Casa Milà sau La Pedrera, Barcelona

La numarul 92, pe Passeig de Gràcia (passeig este cuvantul catalan pentru promenada), in districtul Eixample din Barcelona se afla o cladire speciala proiectata de arhitectul catalan Antoni Gaudí intre anii 1905–1910, dar terminata oficial in 1912.

Casa Mila a fost imediat numita “La Pedrera” (Cariera de piatra), datorita fatadei sale exterioare ce aduce cu o stanca. Exista multe terorii referitoare la sursa de inspiratie a lui Gaudi cand a proiectat La Pedrera, de la valurile oceanului pana la anumiti munti, natura fiind singura sursa de inspiratie a arhitectului in toate operele sale. Indiferent de izvorul de inspiratie ce a stat la baza crearii acestei capodopere, cladirea pare o sculptura plina de contraste intre zonele cu piatra pala si cele cu fier inchis la culoare, de curbe si concavitati.

Balcoanele sunt din fier forjat si au fost proiectate de un prieten al lui Gaudi, Josep Maria Jujol, care a mai colaborat si in alte ocazii cu celebrul arhitect. Fiecare dintre balustrade este diferita de celelalte.

Gaudi a gandit Casa Milà ca un simbol spiritual. Elemente religioase evidente includ un fragment din rugaciunea Rozariului pe cornisa si statui ale Fecioarei Maria in planul originar in special Maica Domnului a Rozariului si a celor doi arhangheli, Sf. Mihail si Gavril. Designul lui Gaudi nu a fost urmat in totalitate. Guvernul local a obiectat la unele aspecte ale proiectului, amendand proprietarii pentru mai multe infractiuni din domeniul constructiilor, ordonand chiar demolarea unor parti care depaseau inaltimea standard pentru cladirile din oras. Dupa ce s-a luat decizia de a exclude grupul statuar al Fecioarei Maria si al arhanghelilor, Gaudi si-a dorit abandonarea proiectului, dar a fost convins sa nu renunte totusi la acesta de catre un preot.

Acest imobil construit pentru cuplul Rosario Segimon si Pere Milà reprezinta una dintre cele mai pline de imaginatie cladiri din istoria arhitecturii, fiind de fapt mai mult o sculptura decat o cladire in sine. Figureaza din anul 1984 pe lista de locuri din patrimoniul mondial UNESCO.

Barri Gòtic – centrul vechi din Barcelona

Barcelona gotica sau Barri Gotic (Cartierul Gotic) este un labirint intunecos de stradute, atat de inguste incat, daca intinzi bratele, poti atinge zidurile. Cladirile, inalte de 3-4 etaje, fac imposibila patrunderea soarelui intr-un astfel de loc. Intre unele cladiri exista pasaje aeriene, ca niste coridoare suspendate. Alte locuri care merita vizitate sunt: Piata Primariei (Placa del Ayuntamiento), cu Palau de la Generalitat si Ayuntamiento (Primaria), edificii ce adapostesc de sute de ani, fara intrerupere, administratia locala.

Primul centru civic a fost descoperit de arheologi sub aceasta piata. Tot in acest perimetru se afla si Catedrala, La Seu, monument gotic de o frumusete rara. Sobrietatea clericala se imbina armonios cu exotismul spaniol: incantatoare patios (curti interioare) ofera liniste, soare, umbra si desfatare credinciosilor si slujitorilor bisericii.

Barri Gotic este situat in partea dreapta a celebrei La Rambla cum privesti spre Placa de Catalunya si se intinde pana spre Via Laietana, iar pe cealalta diagonala, de pe faleza Marii Mediterane pana la Ronda de Sant Pere. Farmecul acestui cartier l-a inspirat pe Picasso care a trait si a lucrat in Barri Gotic si de asemenea pe Joan Miró, renumit pictor si sculptor spaniol care s-a nascut si a petrecut primii ani din viata aici.

Orasul Sustenabil Inteligent Fujisawa by Panasonic

Chiar daca a fost lovita de cutremur si de un dezastru nuclear, Japonia nu inceateaza sa priveasca inspre viitor. Compania nipona Panasonic, alaturi de mai multi parteneri, are in plan un proiect eco-imobiliar indraznet pe teritoriul Tarii Soarelui Rasare.

Lider mondial in construirea de echipamente tehnologice, Panasonic doreste sa ridice, pe locul unde se afla candva chiar una dintre propriile fabrici de asamblare, un „oras sustenabil inteligent” (OSI), din aproximativ 1.000 de case raspandite pe o suprafata de 19 hectare. Asezarea se va distinge tocmai prin faptul ca va fi integral eficienta energetic si prietenoasa cu mediul.

Planul japonezilor nu este acela de a ridica un oras modest, cu un consum energetic minim. „Orasul Sustenabil Inteligent Fujisawa”, care se va afla sub administratia urbei Fujisawa, din prefectura Kangawa, va fi construit pe principiul unei infrastructuri futuriste si avanatajoase de generare si de conservare a energiei in toate dimensiunile sale. Companiile partenere in realizarea acestui proiect planuiesc sa demonstreze cat de ecologica poate fi o asezare atunci cand mai multe tehnologii lucreaza la unison in organizarea ei.

Prin urmare, OSI Fujisawa nu va fi neaparat rezultatul intrepatrunderii unor tehnologii stiintifico-fantastice, care nu s-au mai vazut, ci va gazdui o varietate de strategii ecologiste conventionale care, in ciuda disponibilitatii lor, sunt dificil si costisitor de integrat in structurile urbanistice deja existente.

In orasul imaginat de Panasonic, fiecare acoperis al fiecarei case va fi acoperit cu panouri solare moderne, care vor alimenta locuintele cu energie electrica si, in acelasi timp, vor stoca energia nefolosita in baterii „domestice”. Chestiunile de infrastructura civica vor primi si ele o atentie deosebita. Transportul prin oras, spre exemplu, ar putea fi asigurat integral de vehicule electrice, iar retele de senzori interconectati vor controla aspecte precum iluminatul public, asigurand neirosirea voltilor.

In esenta, orasul sustenabil inteligent Fujisawa este vazut ca o abordare de top in sensul eficientei energetice – un sat ecologist construit de la zero cu tehnologii ambientaliste moderne si nu cu tehnica invechita, mai putin eficienta. Panasonic doreste sa foloseasca acest exemplu ca pe un tipar pentru alte comunitati mai mari din Japonia si din alte tari. Daca totul va decurge conform planului, OSI Fujisawa va incepe sa primeasca rezidenti in martie 2014 si va deveni complet functional ca oras in 2018.

Sursa: http://www.stiintasitehnica.com

Viscri – de la izolare la celebritate

Retras de la drumul mare ce leaga Brasovul de Sighisoara, satul Viscri adaposteste una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate sasesti, de altfel fiind una din cele 6 inscrise in patrimoniul mondial UNESCO. Particularitatile asezarii au atras atentia si bunavointa Mihai Eminescu Trust, o fundatie patronata de insusi Printul Charles, care a renovat biserica si cateva case din localitate redandu-le ceva din stralucirea initiala.

Un sat izolat din judetul Braşov, de unde, pana acum 10 ani, lumea fugea de saracie, a ajuns destinatia de vacanta a Printului Charles. De cand mostenitorul tronului Angliei a calcat prima data la Viscri, satul parca a prins viata. Doar peisajul a ramas neschimbat.

Bukhara (Locul norocului), Uzbekistan

Situat pe Drumul Matasii, orasul a fost pentru mult timp un important centru comercial, educational, cultural si religios. Centrul istoric din Bukhara, cu ale sale numeroase moschei si madrasah - locuri de studiu, scoli teologice in care era predat “madhhab-ul” (jurisprudenta si lege islamica), a fost declarat de catre UNESCO ca loc de seama din Patrimoniului Mondial.

Bukhara este unul dintre cele mai vechi orase de pe teritoriul Uzbekistanului fiind situat pe un deal considerat sacru, acolo unde in trecut se aduceau ofrande zeilor pagani. Se crede ca orasul ar fi fost fondat in timpul lui Siyavushids care a domnit cu 980 ani inaintea lui Alexandru cel Mare, iar numele si l-ar fi luat de la "vihara" care in sanscrita inseamna "manastire".

Bukhara este orasul sfant al Asiei Centrale, gazda in trecut a peste 300 de moschei si 100 madrasah. In secolele 9 si 10 a fost inima religioasa si culturala a regiunii, orasul faimosului filozof si om de stiinţa Avicenna, precum si a poetilor persani Firdausi si Rudaki.

Potrivit UNESCO, „Bukhara este exemplul cel mai complet si nealterat al unui oras medieval din Asia centrala care si-a pastrat aura sa urbana pana in prezent”. Centrul orasului include aproximativ 140 de cladiri istorice si monumente, dintre care majoritatea sunt de natura religioasa. Locurile non-religioase din Bukhara cuprind mai multe bazaruri si caravanserai-uri.

Minaretul Kalan face parte din complexul arhitectural al orasului fiind frecvent intalnit sub denumirea de Turnul Mortii, fiindca aici erau executati calcatorii de lege. Acesta impresioneaza mai ales prin dimensiunile sale: 9 m diametrul la baza, 6 m in varf si 45.6 m inaltime. Turnul vegheaza moscheea omonima construita in secolul al XV-lea.

Mausoleul Ismail Samani este unul dintre obiectivele turistice cele mai stimate din Asia Centrala, si a fost construit ca loc de odihna intre anii 892 si 943.

Cetatea Ark este un complex de cladiri publice importante care a functionat ca resedinta a liderilor orasului. La vest de Ark dainuie inca din perioada araba Piata Registan intesata cu spatii comerciale improvizate. Din pacate singurul monument care a supravietuit intact este Bolo-khauz, din secolul al XVIII-lea.

Sfintii Trei Ierarhi, Iasi - Biserica din aur

Unica in lume, sculptata in intregime in piatra si poleita cu aur la origine, in anul 1639, biserica „Sfintii Trei Ierarhi“ din Iasi ramane o mandrie a artei medievale romanesti. Ea a devenit celebra indeosebi prin extraordinara dantelarie in piatra care ii impodobeste fatadele, de la temelie pana in varful turlelor. Specialistii au numarat peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta. Decorul exuberant face ca biserica sa semene cu un chivot - sau cu o caseta pentru moaste. De altfel, biserica a fost anume conceputa pentru a adaposti moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, aflate in prezent in impunatoarea catedrala a Mitropoliei Moldovei, situata foarte aproape de Biserica „Sfintii Trei Ierarhi“.

Ctitorul acestui monument singular este credinciosul domn al Moldovei Vasile Lupu, una din figurile cele mai importante ale istoriei romane, aparator recunoscut al Bisericii Ortodoxe.

In interiorul bisericii se afla mormantul domnitorului Dimitrie Cantemir, cel al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel al ctitorului Vasile Lupu si al sotiei sale Tudosca, precum si al celor trei fii ai sai.

Din 1990, „Trei Ierarhii“ Iasilor au redevenit manastire. Toti monahii sunt dublu licentiati, doctoranzi sau sefi de promotie la Teologie, reprezentand un lot de elita al monahismului din Moldova. O obste care face cinste celor „Trei ierarhi“, toti trei mari invatati ai crestinatatii. De altfel, biserica este strans legata de cultura si invatamant. In timpul cat s-a aflat sub administrarea calugarilor greci, aici au predat renumiti profesori veniti de la Constantinopol sau din Orientul grecesc. In 1821, din curtea „Trei Ierarhilor“ s-a dat semnalul de eliberare a Greciei, eveniment consemnat si printr-o placa de marmura aplicata pe zidul Salii Gotice.

Reinfiintarea manastirii a facut ca in centrul Iasului sa se nasca o adevarata emulatie religioasa printre intelectualii ieseni. La „ascultarile“ obisnuite ale obstei raspund poeti, asistenti universitari, in curtea manastirii fiind des vazuti intelectuali de rasa. Ca un simbol, in anul 1997 a fost asezata in incinta manastirii statuia celui mai mare poet roman, Mihai Eminescu, care a locuit o perioada in casa din incinta.

Sursa: crestinortodox.ro

Geografia lui Strabon

Pentru cei care iubesc ghidurile de calatorie, iata in continuare fragmente din unul dintre cel mai vechi ghiduri de acest gen, intr-o abordare filozofica si istorica. Primele sale schite istorice, cuprinse in 47 carti, scrise probabil intre 27 i.Hr. si 7 d.Hr, citate de autori ce i-au urmat, s-au pierdut aproape in intregime.

Singura lucrare pastrata care descrie toate populatiile si tarile cunoscute grecilor si romanilor in timpul imparatului August este Geografia lui Strabon. Autorul ofera o perspectiva remarcabila a stiintei geografice grecesti a timpului, precum si a istoriei tarilor prezentate.

“Geografia nu se afla in afara filozofiei. Este limpede ca si Homer s- a slujit de ea pretutindeni in poemele sale. Cei care au folosit- o mai intii au lasat in urma lor compozitii pline de lacune si de incoerente, precum si cu greseli, cu denaturari si contradictii. Probe si demonstratii ca o astfel de parere a autorului este corecta. Expuneri sumare care infatiseaza pe scurt dispozitia generala a lumii locuite.

Garantia dovezilor probabile si sigure ca in multe parti pamintul si marea s-au deplasat si si-au schimbat intre ele locurile.”

Dupa aceasta ampla prefata, Strabon trece la Geografia regionala, descriind pe parti intreaga „lume populata" El ii face ocolul potrivit, se pare, planului faurit de Eratosthenes, urmind conturul Mediteranei, de la apus, prin nord, spre rasarit, apoi inapoi prin sud, de la rasarit spre apus. Potrivit acestui plan, prima regiune pe care o descrie este Iberia; aceasta cuprinde intreaga carte a III-a. Celtica sau Gallia, Britannia cu insula Ierne (Irlanda) si Thule, si, in sfirsit, regiunea Alpilor alcatuiesc continutul cartii a IV-a.

Italia, Sicilia si celelalte insule inconjuratoare ocupa spatiul cartilor a V-a si a VI-a. Regiunile nordice dintre Rin, Tanais (Don), lacul Maeotis (Marea Azov), tinuturile din vestul Marii Pontice si din nordul Dunarii, adica teritoriul actual al patriei noastre, apoi sudul Dunarii si intreg nordul Peninsulei Balcanice, cuprinzind Epirul, Thracia si Macedonia, formeaza cuprinsul cartii a VIl-a. Geografia Eladei si a insulelor ce-i apartin ocupa trei carti, a VIII-a, a IX-a si a X-a, in urmatoarea ordine: Peloponesul, Grecia nordica si centrala, apoi insulele adiacente. Cu acestea, Strabon incheie descrierea Europei.

Continua apoi cu Asia, pornind de la Tanais (Don) spre rasarit. El descrie astfel regiunile situate la nord de Taurus si prezinta sumar populatiile „barbare" asezate in intervalul dintre acesti munti si Golful Persic, la rasarit de Tigru, cu insistenta mai mare asupra Parthiei, Mediei si Armeniei, regiuni care alcatuiesc continutul cartii a ΧΙ-a. O larga dezvoltare acorda apoi Asiei Mici a carei descriere ocupa spatiul cartilor a XII-a, a XIII-a si a XIV-a. India si Persia sint prezentate in cartea a XV-a. Tinutul cuprins intre Mediterana, Marea Erythree si Persia constituie continutul cartii a XVI-a. Cu Egiptul, infatisat in prima parte a cartii a XVII-a, se incheie descrierea Asiei, al carei hotar de apus il forma, in conceptia celor vechi, Nilul. Restul cartii a XVII-a descrie sumar Libya, ultimul „continent" cunoscut pe vremea lui Strabon.

Despre tinuturile noastre si Zamolxis

Se spune ca un get cu numele de Zamolxis ar fi fost sclavul lui Pitagora si ca ar fi deprins de la acesta unele cunostinte astronomice, iar o alta parte ar fi deprins-o de la egipteni, caci cutreierarile sale l-ar fi dus pina acolo. Intorcindu-se la el in tara, s-ar fi bucurat de o mare trecere la conducatori si la popor — intrucit, intemeiat pe semnele ceresti, el facea prorociri. In cele din urma l-a convins pe rege sa-l faca partas la domnie, spunindu-i ca este in stare sa-i vesteasca vointa zeilor. Mai intii, [Zamolxis] s-ar fi facut preot al zeului cel mai slavit la ei, iar dupa aceea a primit si numele de zeu, petrecindu-si viata intr-o pestera, pe care a ocupat-o el si unde ceilalti nu puteau intra. Se intilnea rar cu cei din afara, cu exceptia regelui si a slujitorilor acestuia.

Regele lucra in intelegere cu el, fiindca vedea ca oamenii ajunsesera [datorita lui] mult mai ascultatori decit inainte. Caci supusii lui credeau ca [regele] da poruncile sfatuit de zei. Obiceiul acesta a continuat pina in zilele noastre, pentru ca mereu se gasea cineva gata sa-l sfatuiasca pe rege —si acelui om getii ii spuneau zeu. Muntele [unde se afla pestera] a fost socotit sfint si s-a numit asa. I se zicea Cogaionon (Kogaion) si la fel a fost si numele riului care curgea pe linga el. Pe cind domnea asupra getilor Burebista — impotriva caruia s-a pregatit sa porneasca divinul Cezar, cinstirea mai sus amintita o avea Decaineos. A dainuit la geti obiceiul pitagoreic, adus lor de Zamolxis, de a nu se atinge de carnea animalelor....