Paste in Italia - Traditii

In Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul intregului an, dar se opresc in Joia Mare si linistea se asterne peste intreg tinutul.

In "Vinerea Sfanta" , multe orase gazduiesc parade prin care se reaminteste drumul patimilor lui Cristos catre locul sau de crucificare. In ajunul Pastelui, la miezul noptii, aproape intreaga suflare se aduna pentru a lua parte la una din cele mai lungi liturghii ale anului, asteptand invierea Domnului.

Bisericile sunt de obicei pline in dimineata de Pasti. Altarele sunt inundate de flori albe. Dupa indelungata liturghie din noaptea anteriora, se celebreaza acum una mai scurta si mai incantatoare parca. "Messa corta, tavola lunga" , ori "Slujba scurta , masa lunga" , este motoul italian pentru Paste. In acest fel , se intelege ca dupa o saptamana de post aspru si rugaciuni, urmeaza rasplata unui ospat imbelsugat impreuna cu prietenii.

Sarbatoarea Pascala - "Pasqua" - este cu atat mai frumoasa pe taramul italian cu cat poti sa o petreci dupa cum iti place. Retele traditionale din miel si iepure alterneza cu ouale fierte, "antipasto" si pastele. Deserturile populare de Pasti cuprind "pastiera" , o placinta din grau , " migliaccio", o prajitura cu spaghetti si traditionala "colomba" , o prajitura in forma de porumbel cu glazura si migdale.

Pasquetta, a doua zi de Paste, este o zi de sarbatoare si in Italia. Denumita si "Lunedì dell’Angelo" (Lunea Ingerului), in aceasta zi se comemoreaza , asa cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea , "intalnirea mesagerului ceresc cu femeile grabite sa ajunga la mormantul lui Cristos ", ocazie cu care acestora li s-a zis " Nu va temeti, ca stiu ca pe Iisus cel rastignit Il cautati. Nu este aici; caci S-a sculat precum a zis."
Cei care nu au reusit sa plece de acasa pana de Pasquetta, fac o mica excursie sau isi programeaza o scurta iesire din oras . Cei aflati deja departe de caminul lor obisnuiesc sa iasa la un picnic, alaturi de prieteni.

Paste in Grecia - Traditii

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est.

Prima ceremonie este tinuta in Vinerea Mare, cunoscuta ca si ziua coborarii trupului Mantuitorului de pe cruce. Catafalcul este scos din altar si purtat pe strazile orasului, urmat de credinciosi cu lumanarile aprinse.

In orasele mari din Creta, precum Heraklion, este foarte dificil ca vineri seara sa poti face o rezervare la un restaurant si asta pentru ca atunci este permis sa consumi si proteine animale. Este vorba de o cina speciala care include toate tipurile de fructe de mare, dar nu si peste. Sunt servite mancaruri care includ calamari, caracatita, creveti, icre, peste-paste (taramosalata), frunze de vita de vie umplute cu orez. Aceasta este singura zi in timpul Postului, care precede Invierea, cand proteinele animale sunt consumate.

In sambata dinaintea primei zilei de Paste, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Iisus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia Anargyroi in Plaka. De aici „iau lumina” toate bisericile din Attika si tot restul Greciei.

Sambata Mare este dedicata pregatirilor, iar atmosfera generala este de voiosie si buna dispozitie, pentru ca se stie ca nu a mai ramas mult timp pana la Inviere. Bisericile sunt decorate de sarbatoare, oamenii sosesc pe inserat, avand lumanari, iar la miezul noptii iau lumina si isi spun "Hristos a inviat!".

In Duminica Pastelui prietenii si familia se aduna si sarbatoresc. Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita numita „magiritsa”, un fel de drob lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, "kokoretsi", este nelipsita. Dis-de-dimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon ("painea lui Hristos") este o alta delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.

Apokries este o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici.
In Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka, „lovindu-se” unii pe altii cu niste bete din plastic si aruncand cu confetti. In Tracia si Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o tematica religioasa.
In Corfu,o amenii arunca vase din ceramica de la balcon. Spargerea ceramicii aduce noroc, asadar „culegeţi de pe jos neaparat o bucata sparta de ceramica si veţi avea noroc pentru tot restul anului".

Paste in Olanda - Traditii

Pastele in Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post si penitenta . Pregatirile pentru carnavaluri incep inca din anul anterior in cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, cand un consiliu de 11 persoane se intalneste pentru a pune la cale programul carnavalurilor.

In timpul carnavalurilor, olandezii participa la diverse petreceri, parade si baluri mascate. In fiecare oras o persoana este aleasa Printul Carnavalului si ii sunt inmanate cheile urbei.

In prima zi de Paste, olandezii obisnuiesc sa ia masa in familie. Masa este atent decoarata de gospodine cu oua colorate si flori de primavara. Nelipsita din meniul traditional al olandezilor este „Paasbrood”, un fel de paine dulce care contine struguri si stafide.
Sursa: http://www.apropo.ro/

Paste in Marea Britanie - Traditii

In Anglia, Pastele este o perioada de sarbatoare, animata de festivaluri, parade si de oferirea cadourilor, in special, oua de ciocolata; insa Pastele inseamna mai mult decat atat, cea mai importanta semnificatie ramanand totusi cea religioasa. Un sport traditional, practicat lunea dupa Paste, este rostogolitul oualor pe un deal. Obiceiul difera insa, de la regiune la regiune, castigatorul fiind fie oul care se invarteste mai repede, fie cel care supravietuieste la cele mai multe rostogoliri sau cel care trece printre anumite obstacole.
Sursa: http://www.apropo.ro/

Ziua Pamantului si Biodiversitatea

In prezent, peste 4.000 de organizatii neguvernamentale si 700 de milioane de oameni din 170 de tari sunt implicati in actiuni de protejare a resurselor naturale ale planetei. Alaturi de mult mai tanara miscare asemanatoare, Ora Pamantului, aceasta este doar o incercare de a atrage atentia asupra importantei protejarii mediului inconjurator.

In 1970, in urma eforturilor senatorului american Gaylord Nelson, s-a ajuns la concluzia ca e cazul sa se faca ceva pentru a se atrage atentia asupra pericolelor ce pot fi provocate de degradarea mediului inconjurator. Aceasta in conditiile in care nimanui nu ii pasa de acest aspect si de efectele pe termen lung avute de dezvoltarea acerba asupra mediului inconjurator. Astfel, pe 22 Aprilie 1970 a avut loc in Statele Unite una dintre primele manifestatii ecologiste de anvergura, la care au participat milioane de oameni.



Comisia Europeana a lansat anul trecut in Romania campania de informare pe tema biodiversitatii cu scopul de a contribui la cresterea gradului de responsabilizare fata de biodiversitate, prin educarea publicului si generarea unui angajament comun al cetatenilor si autoritatilor locale.

Avand ca mesaj principal "Contam unii pe altii", campania urmareste intr-o prima faza informarea romanilor despre ce inseamna biodiversitatea si care sunt riscurile diminuarii acesteia. Se doreste cresterea responsabilizarii fata de biodiversitate si prin stimularea la discutii despre solutiile la problema biodiversitatii.

• Romania, unul dintre cele mai noi state membre - amplasat strategic ca poarta de acces spre Europa de Est - aduce cu ea propria regiune biogeografica, regiunea stepica.
• Regiunea stepica are doar o zona restransa reprezentativa in UE, si aceea se afla exclusiv in Romania. Insa aceasta zona se extinde intr-o imensa fasie naturala, care se desfasoara de-a lungul Rusiei pana in Mongolia.
• Romania este recunoscuta in special pentru Delta Dunarii, care se intinde pe o distanta de peste 4500 km². Acest intins labirint de canale de apa, insule plutitoare, stuf, lacuri, paduri vechi si nisipuri miscatoare, este fara exagerare cea mai ampla si spectaculoasa zona mlastinoasa din Europa.
• Este, de asemenea, un paradis de neegalat din punct de vedere al vietatilor salbatice. Milioane de pasari traiesc in Delta Dunarii, printre care pelicanul Dalmatian, a carui populatie in intreaga lume ajunge la numai 4200 de exemplare.
• Peisajul se schimba in mod semnificativ in regiunea centrala a tarii, unde Muntii Carpati formeaza un arc in inima Romaniei, aducand cu ei o gama larga de specii alpine si urme de paduri naturale, bogat locuite de specii salbatice.
• Romania gazduieste cea mai mare concentratie de carnivore de talie mare din Europa (ursi, lupi si rasi). Alaturi de Bulgaria, aceste doua tari adapostesc aproape jumatate din populatia totala din UE a acestor trei specii si sunt prin urmare esentiale pentru supravietuirea lor.
• Fortaretele (de acest gen) includ Muntii Piatra Craiului, care sunt situati in centrul Romaniei. Aceasta nu este doar o importanta zona salbatica, dar serveste, de asemenea, si drept un coridor ecologic care face legatura intre diferite parti ale Carpatilor, in acelasi timp permitand animalelor salbatice sa migreze aproape nestingherite de-a lungul partii sudice a lantului muntos. Piatra Craiului este ca un pod natural, cu creasta calcaroasa lunga si ingusta, paduri dese si curate.
Sursa: descopera.ro

Sfintele Sarbatori de Pasti in Romania

Traditii de Pasti in Romania

Ouale rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceasta sarbatoare.

Rastignirea si invierea reprezinta eterna legatura dintre moarte si viata, asa precum renaste natura in fiecare primavara, cand se reia ciclul vietii. Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei. In traditia populara romaneasca se crede ca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: ele vindeca boli si protejeaza animalele din gospodarie. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos.

La noi, de Pasti, ouale nu se vopsesc doar in rosu, ci si in alte culori, realizind desene deosebit de inspirate si frumos lucrate, in motive geometrice sau reprezentind plante, animale ori diferite simboluri. Ouale sunt incondeiate in trei-patru culori, de obicei, tinind cont si de simbolul fiecarei culori in parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogatia recoltelor, tineretea), verde ( forta naturii, rodnicie, speranta), albastru (sanatate, seninul cerului). Oua decorative de Pasti se mai fac cu vopsele in relief (Vrancea, Putna Sucevei), impodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt) sau din lut (Corund-Harghita). In unele parti ale tarii sunt folosite oua fierte, in alte zone, cele golite de continut.

Joia Mare este ziua in care Iisus a spalat picioarele apostolilor si a instituit taina Euharistiei (Impartasania) la Cina cea de Taina.
Conform traditiei, inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, pentru ca se spune ca ouale fierte si vopsite in aceasta zi se pot pastra pe tot parcursul anului, fara sa se strice.

Exista credinta ca nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va fi lenes tot anul. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va pedepsi sa nu poata munci tot anul.

Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sarbatorii de Pasti (din Saptamina Mare ) si se mai numeste si Vinerea Patimilor (ziua patimilor si rastignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca (pentru ca e zi de post negru pentru cei mai multi romani, adica nu maninca si nu beau nimic toata ziua).

Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului.
In Vinerea Mare nu se lucreaza si nu se pleaca de acasa decat pentru a merge la biserica.

La Inviere, credinciosii iau lumina, aprinzandu-si lumanarile de la lumanarea cu care iese preotul din altar, dar si Sfintele Pasti (paine si vin, trupul si sangele Mantuitorului, care simbolizeaza sacrificiul si triumful asupra pacatului si mortii).
Lumanarile cu care ai luat lumina de la preot in noaptea Invierii nu se arunca, ci se aprind in fata icoanei in caz de suparare mare, la necazuri sau cand te afli in mari dificultati. Se spune ca lumina acestora este mai aproape de rai decat orice alta lumina.

In prima zi de Pasti exista obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu primavara.

Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgind dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau smintina si mai nou, cu ciocolata.

In a doua zi de Pasti s-a mai pastrat (in special in Transilvania) obiceiul udatului, avand semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apa sau cu parfum persoanele iesite in cale, in special fetele.

Ca si oul, iepurele a devenit un simbol reprezentativ al Pastelui. Iepurasul de Paste reprezenta simbolul fertilitatii si al unei vieti noi in conceptia vechilor egipteni si a altor civilizatii antice. Imaginea iepurelui ca simbol al Pastelui este de provenienta germanica, iepurasul de Paste fiind mentionat in literatura secolului XVI drept un mesager al oualor pe care Sfantul Nicholas le trimitea ca rasplata celor care au facut fapte bune. Ouale sunt un simbol al invierii si al continuitatii vietii, iar iepurele, chiar si in vremurile precrestine, era considerat un animal sfant, asociat cu reintoarcerea primaverii si cu fertilitatea.

In fiecare primavara, se reaprinde in sufletul nostru flacara sperantei si increderii in Invierea din veac, asa cum natura reinvie an de an, mai plina de taine cu fiecare mugur si fiecare frunza…
Surse: http://biserica.org, http://www.razbointrucuvant.ro/

Mali – bijuteria din vestul Africii

Mali reprezinta bijuteria Africii de Vest si o destinatie care dispune de toate ingredientele necesare pentru o vacanta de neuitat. Tara ocupa teritoriul unde se aflau odinioara cele mai mari imperii ale Africii si are o istorie bogata, care a daruit posteritatii unele dintre cele mai impresionante atractii – legendarul oras Timbuktu (Tombouctou), al carui nume nu si-a pierdut niciodata atractivitatea pentru turisti, glorioasa moschee de la Djenne si portul Mopti.

Istoria Mali-ului a fost intotdeauna legata de povestea deserturilor si raurilor sale. Rutele comerciale din Sahara au facut din aceasta regiune una dintre cele mai bogate din lume iar Nigerul unul dintre cele mai mari si vechi fluvii din Africa. Calatoria de-a lungul fluviului Niger (de preferat cu o barca de viteza mica) catre Timbuktu este una dintre cele mai mari aventuri de pe continent. Nu departe de malul fluviului se gaseste Falaise de Bandiagara care adaposteste una dintre cele mai misterioase populatii ale Africii de Vest – Dogonii, ale caror sate si ritualuri culturale complexe inca dainuie. Daca ai de ales sa vizitezi doar un singur loc din Mali alege Tara Dogonilor – este remarcabila.


Mali-ul este un amestec cultural impresionant, de la populatia nomada Tuareg din Sahara pana la grupurile de pescari din Bozo. In consecinta, pe oriunde mergi gasesti ceremonii fascinante, traditii muzicale cunoscute in toata lumea care isi au originea aici si culturi traditionale accesibile turistilor.

Sursa:http://www.lonelyplanet.com
Multumesc Anne Marie pt traducere!