Se afișează postările cu eticheta sfant. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sfant. Afișați toate postările

miercuri, 24 iulie 2019

Pendulul din Palatul Dreptatii - Padova, Italia

Orice lucru caruia ii fortam materializarea prin vointa personala este intotdeauna de rau augur si nu aduce nimic bun. 

Sa presupunem ca doriti sa faceti o calatorie foarte riscanta. Prietenii vostri vor fi inspaimantati si vor folosi toate argumentele posibile, vor mentiona pericolele pe care le veti avea de infruntat, ba chiar va vor interzice sa plecati in calatorie. Dar voi nu vreti sa renuntati si va veti incapatina din ce in ce mai tare, devenind din ce in ce mai hotarati sa plecati. Prietenii incearca sa va impuna vointa personala si nu au acest drept. Omul atrage tocmai obiectul fricii sale, deci temerile lor se vor manifesta. Daca face parte din Planul Divin, aceasta calatorie va avea loc, daca nu, dorinta pentru aceasta va fi dizolvata si risipita. 

Legat de a pendula intre decizii, am aflat ca exista un pendul al lui Foucault si in Palazzo della Ragione – Palatul Dreptatii (Padova). 

Il Bo Live - Unipd
Palazzo della Ragione (cunoscut sub numele de Salone - Salon) a fost sediul vechi al tribunalului orasului Padova. A fost ridicat incepand cu anul 1218 si finalizat in 1306 de Giovanni degli Eremitani, care i-a conferit o caracteristica speciala si anume forma unei nave rasturnate. Etajul superior este ocupat de cea mai mare sala de justite din lume, numita "Salone" (cu o lungime de 81 de metri si o inaltime de 27 metri), cu un plafon din lemn sub forma de corabie. Face parte din Palazzo Comunale din Padova. 

Wikipedia
Frescele originale atribuite lui Giotto au fost distruse in incendiul din 1420. Sala principala este dominata de o serie magnifica de fresce cu tema astrologica (realizate intre anii 1425 si 1440), pe baza studiilor lui Pietro d'Abano, urmasul lui Averroe’ (cel mai influent filosof musulman din Evul Mediu). Picturile lui Niccolò Miretto si Stefano da Ferrara se intind pe cele trei benzi superioare ale celor patru pereți, pe 200 de metri liniari (punctul de plecare este coltul dinspre sud est, zidul dinspre Piazza delle Erbe, semnul Berbecului). 



Tematica astrologica este impartita in 12 sectiuni corespunzatoare lunilor, fiecare impartita in trei benzi a cate noua chenare. Fiecare compartiment include reprezentarile unui apostol, ale alegoriei lunii, ale semnului zodiacal, ale planetei, ale ocupatiilor tipice, ale meseriilor, ale constelatiilor: de jur imprejur sunt reprezentate activitatile si caracteristicile individuale ale nativilor nascuti sub acele influente astrale, asociate si acestea datei de nastere si ascendentului. 

In partea inferioara sunt reprezentate insignele judecatorilor (discuri), simbolizate de animale, carora li se adauga virtutile cardinale si virtutile teologice, sfintii protectori ai orasului Padova (precum Sf. Giustina si Antonio din Padova) si medicii bisericii. In sala se afla un cal gigantic din lemn, o copie renascentista a monumentului lui Gattamelata de Donatello si doi sfincsi egipteni adusi in 1800 de Giovan Battista Belzoni. 

Flickr
Si doar recent un colt al salii a fost folosit pentru a gazdui un pendul al lui Foucault, pentru a sublinia legatura foarte stransa dintre Padova si stiinta.

luni, 28 noiembrie 2011

Manastirea Prislop - Dincolo de cuvinte

De aproape sapte secole, Manastirea Prislop reprezinta unul din cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania. In decursul existentei sale de peste sase veacuri, manastirea a indeplinit un rol cultural semnificativ in viata romanilor transilvaneni.

Manastirea Prislop este situata la aproximativ 30 de kilometri mai spre sud de orasul Hunedoara si aproximativ 10 kilometri sud de orasul Hateg.
Drumul spre manastire ofera privelisti minunate, in mare parte pe culmea dealurilor cu orizont larg deschis spre Valea Streiului si spre Tara Padurenilor, iar din Hateg pana la Silvasu avem superba depresiune a Hategului, care se intinde pana la poalele muntilor Retezat.

Manastirea a fost ridicata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de Sfantul Nicodim, ulterior canonizat, considerat astazi drept reorganizatorul si indrumatorul monahismului romanesc la inceputul Evului Mediu.

Manastirea Prislop este cunoscuta si sub numele de "Silvas", dupa satul Silvasu de Sus, gasit pentru prima data in documente in anul 1360. La 200 de metri de actuala biserica se afla locul numit "La Manastirea Batrana", dovada existentei acolo a unei manastiri mai vechi, din lemn.

Biserica actuala a Manastirii Prislop dateaza de la sfarsitul secolului al XIV-lea si a fost construita din piatra, in plan triconic, cu turla pe naos, arhitectura specifica bisericilor din Tara Romaneasca. Istoriografia manastirii arata ca Sfantul Nicodim de la Manastirea Tismana a copiat la Prislop, intre anii 1404-1405, "Tetravanghelul slavon" aflat azi la Muzeul de Arta.

La data de 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan, il aduce aici pe Ieromonahul Arsenie Boca, de la Manastirea Sambata de Sus, iar in 1950 au fost aduse si maicile. Arsenie Boca a ramas in manastire pana in 1989, an in care a si trecut la Domnul. El a sculptat personal catapeteasma si executat mai multe lucrari de renovare a bisericii si a celorlalte cladiri, fapt pentru care este considerat astazi ca cel de-al treilea ctitor al manastirii. Mormantul sau se afla in cimitirul Manastirii Prislop.

De numele manastirii se leaga existenta Sfantului Ioan de la Prislop, care s-a retras de la manastire la 500 de metri pe raul Slivat, unde si-a construit o chilie din piatra, cunoscuta si azi sub numele de "Casa Sfantului". Se presupune ca a trait aici in secolul al XV-lea sau in prima jumatate a secolului al XVI-lea.

Sursa:

joi, 22 septembrie 2011

Pestera Sf Andrei – Prima biserica crestina de la noi

Intrebati care ar fi cel mai indicat obiectiv turistic de la care s-ar putea incepe promovarea turismului in Romania, multi intelepti afirma ca ar fi bine sa mergem la origini.
Plecand de la Cernavoda spre sud in directia Ostrov, pe drumul care serpuieste printre coline, aproape de cursul Dunarii, ajungi dupa mai multe localitati cu specific pescaresc in comuna Ion Corvin.

Un indicator, la iesirea din sat, te indruma sa mergi mai departe pe un drum lateral pentru a ajunge dupa 3-4 kilometri la Manastirea "Pestera Sfantului Apostol Andrei". La capatul drumului ce trece prin padure se afla manastirea cu cele trei biserici si corpul de chilii, situate intr-un frumos cadru natural.
Sfantul Apostol Andrei, primul ucenic al lui Iisus, a ajuns pe aceste meleaguri propovaduind cuvantul Evangheliei Mantuitorului. A gasit gazduire in grota venerata astazi de crestini.

In actuala biserica din pestera, in pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care traditia spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. Astazi, cei aflati in suferinte vin aici pentru a-si redobandi sanatatea, petrecand cateva zile si nopti pe acest "pat al Sfantului Andrei". Ca semn al cinstirii locului pe care a sezut insusi "cel dintai chemat" al Domnului, in decursul anilor, acesta a fost folosit si ca loc de ardere a lumanarilor sau a tamaiei. Cu siguranta, aceasta este "casa" despre care se vorbeste in balada Pestera Sfantului Andrei.

La aproximativ 200 de metri de pestera, pe un alt versant al muntelui, se observa si astazi urmele vechilor chilii sapate in stanca, unde traditia spune ca ar fi locuit ucenicii apostolului. In afara de aceste dovezi ale prezentei Sfantului Andrei aici, nu departe de pestera, se mai vad si astazi urmele celor noua izvoare despre care vorbea Ion Dinu, ale caror ape formau paraul Cuzgun ("Porumbel", in turca veche, o evidenta aluzie la primul botez savarsit aici), in care au fost botezati primii crestini de pe aceste meleaguri: Innul, Rimmul, Pimmul, care i-au cazut in genunchi apostolului, dupa o predica, si care "s-au mirat foarte, si dand toate saracilor, au ramas cu apostolul, care i-a hirotonit preoti si au trait multi ani in pesterile lor". In imediata lor apropiere se mai afla un izvor, numit "Eminescu", amenajat in amintirea poetului national.

Dupa lungi perioade de pustiire, in urma unei descoperiri dumnezeiesti, pestera sfanta s-a aratat in vis avocatului Jean (Ion) Dinu, un om al locului. Asa a fost regasit primul altar crestin de la noi.

In vara anului 1944, Pestera transformata in biserica a fost sfintita de catre Episcopul Tomisului, Chesarie Paunescu. La scurt timp dupa aceasta, trupele rusesti invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin ravna cuviosului monah Nicodim Dinca, biserica a fost refacuta si redata cultului. Astazi, Pestera Sfantului Andrei a devenit un reper important pe harta crestina a Dobrogei. Mii de credinciosi din toate colturile tarii, dar si din afara ei, vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trait apostolul. In acest loc plin de har se savarsesc zilnic cele sapte ceasuri, Sfanta Liturghie, se citesc rugaciuni pentru cei bolnavi si, de asemenea, Molitfele Sfantului Vasile cel Mare. Sute de acatiste, iconite, cruciulite si alte obiecte religioase sunt depuse de credinciosi in scobiturile din peretii pesterii, semne ale profundei credinte si ale legaturii dintre oameni si Dumnezeu.

Aici, in decursul anilor, s-au savarsit numeroase minuni, vindecari miraculoase, iar puterea sfanta a pesterii, calitatea curativa a apelor si slujbele pline de har au facut din aceasta zona unul dintre cele mai venerate locuri crestine din tara noastra. La fiecare hram, la Pestera Sfantului Andrei vin zeci de mii de pelerini, ca la un adevarat Bethleem al romanilor.
Sursa:
Foto:

duminică, 8 mai 2011

Manastirea Putna - pastrarea constiintei de neam

Manastirea Putna este un lacas monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase si artistice romanesti. Asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Putna, prima si cea mai importanta ctitorie a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, strajuieste de peste cinci veacuri tinutul legendar al Bucovinei.

Incepute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire (tarnosirea) avand loc la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481.

Distrusa in timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu si Gheorghe Stefan, pictura originala s-a incercat a se reface abia in secolele XVIII-XIX cand s-au zugravit in pridvor cateva chipuri de sfinti. Dorinta de a reda Putnei stralucirea de odinioara, cand era "tot cu aur poleita zugraveala, mai mult aur decat zugraveala si pre dinauntru si pre denafara..." (cronicarul Ion Neculce), a inceput sa prinda contur abia in anul 1972.

Dotata dintru inceput cu atelier de caligrafie - scriptorium (in care calugarii, instruiti in scoala vestitului caligraf Gavriil Uric de la Manastirea Neamt, copiau carti de cult si din scrierile Sfintilor Parinti), cu atelier de broderie (in care se lucra cu fir de aur si de argint, cu matasuri scumpe si pietre pretioase) si cu o celebra scoala de muzica psaltica condusa de Eustatie Protopsaltul, Manastirea Putna va deveni in scurt timp un renumit centru al artei si culturii medievale sud-est europene in secolele XV-XVI.

Pentru romani, Putna nu reprezinta numai rugaciune, arta sau cultura, ci si o pagina din istoria vie a neamului. Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogalniceanu trezesc si astazi amintirea marii serbari de la Putna (14-16 august 1871) ocazionata de implinirea a 400 de ani de la sfintirea bisericii manastirii.

Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: „Sa facem din Putna Ierusalim al neamului romanesc si din mormantul lui Stefan altar al constiintei nationale“.

Pastrarea constiintei de neam in timpul ocupatiei austro-ungare s-a manifestat si in 1904 cand intreaga Bucovina, la initiativa lui Eudoxiu Hurmuzachi si a altor intelectuali romani, a comemorat 400 de ani de la trecerea la cele vesnice a slavitului Voievod Stefan cel Mare, care a fost "glasul istoriei noastre, al unui neam viteaz si nedreptatit" (P.P.Panaitescu).

Evlavia romanilor, inradacinata de veacuri fata de marele ctitor de locasuri sfinte, a facut ca actul canonizarii Sfantului Stefan ce Mare, in iunie 1992, sa fie doar o recunoastere oficiala a cultului popular pastrat cu sfintenie atatea veacuri. "Om ales de Dumnezeu", "aparator al dreptei credinte", "ocrotitorul celor napastuiti", "stalp neclintit al rabdarii", "neinfricat ostas al lui Hristos", marele Voievod a fost si ramane in constiinta poporului ca "parinte al neamului romanesc". Sfintenia Voievodului ramine dovedita peste veacuri si de stransele sale legaturi cu marii duhovnici ai timpului: Sfantul Ghenadie, Simeon staretul de la Pangarati si mai ales cu Sfantul Daniil Sihastru, in a carui chilie a gasit totdeauna mangaiere, sfat si ajutor.
Sursa: http://www.manastirea-putna.go.ro