Ouale rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceasta sarbatoare.Rastignirea si invierea reprezinta eterna legatura dintre moarte si viata, asa precum renaste natura in fiecare primavara, cand se reia ciclul vietii. Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei. In traditia populara romaneasca se crede ca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: ele vindeca boli si protejeaza animalele din gospodarie. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos.
La noi, de Pasti, ouale nu se vopsesc doar in rosu, ci si in alte culori, realizind desene deosebit de inspirate si frumos lucrate, in motive geometrice sau reprezentind plante, animale ori diferite simboluri. Ouale sunt incondeiate in trei-patru culori, de obicei, tinind cont si de simbolul fiecarei culori in parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogatia recoltelor, tineretea), verde ( forta naturii, rodnicie, speranta), albastru (sanatate, seninul cerului). Oua decorative de Pasti se mai fac cu vopsele in relief (Vrancea, Putna Sucevei), impodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt) sau din lut (Corund-Harghita). In unele parti ale tarii sunt folosite oua fierte, in alte zone, cele golite de continut.
Joia Mare este ziua in care Iisus a spalat picioarele apostolilor si a instituit taina Euharistiei (Impartasania) la Cina cea de Taina.Conform traditiei, inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, pentru ca se spune ca ouale fierte si vopsite in aceasta zi se pot pastra pe tot parcursul anului, fara sa se strice.
Exista credinta ca nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va fi lenes tot anul. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va pedepsi sa nu poata munci tot anul.Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sarbatorii de Pasti (din Saptamina Mare ) si se mai numeste si Vinerea Patimilor (ziua patimilor si rastignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca (pentru ca e zi de post negru pentru cei mai multi romani, adica nu maninca si nu beau nimic toata ziua).
Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului.In Vinerea Mare nu se lucreaza si nu se pleaca de acasa decat pentru a merge la biserica.
La Inviere, credinciosii iau lumina, aprinzandu-si lumanarile de la lumanarea cu care iese preotul din altar, dar si Sfintele Pasti (paine si vin, trupul si sangele Mantuitorului, care simbolizeaza sacrificiul si triumful asupra pacatului si mortii).
Lumanarile cu care ai luat lumina de la preot in noaptea Invierii nu se arunca, ci se aprind in fata icoanei in caz de suparare mare, la necazuri sau cand te afli in mari dificultati. Se spune ca lumina acestora este mai aproape de rai decat orice alta lumina.
In prima zi de Pasti exista obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu primavara.
Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgind dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau smintina si mai nou, cu ciocolata.In a doua zi de Pasti s-a mai pastrat (in special in Transilvania) obiceiul udatului, avand semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apa sau cu parfum persoanele iesite in cale, in special fetele.
Ca si oul, iepurele a devenit un simbol reprezentativ al Pastelui. Iepurasul de Paste reprezenta simbolul fertilitatii si al unei vieti noi in conceptia vechilor egipteni si a altor civilizatii antice. Imaginea iepurelui ca simbol al Pastelui este de provenienta germanica, iepurasul de Paste fiind mentionat in literatura secolului XVI drept un mesager al oualor pe care Sfantul Nicholas le trimitea ca rasplata celor care au facut fapte bune. Ouale sunt un simbol al invierii si al continuitatii vietii, iar iepurele, chiar si in vremurile precrestine, era considerat un animal sfant, asociat cu reintoarcerea primaverii si cu fertilitatea.
In fiecare primavara, se reaprinde in sufletul nostru flacara sperantei si increderii in Invierea din veac, asa cum natura reinvie an de an, mai plina de taine cu fiecare mugur si fiecare frunza…Surse: http://biserica.org, http://www.razbointrucuvant.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu