biblica a Turnului Babel in care fiii lui Noe au voit sa ridice un turn care sa ajunga pana la cer, ceea ce era contradictoriu lui Dumnezeu care i-a pedepsit incurcandu-le limbile, constructia fiind abandonata, a starnit de-a lungul timpului foarte multe discutii in contradictoriu, mai ales intre teologi.

In primul rand, insasi semnificatia cuvantului babel este nelamurita: dupa unii inseamna "incurcatura", dupa altii se trage de la Bab-el sau Bab-ilu si inseamna "poarta zeilor".

In al doilea rand, este de neanteles de ce se temeau urmasii lui Noe ca "vor fi imprastiati pe fata a tot pamantul", ceea ce s-a si intamplat, si de ce a trebuit sa fie pedepsiti tocmai constructorii turnului din cetatea care apoi a fost numita Babel, cand asemenea turnuri se aflau in toate orasele mai importante din tot cuprinsul Mesopotamiei, spre exemplu la Ur, patria lui Avram, cetate mult mai veche ca Babilonul. Sapaturile efectuate la Ur, mai intai de sir Henry Rawlinson, apoi de Taylor, iar mai tarziu de un anume Woolley ( cel care a descoperit si urmele unei inundatii de mari proportii), au dat la iveala de un lacas dedicat cultului Lunii, reprezentata de zeul Sin (sau Uannar) si situat pe un asemenea zigurat cladit din terase suprapuse, pe fiecare terasa erau, probabil, plantati arbori, iar ultima constituia soclul templului dedicat lui Sin, lung de saizeci de metri si lat de patruzeci si cinci de metri.

Primele informatii despre Ur le avem din mileniul al IV-lea i.e.n., cand civilizatiile din Valea Indusului considerate a fi printre cele mai vechi, cum sunt sumerienii, ajunsi in valea Eufratului, au cladit cetatea Ur, al carei prim rege a fost Urbagas. Spre deosebire de Ur, Babilonul, situat tot pe malul Eufratului, era o asezare lipsita de importanta pana in 2105 i.e.n. cand amorritul Sumuabum a fondat aici o dinastie al carei al saselea rege, Hammurabi, a reunit Sumerul si Akkadul intr-un stat centralizat. Cetatea Ur fiind cam cu un mileniu si jumatate mai batrana ca Babilonul. Cu toate acestea, aceste civilizatii care au trait in aceasta zona a Eufratului si Tigrului se presupune, ca ei ar fi facut parte din povestea biblica, iar Turnul Babel se pare ca se afla undeva in aceste zone care erau complet lipsite de denivelari, erau cat vedea-i cu ochii numai ses neted. Astfel, aceste civilizatii se pare ca nu concepeau plasarea locasurilor de cult decat pe inaltimi si neavand inaltimi au inceput sa ridice un soi de piramide in trepte, numite cum am spus si mai sus, zigurate. Concluzia la care au ajuns expertii a fost ca biblicul Turn Babel, nu era altceva decat un zigurat.

La Babilon, dimensiunile ziguratului numit Etemenanki erau foarte mari, iar de cate ori Babilonul era cucerit, armatele dusmane se grabeau sa-l darame, pentru ca dupa eliberarea cetatii, constructia sa inceapa din nou, si astfel este vorba de fapt de mai multe zigurate.

Primul zigurat a fost inceput catre sfarsitul mileniului al III-lea, iar ultimul fiind terminat in jurul anului 570 i.e.n. Acest Turn Babel, avand pe ultima terasa un templu somptuos inchinat zeului Esagil si construit din ordinul lui Nabucodonosor, este descris de Herodot astfel: "In centrul incintei sacre se ridica un turn masiv cu latura de un stadiu, adica intre 185 si 192 metri, si peste acest turn se ridica altul, si asa mai departe, opt in total. Scarile de acces sunt exterioare si unesc toate turnurile".

Asa a descris Herodot Turnul Babel, dar sa vedem in continuare ce alte amanunte se gasesc pe tablele de lut descoperite de arheologi: In raportul preotului Anu-Bel-Shunn, care este tocmai din anul 229 i.e.n., mai exact redactat dupa cum afirma scrierea "in a douzeci si sasea zi a lunii Kislimum, in al optzeci si treilea an", adica chiar in ziua de 12 decembrie. Tablitele ne spun ca "diferitele etaje dreptunghiulare, incepand de sus, se aflau intre ele in raport 2, 3, 5, 8, 13, la care se adauga edificiul sacru de pe platforma, dedicat zeului Marduk. Scara exterioara prezenta o inclinare de treizeci si sase de grade, fiind rezervata zeului".

Se prea poate ca acesti oameni sa foloseasca aceasta scara pentru observatii astronomice. Toate aceste date au fost confirmate de sapaturile arheologilor, cum este, de altfel, expeditia germana condusa de Robert Koldewey, care a lucrat pe santierul de la Babilon vreme de aproape doua decenii (1899-1917).

Koldewey n-a dezgropat turnul propriu-zis, ci niste fundatii de mari proportii, corespunzand datelor aflate in anumite documente, mai ales in inscriptii.

Primul turn Babel a disparut inca de pe vremea lui Hammurabi, in jurul anului 1700 i.e.n., dar urmasii acestui rege au construit altul, pe aceleasi fundatii. O inscriptie de pe vremea lui Nabopolassar spune: " In acea vreme, Marduk mi-a poruncit sa implant adanc in maruntaiele pamantului temeliile turnului Babel, care se cutremurase inaintea domniei mele, gata sa se prabuseasca, si sa-i ridic varful pana la cer".

Iata deci o informatie interesanta: inainte de anul 626 i.e.n., data suirii pe tron a lui Nabopolassar, turnul din Babilon a fost grav avariat de un cutremur. Acestei inscriptii i se adauga alta, a fiului lui Nabopolassar, Nabucodonosor II (605-562 i.e.n): "Am pus cununa peste Etemenanki, ca varful lui sa se ia la intrecere cu cerul". Iar alta inscriptie cuneiforma proclama: "Etemenanki va dura vesnic". Ceea ce realitatea nu a lasat ca Turnul Babel sa supravietuiasca decat ceva mai mult de un veac, pana ce Xerxes, regele persilor, cucerind Babilonul, porunci daramarea edificiului.

La intoarcere din India, Alexandru cel Mare s-a simtit coplesit de aceste ruine colosale, si dupa cum ne arata Strabon, a incercat daramarea lor. Mai intai au lucrat aici zece mii de oameni, apoi intreaga armata macedoneana si distrugerea turnului a fost temeinic infaptuita.

Sursa: http://existadumnezeu.blogspot.com/2008/07/s-descoperit-intr-adevar-turnul-babel.html

Leul din Babilon, Irak (VII)

Simbolul Babilonului nu este insa nici una dintre „minunile” sale.

El a fost tot timpul celebrul Leu din Babilon, o enigmatica statuie de bazalt care reprezinta un om pe punctul de a fi ucis de un leu urias.

Statuia este simbolul puterii Babilonului din vremea lui Hammurabi. O legenda locala spune ca Imperiul babilonian urma sa dureze atata timp cat va dura statuia.

Dar, de fapt, privita cu atentie, statuia arta un om care… rezista leului. Cu o mana indeparteaza falcile animalului, iar cu alta se apara de ghearele acestuia. Este parca paradigma perfecta a relatiei dintre babilonieni (leul) si evrei (victima).
Dar pentru a intelege acest lucru sa amintim modul disparitiei Imperiul babilonian. Povestea este frumoasa. Ce a urmat pentru Babilon dupa reintoarcerea evreilor din exil ? Exact ceea ce a profetit Daniel. Cirus, regele Persiei, cucereste si distruge Babilonul. Biblia, in Cartea lui Daniel, povesteste ca atunci cand Cirus a impresurat Babilonul, unde domnea nepotul lui Nabucodonosor al II-lea, regele Baltazar (sau Belsatar), acesta facea o orgie.


In toiul petrecerii a vazut deodata o mana misterioasa care, cu litere de foc, scrise pe pereti aceste trei cuvinte „Mane, tekel, fares”. Daniel le-a tradus prin: „Numarat, cantarit, impartit” si le-ar fi talmacit prin faptul ca zilele regelui erau numarate, ca el cantareste prea putin in balanta si ca regatul sau va fi impartit.

Ceea ce a fost adevarat. Timp de doua secole (539-332 i.Hr.) Palestina ramane o provincie a imperiului persan. in 529 i.Hr., Cirus a autorizat pe evrei sa se intoarca in tara lor si sa-si reconstruiasca templul. Acesta a fost terminat in anul 515 i.Hr. si a rezistat 500 de ani. A fost numit si templul lui Zorobabel.

Sursa: http://www.isciv.ro

Calea Procesiunilor, Babilon, Irak (VI)

Cel mai frumos drum din istorie


Existau 24 de strazi in Babilon, unele mergand paralel cu Eufratul, altele intersectandu-se in linie dreapta cu acestea.

Orasul este, deci, o prefigurare a urbanismului modern, teoretizat mai tarziu de Hippodamos din Milet.

Nici o strada nu era pavata, cu exceptia Caii Procesiunilor. Cel care astazi este considerat cel mai frumos drum din istorie, era cu siguranta cea mai importanta strada din oras.

Babilonienii o numeau Aibur-sabu (se traducea „dusmanul sa nu o calce”).

Calea, lata de 22 de metri, era pavata cu dale de piatra si strajuita de o parte si de alta, pe toata lungimea ei de circa 300 de metri, de ziduri inalte de 7 metri, acoperite cu caramizi emailate de culoare albastru inchis pe care se vad, in stanga si in dreapta, 120 de lei. Turma lor sugereaza forta.

Animalele erau asociate cu zeita Istar, zeita iubirii si a razboiului.

Sursa: http://www.isciv.ro/Cele-mai-citite/minunile-babilonului.html

Poarta zeitei Istar, Babilon, Irak (V)

Primul arc de triumf din istorie

Poarta zeitei Istar este una dintre cele opt intrari ale Babilonului, de fapt intrarea principala.

A fost construita in anul 575 i.Hr., tot de catre Nabucodonosor al II-lea. Avea 15 metri inaltime si 10 metri latime. Poarta era inceputul Caii Sacre sau a Caii Procesiunilor, un drum de circa 300 de metri catre Templul zeului Marduk, principala zeitate babiloniana.

Ea este un adevarat arc de triumf al anticului Babilon. Era impodobita cu tauri si cu sirusi (animal fantastic avand cap de sarpe, gheare de pasare si trup acoperit cu solzi).

Istar, zeita cea mai importanta a Mesopotamiei, era reprezentarea frumusetii, a fecunditatii si a renasterii.

Biblia consemneaza ca Nabucodonosor al II-lea a distrus Ierusalimul si a pus capat Regatului Iudeeii (586 i.Hr.). ducandu-i pe evrei in robie. Pentru ei punctul de pornire al „robiei babiloniene” era Poarta zeitei Istar.

Astazi, poarta este reconstituita in cadrul Muzeul Pergamon din Berlin, deoarece, cel care o descoperise fusese arheologul german Richard Koldeway.

Zidurile Babilonului – Irak (IV)

Cele mai impozante ziduri de aparare din istorie

Potrivit lui Herodot orasul era inconjurat de ziduri, acestea avand forma de patrat, cu latura de 22 km, deci cu o suprafata de 484 km patrati. Un teritoriu urban imprejmuit cu astfel de ziduri, ca cele ale Babilonului, nu a mai existat niciodata si nu va mai exista nici dupa aceea.

Spre comparatie, Bucurestiul actual are cca. 257 km patrati, deci este la jumatatea Babilonului antic!

Zidurile Babilonului aveau o inaltime de 70-100 de metri si o grosime de 27 de metri. Ele au fost construite de catre acelasi Nabucodonosor al II-lea, care a mai construit si patru canale care legau Eufratul de Tigru, un pod peste Eufrat cat si o serie de palate gigantice. In interiorul orasului existau provizii suficiente pentru a supravietui unui eventual asediu pe o durata de 20 de ani!

Zidurile Babilonului au fost atat de faimoase incat au fost incluse, de catre unii istorici, in randul celor sapte minuni ale lumii antice.


In secolul V i.Hr., istoricul grec Herodot mentiona pentru prima data existenta a sapte constructii faimoase. Intre ele, dintre cele validate astazi, se regaseau Marea Piramida si Gradinile Suspendate.
In anul 225 i.Hr., matematicianul Philon din Bizant a alcatuit la randu-i o ierarhie, in care figurau si …Zidurile Babilonului. Clasificarea lui Philon a fost confirmata in anul 130 i.Hr. de catre Antipater din Sidon.

Cu timpul, aceasta minune a fost insa inlocuita de alta, in cazul nostru de… Farul din Alexandria.

Sursa: http://www.isciv.ro/Cele-mai-citite/minunile-babilonului.html

Gradinile suspendate ale Semiramidei, Babilon, Irak (III)

Una din cele 7 minuni ale lumii antice

Cel mai vechi si in acelasi timp mai documentat izvor referitor la Gradinile Suspendate, provine din secolul al III-lea i.Hr si vine de la un preot, istoric si astronom chaldean numit Berosus. El a scris o carte numita „Babylonica”, care trateaza pe larg multe aspecte ale vietii de zi cu zi din Babilon.
Cuprinde trei carti, prima mergand de la origini pana la potop, a doua cuprinzand lista regilor pana la Nabonassar (sec. VIII i.Hr.), iar ultima pana la Alexandru cel Mare.

Berosus ne spune ca Gradinile Suspendate au reprezentat dorinta oamenilor de a reface paradisul originar. Tema Paradisului este deci comuna multor credinte, inclusiv crestinismul, iudaismul si islamul.

La popoarele orientale din antichitate, notiunea de gradina era legata de ideea supremei fericiri omenesti.

Dar, adevarul este ca dupa ce a fost cucerit de persani, in anul 539 i.Hr., Gradinile Suspendate au fost distruse, Babilonul a fost abandonat, asa incat ceea ce stim despre „Gradini” provine mai mult din legende.


Cel mai probabil, constructia era alcatuita din patru terase suprapuse si retrase succesiv, pe care erau amenajate gradini cu vegetatie luxurianta, menite a-i aduce aminte reginei Amitis (sau Amuhea, una dintre sotiile lui Nabucodonosor al II-lea, fiica a regelui Ciaxares al Mediei) de peisajele din tara ei de bastina.

Gradinile au fost ridicate in coltul nord-estic al palatului lui Nabucodonosor al II-lea, langa poarta zeitei Istar. Nu vom sti probabil niciodata de ce li s-a dat numele de "gradinile suspendate ale Semiramidei". Semiramida, regina Asiriei, este bine cunoscuta de catre istorici, insa ea a trait cu mult timp inainte de Amitis (sec. IX i.Hr.). Dupa o veche legenda raspandita, in special, de scriitorii greci, „gradinile suspendate” ar fi fost construite de regele Ninus, sotul Semiramidei si intemeietorul oraselor Ninive si Babilon.

Daca e sa dam crezare reconstituirilor facute de arhitecti, gradinile aveau la baza un patrat cu latura de 123 de metri, iar inaltimea era de 77 de metri.
Dupa informatiile istoricului Diodor din Sicilia, uriasele gradini ocupau o suprafata de 15.000 metri patrati.

Erau formate din terase sprijinite pe arcade sub care se gaseau camere racoroase pentru familia regala. Efectul de suspendare a gradinilor era datorat unei esalonari abile de etaje. Ele formau un ansamblu omogen, fiind legate intre ele prin impletituri ornamentale de plante urcatoare. Prima terasa era sustinuta de 625 de stalpi, a doua de 441, a treia de 289, iar a patra de 169.

Gradinile aveau un sistem ingenios de irigatii, compus din fantani adanci, canale, mici lacuri si jocuri de apa, care alimentau terasele, aducand racoarea atat de pretioasa in climatul desertic al regiunii. Vara, sclavii pompau apa fara intrerupere.

Gradinile din vechiul Babilon cuprindeau si unele minuni botanice, caci nu era vorba de o simpla gradina de palat, ci si de prima colectie de plante din lume.
Creatorul gradinilor, regele Nabucodonosor al II-lea, isi insarcinase soldatii sa scoata cu grija, in cursul campaniilor militare intreprinse, toate plantele necunoscute pe care le gaseau in strainatate si sa i le trimita in cel mai scurt timp. Caravanele si navele Babilonului aduceau mereu plante noi.

Babilon, Irak - Codul lui Hammurabi (II)

Codul lui Hammurabi - prima culegere de legi importanta a omenirii

Codul lui Hammurabi nu a fost prima culegere de legi din istorie. El a fost precedat de alte trei coduri: codul lui Ur-Namu (2052 i.Hr.), Codul lui Esnuna (1925 i.Hr) si Codul lui Lipit-Istar (1861 i.Hr.). Dar el este, cu siguranta, cel mai faimos cod de legi al antichitatii.

Codul este amplasat pe o placa de diorit inalta de 2, 25 m si lata de 1, 90 m la baza si 1, 65 m la partea superioara.
Sunt aici 282 de articole randuite in 49 coloane de cuneiforme. Sus, deasupra textului, zeul samas (al Soarelui), asezat pe un scaun, tinand in mana un sceptru si un inel (insemnele puterii) da sfaturi regelui Hammurabi.
Dedesubt incepe textul Codului, scris in babiloniana cuneiforma. Pe partea din fata sunt 16 coloane bine conservate. Mai erau 5, care au fost razuite cu dalta; probabil au fost distruse de un navalitor care a dus stela la Susa, ca trofeu de razboi.



Specialistii considera anul 1760 i.Hr. ca moment al aparitiei lui. Codul era necesar pentru a unifica legislatia tarilor cucerite de Hammurabi. Dar, scopul principal al Codului era sa tempereze puternicele antagonisme de ordin social existente in randul populatiei si care aveau drept consecinte ruinarea masiva a comunitatilor satesti si a micilor producatori.

Din punct de vedere formal, codul are trei parti :

- prologul (aici regele aduce un imn de lauda principalilor zei din panteonul babilonian: Anu, zeul cerului, Enlil, zeul pamantului, Enki, zeul intelepciunii si Marduk, zeul principal al Babilonului)

- codul propriu-zis (contine articole de drept penal, de dreptul proprietatii, de dreptul familiei, de dreptul muncii, de drept comercial, etc).
Codul apara interesele celor bogati. Pedeapsa cu moartea pentru furt este frecventa. In raport cu dreptul asirian, foarte brutal, Codul are chiar o tendinta umanista. El incearca sa limiteze abuzurile judecatorilor, arbitrariul deciziilor lor.
Datorita acestui cod, statul babilonian condus de Hammurabi a fost considerat chiar un model de echitate: guvernatorii provinciilor nu erau la adapostul plangerilor simplilor cetateni.

- epilogul (contine binecuvantari asupra celor care vor intretine respectul fata de aceste legi si blesteme asupra celor care s-ar incumeta sa dispretuiasca litera codului).

In prezent se gaseste la Muzeul Louvre din Paris.
http://www.isciv.ro/Cele-mai-citite/minunile-babilonului.html