Se afișează postările cu eticheta bucovina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bucovina. Afișați toate postările

duminică, 8 mai 2011

Manastirea Putna - pastrarea constiintei de neam

Manastirea Putna este un lacas monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase si artistice romanesti. Asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Putna, prima si cea mai importanta ctitorie a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, strajuieste de peste cinci veacuri tinutul legendar al Bucovinei.

Incepute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire (tarnosirea) avand loc la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481.

Distrusa in timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu si Gheorghe Stefan, pictura originala s-a incercat a se reface abia in secolele XVIII-XIX cand s-au zugravit in pridvor cateva chipuri de sfinti. Dorinta de a reda Putnei stralucirea de odinioara, cand era "tot cu aur poleita zugraveala, mai mult aur decat zugraveala si pre dinauntru si pre denafara..." (cronicarul Ion Neculce), a inceput sa prinda contur abia in anul 1972.

Dotata dintru inceput cu atelier de caligrafie - scriptorium (in care calugarii, instruiti in scoala vestitului caligraf Gavriil Uric de la Manastirea Neamt, copiau carti de cult si din scrierile Sfintilor Parinti), cu atelier de broderie (in care se lucra cu fir de aur si de argint, cu matasuri scumpe si pietre pretioase) si cu o celebra scoala de muzica psaltica condusa de Eustatie Protopsaltul, Manastirea Putna va deveni in scurt timp un renumit centru al artei si culturii medievale sud-est europene in secolele XV-XVI.

Pentru romani, Putna nu reprezinta numai rugaciune, arta sau cultura, ci si o pagina din istoria vie a neamului. Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogalniceanu trezesc si astazi amintirea marii serbari de la Putna (14-16 august 1871) ocazionata de implinirea a 400 de ani de la sfintirea bisericii manastirii.

Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: „Sa facem din Putna Ierusalim al neamului romanesc si din mormantul lui Stefan altar al constiintei nationale“.

Pastrarea constiintei de neam in timpul ocupatiei austro-ungare s-a manifestat si in 1904 cand intreaga Bucovina, la initiativa lui Eudoxiu Hurmuzachi si a altor intelectuali romani, a comemorat 400 de ani de la trecerea la cele vesnice a slavitului Voievod Stefan cel Mare, care a fost "glasul istoriei noastre, al unui neam viteaz si nedreptatit" (P.P.Panaitescu).

Evlavia romanilor, inradacinata de veacuri fata de marele ctitor de locasuri sfinte, a facut ca actul canonizarii Sfantului Stefan ce Mare, in iunie 1992, sa fie doar o recunoastere oficiala a cultului popular pastrat cu sfintenie atatea veacuri. "Om ales de Dumnezeu", "aparator al dreptei credinte", "ocrotitorul celor napastuiti", "stalp neclintit al rabdarii", "neinfricat ostas al lui Hristos", marele Voievod a fost si ramane in constiinta poporului ca "parinte al neamului romanesc". Sfintenia Voievodului ramine dovedita peste veacuri si de stransele sale legaturi cu marii duhovnici ai timpului: Sfantul Ghenadie, Simeon staretul de la Pangarati si mai ales cu Sfantul Daniil Sihastru, in a carui chilie a gasit totdeauna mangaiere, sfat si ajutor.
Sursa: http://www.manastirea-putna.go.ro

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

La Bucovina – Mihai Eminescu

N-oi uita vreodata, dulce Bucovina,
Geniu-ti romantic, muntii in lumina,
Vaile in flori,
Rauri resaltande printre stance nante,
Apele lucinde-n dalbe diamante
Peste campii-n zori.

Ale sortii mele plangeri si surase,
Inganate-n canturi, inganate-n vise
Tainic si usor,
Toate-mi trec prin gandu-mi, trec pe dinainte,
Inima mi-o fura si cu dulci cuvinte
Imi soptesc de dor.

Numai langa sanu-ti geniile rele,
Care imi descanta firul vietii mele,
Parca dormita;
Ma lasara-n pace, ca sa cant in lume,
Sa-mi visez o soarta mandra de-al meu nume
si de steaua mea.

Cand pe bolta bruna tremura Selene,
Cu un pas melodic, cu un pas alene
Lin in calea sa,
Eol pe-a sa arpa bland rasunatoare
Cant-a noptii dulce, mistica cantare,
Cant din Valhala.

Atunci ca si silful, ce n-adoarme-n pace,
Inima imi bate, bate, si nu tace,
Tremura usor,
In fantazii mandre ea isi face cale,
Peste munti cu codri, peste deal si vale
Mana al ei dor.

Mana doru-i tainic colo, inspre tine,
Ochiul imi sclipeste, genele-mi sunt pline,
Inima mi-i grea;
Astfel totdeauna, cand gandesc la tine,
Sufletul mi-apasa nouri de suspine,
Bucovina mea!

marți, 19 octombrie 2010

Salina Targu Ocna (V)

Situata la doar 15 km de Onesti, in localitatea Tg Ocna, acesta salina reprezinta un inedit punct de atractie, de relaxare si nu in ultimul rand un veritabil centru de recuperare si sanatate, 100% natural.
Bineinteles, scopul primordial al unei saline este cel de extractie si prelucrare a sarii la care se adauga in acest caz si servicii turistice.

Exista o baza de agrement moderna situata la o adancime de vreo 200 metri, ce cuprinde terenuri de fotbal, basket, tenis de masa , tenis de camp...etc.
Datand de aproape doua milenii, situata in inima Moldovei, pe pitoreasca vale a Trotusului, istoria Salinei Targu Ocna se impleteste cu istoricul metodelor de exploatare a sarii din masivele de sare.

Partea de sud a Bucovinei, toata Moldova si Basarabia au fost aprovizionate cu sare de catre inepuizabilele saline de la Targu Ocna, ceea ce l-a facut pe maiestatea sa imparatul Iosif II, cu putin timp dupa intrarea trupelor austriece in Bucovina, sa dea dispozitie sa nu se mai aduca sare din Moldova, ci sa se prospecteze extragerea sarii pe plan local.

Imensitatea golurilor, adevarate catedrale sapate in sare, labirintul galeriilor de mii de metri, biserica Sfanta Varvara, sanatoriul iti creeaza impresia unui oras scufundat in adancuri si redescoperit pentru a fi din nou daruit.

Sursa: http://www.scribd.com - Salinele-Romaniei