Destinatii dulci, de ciocolata!

Bruxelles–Paris–Viena–Perugia–Zurich Orase cu gust de ciocolata! Pofta de dulce! Destinatii dulci - de ciocolata!
Toate pot fi titluri de articole ce au drept reper destinatii renumite pentru fabricile lor de ciocolata.

Dulce, amaruie, cremoasa, crocanta, neagra, alba, picanta, cu lapte, crema, alune, scortisoara sau chilli……o experienta culinara completa……si totusi…….un singur produs……CIOCOLATA. Imposibil sa nu va fie pofta! Ce faceti? Mergeti in cel mai apropiat supermarket si cumparati cea ce considerati a fi ……cea mai buna ciocolata. Veti fi dezamagiti! Parca asteptati mai mult de la ciocolata! Ramaneti cu amintirea a ceea ce ar fi putut fi un rasfat sublim. Pentru ca ciocolata nu este un simplu produs…….este o arta, o atmosfera speciala, un lux al simturilor, o arhitectura a detaliilor incredibila. Pentru a nu mai rata aceasta experienta, va dam o mana de ajutor si va purtam intr-un circuit al ciocolatei, imposibil de uitat si……irezistibil.

Incepem cu BRUXELLES, orasul din inima Europei si capitala TRUFELOR. Este pe primul loc poate si din cauza vitrinelor magazinelor specializate. Imposibil sa nu le observati. Grand Place, piata centrala a orasului concentreaza cele mai bune marci de ciocolata de pe continent.

Godiva, Neuhaus, Leonidas, Geller……sunt adevarate paradisuri pentru cunoscatori……..la dispozitia oricarui curios. Si pentru ca este suvenirul preferat al turistilor care viziteaza Belgia, ciocolata se gaseste oriunde……de la cel mai mic magazin de pe stradutele inguste din centru, la cele mai mari supermarketuri. Eu va recomand “blocurile de ciocolata caramel” si trufele de ciocolata. Si daca tot sunteti aici, mergeti la Muzeul de Cacao si Ciocolata – Chocolate and Cocoa Museum – din apropiere de Grand Place, unde puteti descoperi istoria, procesul fabricatiei si demonstratii ale maestrilor ciocolatieri. Totul culminand cu degustari ale mai multor sortimente. Insist si va invit si la Planete Chocolat – o fabrica de ciocolata traditionala, tot langa Grand Place, unde sunt organizate prezentari ale specialitatilor de ciocolata.

Ajungem la PARIS. Mergem direct la Jean Paul Hévin Shop and Tea Room, pe Rue Saint- Honore, 231. Alegem dintre cele 30 de varietati traditionale – aici le gasiti sub denumirea de GANACHES, combinatie de ciocolata cu vanilie, ceai negru Earl Grey, cafea, capsuni, lamaie sau……..miere. Sau savuram pralinele cu crema de alune de padure…Puteti rezista tentatiei?

La Maison du Chocolat o gasim la cinci adrese din capitala franceza (225 Rue du Faubourg St Honoré 225, Rue Francois Premier 52; Boulevard de la Madeleine 8; 19 rue de Sèvres; 89 avenue Raymond Poincaré). Multi sunt de parere ca aici au savurat cea mai buna ciocolata din lume (sub forma de ganache cu scortisoara, ghimbir sau fenel, praline si fructe trase in ciocolata). Prajiturile sunt si ele excelente, in special Bacchus (straturi de crema de ciocolata imbinate cu blat de ciocolata) si Andalouise (ciocolata, crema de lamaie si spuma de ciocolata). Calitatea exceptionala vine insa la pachet cu un pret…. inhibator al poftei. Dar ciocolata este cel mai dulce si fin capriciu, nu credeti?

Debauve & Gallais, Rue des Saints-Pères 30, este o ciocolaterie cu traditie ….regala din Paris, deschisa in anul 1804!! Magazinul prezinta mai multe colectii de produse din ciocolata denumite dupa figuri marcante din istoria Frantei.

In anul 2001, VIENA intra in acest circuit al ciocolatei prin Vienna’s Chocolate Museum – Willendorfergasse 2-8. Veti fi initiati in arta fabricarii ciocolatei si veti afla secretele pralinelor Sissi Taler.
Distinctiv pentru Viena este MOUSSE-ul de ciocolata, delicios. Iar o cutie de ciocolata de la Demel este un suvenir obligatoriu. Chiar imparatul Franz Joseph comanda pentru intalnirile sale romantice praline Demel, in timp ce sotia sa Sissi era dependenta de sorbetul violet al ciocolateriei.

Tot in Viena am ramas minute in sir in fata vitrinelor de la Schokoladekonig, Freisingergasse 1, din centrul vechi. In timp ce le savurati, delicatesele de ciocolata va vor face sa va simtiti regi sau regine pentru o zi. Fantanile de ciocolata fascineaza pur si simplu.

Pentru titlul de “Orasul ciocolatei” se bate si PERUGIA. In luna octombrie aici are loc un festival dedicat ciocolatei, Eurochocolate, unde puteti gasi reunite toate tipurile de ciocolata sau de produse care au la baza ingredientul principal. Tot aici s-a construit si primul hotel dedicat acestui produs, Etruscan Chocohotel.
Este un hotel fantezie, avand forma unei tablete de ciocolata, in care fiecare etaj poarta denumirea unui anumit sortiment de ciocolata (bitter, lapte, gianduia), parterul fiind un magazin de ciocolata in care se vand marci celebre precum Domori, De Bondt, Mannori, de Castro, Amedei, Rovira, Cuba, Gobino, Antica Dolciaria, Dolphin ,Valrhona, Catinari, Weiss, Maide.

Specialitatea Italiei in materie de ciocolata o reprezinta GIANDUIA, praline cu peste 30% crema de alune. Tot in Perugia isi are sediul fabrica de ciocolata Perugina care include un muzeu al ciocolatei, o scoala de initiere in arta ciocolatierilor si un magazin de prezentare, marca fiind faimoasa pentru bomboanele cu ravase, Baci.

ZURICH – este reprezentantul traditiei ciocolatei elvetiene de calitate. Ciocolata reprezinta un mod de viata in Elvetia, intregistrandu-se cel mai mare consum de ciocolata pe cap de locuitor – peste 10 kg anual……De aici vin nume mari in ciocolata precum Toblerone, Nestle, Suchard, Lindt.

Sprüngli (cu 17 puncte de vanzare) este cel mai reumit lant de magazine specializate – outleturi de ciocolata, desi este considerat pe locul doi, dupa Teuscher. Si nici nu trebuie sa va deplasati prea mult pentru a le gasi. Au reprezentante chiar si in aeroport. Iar produsele lor sunt disponibile doar in Elvetia, pentru a nu fi prejudiciata calitatea data de prospetimea produselor .

Articol scris de mine pentru TravelSplendid

Parcul National Tierra del Fuego, Argentina

Parcul National Tierra del Fuego a fost creat in 1960 si se intinde pe 630 km 2 in sud vestul Tarii de Foc.

Apartine Argentinei, asezat fiind in partea argentiniana a insulei Tierra del Fuego – Tara de Foc. Argentina si Chile impart suveranitatea asupra teritoriilor Patagoniei si Tarii de Foc. Tara Focului e de fapt un arhipelag, cu o multime de insulite in jurul unei insule mai maricele, cu suprafata de 48.000 km2. Pe acesta insula principala – numita oficial Marea Insula a Tarii de Foc, dar adesea desemnata doar cu apelativul Tierra del Fuego – se afla parcul national cu acelasi nume.

Numele de Tara de Foc i se datoreaza lui Magellan; trecand prin stramtoarea care-i poarta azi numele – si care desparte insula mare de continent –, navigatorul a zarit, licarind in departare, o multime de luminite si a crezut ca mii de “indieni” asteapta pe tarm, pregatindu-se sa-i atace flota. Erau insa indigeni din tribul Yaghan, care aprinsesera focuri cu niste intentii cum nu se poate pasnice, pur si simplu pentru a se incalzi.

Clima subpolara aspra, rece, cu vanturi puternice si ceturi, dar peisaje minunate, cu cascade, lacuri, paduri, ghetari si munti – acesta e Parcul National Tierra del Fuego.




Ceea ce iti intareste, probabil, senzatia ca aici se termina lumea cunoscuta (desi e doar o impresie), cu atat mai mult cu cat exista si un tren numit – poetic si incitant – Trenul “Capatul Lumii”, care plimba vizitatorii pe o distanta de 5 km, prin interiorul rezervatiei. E un tren cu aburi, un soi de mocanita, care strabate pufaind plaiurile inghetate ale Tarii de Foc, unde, totusi, exista multa viata.

In acest loc aspru, unde vara temperatura rar depaseste 9 grade Celsius, iar iarna e mai mereu in jur de 0 grade, traiesc aproape 100 de specii de pasari si mamifere. Locul si-a pastrat indeajuns de mult din caracterul sau specific, pentru a-i incanta pe cei dornici sa cunoasca peisajele si biodiversitatea dinspre capatul de miazazi al lumii.

Prin Patagonia, spre capatul lumii

Cand zorii se revarsa pe Canalul Beagle – “Bulevardul ghetarilor”, lumina diminetii invaluie in albastru ghetarii plutitori care inconjoara vaporul tau, iar linistea intensa si glaciara este intrerupta din cand in cand de trosnituri asurzitoare cand blocurile de gheata se desprind si cad in ocean. Esti in Patagonia de Sud, un taram al imensilor ghetari, al padurii dese virgine si al incredibilei faune.

Patagonia este o regiune din America de Sud aflata pe teritoriul statelor Chile si Argentina.
Patagonia este in marea sa parte o regiune vasta de stepa, formata din 3 zone geografice: Anzii Patagoniei, situati in vestul regiunii, cu varfuri acoperite cu zapada, de 3000-4000 m inaltime (cel mai inalt varf: San Valentin – 4058 m), Podisul Patagoniei in centru si est, ce pierde inaltime dinspre vest spre est, pana ajunge la tarmurile abrupte si stancoase ale Oceanului Atlantic si Tara de Foc, zona insulara din sudul Patagoniei despartita de continent prin stramtoarea Magellan.

O croaziera prin acest peisaj uluitor dezvaluie turistului toate aceste privelisti, pe masura ce vaporul trece prin legendara stramtoare Magellan, de la Punta Arenas in Chile pana in Ushuaia in Argentina – cel mai sudic oras al lumii. Serpuind printr-o retea superba de fiorduri, canale si insule, vaporul iti dezvaluie farmecul acestui taram extrem, de la verdele viu si fauna diversa a parcurilor naturale pana la vanturile puternice care izbesc ghetarii alb-azurii.


Peste 60000 de pinguini se inghesuie pe micile limbi de pamant ale insulei Magdalena, oferind un spectacol irezistibil. De la observatorul din fiordul Pia poti vedea intregul ghetar Pia, cuibarit intre munti, taindu-si calea spre mare, iar in insula Tucker Islet delfini jucausi escorteaza vaporul tau spre golf, in timp ce leii de mare se tarasc lenes pe promontoriul stancos.

Uitandu-te peste Capul Horn si mai departe, acolo unde Atlanticul se uneste cu Pacificul, ai senzatia unei totale izolari. Mici sloiuri de gheata pateaza apele, iar vanturile aprige care candva se impotriveau atator expeditii bat incontinuu aici, la ultima oprire inainte de Antarctica si de capatul pamantului.

Expresia “Doar nu te duci in Patagonia” ramane indiciul ca pe Pamant totul este finit, Patagonia fiind destinatia cea mai ravnita a oricarui explorator.

Dealul Mitropoliei si Palatul Patriarhiei, Bucuresti

Dealul Mitropoliei sau Dealul Patriarhiei este o colina din Bucuresti, un punct istoric, cultural, arhitectonic, confesional, turistic important pe harta capitalei Romanei. Din punct de vedere confesional, Dealul Mitropoliei este un reper pentru ortodoxismul din Romania, aici fiind in prezent sediul Patriarhiei Romane si resedinta Patriarhului.

O serie de evenimente din istoria Romanei sunt strans legate de acest loc deoarece pana in anul 1997, in Palatul Camerei Deputatilor din complexul Patriarhiei - astazi Palatul Patriarhiei, a fost sediul Camerei Depuatilor, respectiv sediul Adunarii Deputatilor. Tot aici, in cladirea in care se intrunea Divanul Domnesc, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei si al Tarii Romanesti.

Palatul Patriarhiei, Bucuresti

Palatul Patriarhiei a fost construit de statul roman la inceputul secolului XX, pe locul fostei sali a Adunarii Deputatilor de pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti. Vechea sala a Adunarii Deputatilor cu terenul aferent a apartinut Mitropoliei Tarii Romanesti, cu sediul in cladirile ce inconjurau actuala Catedrala de pe Dealul Mitropoliei.

Monumentul edificiu al Palatului Parlamentului, actualmente Palatul Patriarhiei, este construit dupa planurile arhitectului I. Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din tara. A suferit in timp diverse modificari, cea mai importanta fiind refacerea cupolei, care s-a prabusit la cutremurul din 10 noiembrie 1940.

Dupa decembrie 1989, datorita faptului ca au sporit activitatile misionar-culturale ale Bisericii Ortodoxe Romane, iar spatiile disponibile erau insuficiente ca suprafata pentru desfasurarea acestor actiuni, precum si a faptului ca Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor - si-a mutat sediul in alta cladire, acest imobil construit pe terenul Bisericii, la cererea Patriarhiei Romane, i-a fost dat in folosinta prin Hotararea Guvernului Romaniei cu numarul 941 din 8 octombrie 1996.

Palatul Patriarhiei a devenit, incepand cu 1 ianuarie 2010, Centru de Conferinte si pune la dispozitie, prin inchiriere, spatii pentru organizarea unor evenimente deosebite.

Cetatea Ineului, Arad

Istoria medievala a Ineului - oras situat in partea de vest a Romaniei, pe cursul Crisului Alb, intre Muntii Zarand si Muntii Codru Moma - se suprapune cu istoricul cetatii cu acelasi nume.

Resedinta a unor cnezate romanesti, Ineul este cunoscut ca un puternic centru fortificat. Cetatea Ineului este mentionata ca si fortificatie inca din anul 1295.

Avand o pozitie strategica pentru apararea Transilvaniei, cetatea Ineului a avut o istorie extrem de zbuciumata. A facut parte din fortificatiile lui Iancu de Hunedoara, a fost ocupata de turci in mai multe randuri, a fost resedinta de sangeac, a intrat in posesia lui Mihai Viteazul, a fost cucerita de habsburgi, a fost centru de regiment graniceresc, aceste perioade si evenimente punandu-si adanc amprenta asupra dezvoltarii orasului.

Ramasa in ruina, dupa anul 1870 cetatea este reconstruita in stil neoclasic cu elemente ale renasterii tarzii si ale barocului. In perioada revolutiei pasoptiste (1848-1849) Ineul este un important centru al miscarii nationale romanesti. In 1949 aici a depus armele armata condusa de generalul Vécsey Károly. In parohia reformata din Ineu se poate vedea placa memoriala a acestui eveniment.

Potentialul turistic al orasului este unul de exceptie. Cetatea Ineului, ansamblul arhitectural din centrul istoric al orasului, Poiana cu narcise din Padurea Rovina si Balta Rovina sunt obiective turistice de prim rang care nu trebuie ocolite de turistii care viziteaza aceasta parte de tara.
Sursa: wikipedia.ro

Parcul National Valea Florilor, Himalaya, India

Aproape inaccesibila turistilor din cauza altitudinii ridicate la care se afla si a distantei uriase fata de cea mai apropiata localitate, Ghangaria (aproape 8 ore de urcat pe versantul himalayan), Valea Florilor a fost si este considerata unul dintre cele mai frumoase locuri de pe Pamant. Sute de flori salbatice, cu tot atatea culori diferite, acopera complet aceasta depresiune din Himalaya, creand un spectacol ce iti taie respiratia.

Peisajul uimitor din Parcul National Valea Florilor este readus la viata circa jumatate din durata anului, cand musonul ce bate dinspre ocean spre uscat aduce cu sine cantitati insemnate de precipitatii si temperaturi mai ridicate.
Aproximativ 300 tipuri de flori alpine imbraca solul vara ca un covor multicolor, numai varfurile proeminente raman vesnic acoperite cu zapada. Din ghetari curg suvoaie temporare de apa, care din cauza reliefului accidentat formeaza pe alocuri cascade.

Valea Florilor este situata in nordul Indiei, in zona de tranzitie catre Nepal si Tibet, si brazdeaza Muntii Himalaya la o altitudine cuprinsa intre 3.250 m si 6.750 m. Datorita insemnatatii pe care o detine in perpetuarea plantelor si animalelor a fost declarata parc national in 1982, iar mai tarziu a fost inscrisa in patrimoniul mondial UNESCO.

Aria protejata Valea Florilor acopera o suprafata de peste 87,5 km patrati iar impreuna cu Parcul National Nanda Devi, din apropiere, formeaza o atractie apreciata de peste 100 ani de catre alpinisti si botanisti. Chiar si mitologia hindusa isi trage seva din paradisul verde intalnit in acesta vale glaciara lipsita aparent de viata.

O mare parte din speciile de plante regasite aici sunt amentintate cu disparitia la nivel international iar alte cateva n-au mai fost identificate in alta parte decat in statul indian Uttarakhand. Cele mai intalnite flori ne sunt familiare si noua, acestea fiind: orhideea, primula, calendula, margareta si anemona. De asemenea, parcul National Valea Florilor este bogat in plante medicinale de origine locala.
Padurile alpine de mesteacan si rhododendron acopera zone nu foarte intinse, dar ofera adapost faunei numeroase.

Din cauza inaccesibilitatii sale si a pericolelor pe care le ascunde, Parcul National Valea Florilor nu figureaza printre atractiile turistice indiene intens promovate.
Sursa: http://www.gradinamea.ro

In cautarea lui Van Gogh – prin muzeele lumii

“Pentru mine nu exista diferente intre carti, realitate si arta. Vreau sa las in urma o amintire sub forma desenelor sau picturilor, nu pentru a satisface un anumit gust in materie de arta, ci pentru a exprima un sentiment uman sincer, general.”

“Eforturile sale nu au fost in zadar, dar probabil ca el nu va trai sa vada rezultatele, pentru ca atunci cand lumea va intelege ceea ce spune in tablourile sale, va fi prea tarziu. Este unul dintre cei mai avangardisti pictori si este greu de inteles, chiar si pentru mine, fratele sau. Ideile sale se regasesc intr-un domeniu foarte vast, analizand ceea ce este uman si cum ar trebui sa privim lumea. Trebuie sa ne eliberam de orice grija pentru a putea intelege ce incearca sa spuna, dar sunt sigur ca in viitor va fi inteles.”

“In loc sa incerc sa redau exact ceea ce am in fata ochilor, eu folosesc culoarea in mod arbitrar pentru a exprima intensitatea.”

“Stelele ma fac mereu sa ma cufund in visare, la fel cum, poate, si punctele negre care reprezinta pe harta orasele si satele ma fac sa gandesc. Ma intreb: de ce punctele luminoase trebuie sa fie mai putin accesibile decat punctele negre?”

“Van Gogh avea dreptate: se poate trai la infinit, este un infinit suficient pentru toti pe pamant si in celelalte sfere”

Muzeul Van Gogh, Amsterdam
– Biserica din Nuenen
– Furtuna la Scheveningen
– Vedere din Anvers
– Bulevardul Clichy

– Panorama Parisului
– Japonezarie: Oiran
– Autoportret
– Camera din Arles

– Piersici infloriti
– Curtea spitalului din Arles
– Vaza cu irisi pe fond galben

Gemeentemuseum, Haga
– In ploaie

Muzeul Orsay, Paris
- Restaurantul Sirena
- Italianca
- Noapte instelata pe Rhone

- Biserica din Auvers

Rijksmuseum, Amsterdam

- Natura moarta cu palarie de paie
- Snopi de paie in Provence
- Lan de grau
- Exteriorul cafenelei, noaptea
- Vie verde

Vila Flora, Winterthur
- Piata cu trasuri

Muzeul de Arta Moderna, New York
- Durere
- Noapte instelata

Galeria Nationala, Londra
- Vaza cu 15 floarea-soarelui

Colectia Buhrle, Zurich
- Poduri in Asnieres