Amsterdam - Venetia lui Van Gogh

Capitala Olandei este cunoscuta pentru arhitectura sa deosebita, pentru canalele ce traverseaza orasul, pentru nenumaratele sale biciclete si, desigur, pentru atitudinea relaxata a locuitorilor, mai ales in ceea ce priveste cartierul Felinarelor Rosii.

Un oras modern, frenetic si unde poti gusta libertati nemaintalnite in Europa – cam asa se vede Amsterdamul de la fereastra ingusta a conceptiei turistului aflat in cautare de senzatii tari. Turistul cu simt estetic si ceva cultura in materie de istorie, arta si arhitectura va gasi si multe alte lucruri de indragit in Amsterdam, acesta fiind, de altfel, unul dintre marile farmece ale orasului: are cate ceva pentru fiecare – de la cei mai rebeli la cei mai cuminti.


Desi este un oras la fel de popular in randul turistilor precum Venetia, multimea si varietatea atractiilor oferite de Amsterdam face ca multe locuri fascinante sa ramana nedescoperite de cei mai multi. In capitala Olandei exista peste 1.200 de poduri, mai multe decat in Venetia, iar pe canalele Amsterdamului se pot vedea imagini ce nu se regasesc in orasul italian, de la casele plutitoare la petrecerile spectaculoase organizate de localnici pe propriile ambarcatiuni.

Amsterdam are cate ceva pentru fiecare. Iubitorul de arta se va pierde prin galeriile Rijksmuseum si va sta rabdator la o coada imensa pentru a patrunde in muzeul Van Gogh, unde ghidul hi-tech explica operele celui mai cunoscut pictor olandez.

Pasionatii de arhitectura vor putea vizita Oude Kerk, cea mai veche biserica din oras, sfintita in anul 1306, vor putea admira casele usor inclinate de-a lungul canalelor, observand evolutia stilurilor arhitectonice de la un cartier la altul. Si nu vor rata Begijnhof, un complex de locuinte medievale de lemn ce a supravietuit pana astazi.

Cei ce iubesc verdele se vor putea plimba in Vondelpark, ce se intinde pe 47 de hectare in centrul orasului. Aici se strang localnicii pentru picnicuri si concerte in aer liber. Pentru cei ce doresc sa inteleaga istoria, este esentiala o vizita in casa in care a trait Anne Frank, unde un muzeu exceptional arata Amsterdamul sub ocupatia nazista.

O plimbare cu barca pe canalele Amsterdamului va va oferi o perspectiva diferita, dar semnificativa, asupra arhitecturii orasului si a portului ce-l deserveste. Astfel veti putea observa indeaproape viata de zi cu zi a localnicilor ce detin ambarcatiuni. Daca vizitati Amsterdamul pe timp de iarna, puteti avea sansa de a impartasi cu localnicii o experienta cu totul speciala: atunci cand apa ingheata suficient, olandezii patineaza pe suprafata inghetata a canalelor.


Plantage este o zona cu multa verdeata unde sunt adunate Gradina Zoologica, Gradina Botanica, Muzeul Geologic, Muzeul Zoologic, un muzeu de istorie (Muzeul Rezistentei Olandeze), Planetariul, Acvariul, o moara de vant si o micro-berarie.

Pentru romantici, o plimbare prin elegantul cartier Jordaan la ceas de seara va crea o atmosfera deosebita, ce poate fi regasita apoi intr-unul din excelentele restaurante ce impanzesc orasul. Deoarece Amsterdamul este un oras prietenos si deschis, astfel atragand imigranti din intreaga lume, veti putea explora oricare din bucatariile planetei, din Uruguay pana in Indonezia.

Pe 30 aprilie, de Ziua Reginei (Ziua Nationala a Olandei), intreg orasul sarbatoreste. Cei care detin barci le lanseaza la apa si organizeaza petreceri "plutitoare", iar canalele devin neincapatoare. Nimeni nu rateaza ocazia de a se imbraca in portocaliu, iar experienta este una de neuitat.

Sursa: Descopera.ro

Venetia – Cel mai vizitat oras de pe apa

Venetia este printre cele mai populare destinatii ale turistilor din intreaga lume.
In fiecare zi, 50.000 de persoane sosesc in celebrul oras italian pentru a vedea o lume aproape neschimbata de sase secole.

De mers, prin centrul istoric, cel mai bine se merge pe jos, fiindca multe dintre obiectivele turistice sunt destul de adunate: Piata San Marco, Bazilica San Marco, Palatul Dogilor, eleganta cafenea Florian (cea mai veche din Italia, infiintata in 1720), Campo San Polo…

Pentru ceea ce se gaseste pe insule sau la cateva canale departare, mijlocul de transport public traditional e vaporetto, care indeplineste, pe apa, acelasi rol ca si autobuzul pe uscat. Cu aceste vaporase puteti merge la Murano, dupa bijuterii si candelabre de cristal, la Burano dupa dantela, la Lido ca sa faceti poze si plaja, pe alte insulite fiindca fiecare are ceva frumos de oferit. Mai sunt si niste barcute care te trec de pe un “trotuar” pe altul al canalelor mai late, cand nu e nici un pod prin apropiere.

Plimbarea cu gondola e mai mult decat orice… Pe unele canale foarte inguste, unde nu incape nimic motorizat, mai puteti gusta o urma din farmecul pe care l-au avut candva plimbarile cu aceste gratioase luntre.

Farmecul acestui oras provine in buna masura din ciudata sa infatisare, care la randul ei se datoreaza asezarii neobisnuite: pe 118 insulite despartite de 177 de canale, intr-o laguna a Marii Adriatice. Casele sunt construite pe piloni de lemn - adusi de pe continent -, introdusi in apa si care trec printr-un strat de mal si nisip pana cand ajung sa se sprijine pe stratul mai profund si mult mai rezistent, de argila, al solului lagunar. Sub apa, in absenta oxigenului, lemnul nu putrezea si, supus actiunii constante a apei pline de sedimente minerale, cu timpul, se pietrifica. Cei mai multi dintre acesti stalpi, care se afla sub apa de secole intregi, sunt inca intacti.

Sunt peste 15 muzee, mai mari si mai mici, pe continent si pe insule (la Murano e un muzeu al sticlariei, care prezinta, in mii de exponate, lunga poveste a acestui mestesug) plus zeci de palate (palazzi) si vile, fostele resedinte senioriale care pastreaza amintirea splendorii din vremurile de aur ale orasului. Si, cum multa lume doreste, firesc, sa admire toate aceste minuni, Venetia e un oras aglomerat, pe tot parcursul anului. Desi populatia Italiei, in ansamblu, creste an de an, la Venetia numarul de locuitori scade, caci, se pare, bietii localnici sunt satui de aglomeratia, murdaria si zgomotul determinate de afluxul imens de vizitatori.

Succesul sau incredibil are, insa, si o latura negativa: se estimeaza ca in oras, in lunile de varf, se afla mai multi turisti decat localnici. De asemenea, deoarece orasul este foarte popular la nivel mondial, foarte multi straini si-au cumparat case dar si afaceri in Venetia, ridicand preturile locuintelor, astfel incat localnicii care mentineau atmosfera tipic venetiana au fost nevoiti sa se mute in orasele din imprejurimi. O alta victima a numarului mare de turisti este Basilica San Marco: frescele de pe pereti sunt afectate de condensul generat de respiratia miilor de vizitatori ce calca zilnic pragul celei mai cunoscute biserici venetiene.

Acestea sunt doar cateva din motivele pentru care din ce in ce mai multe persoane considera Venetia o destinatie serios afectata de industria turismului si incep sa se indrepte spre orase la fel de frumoase, dar asupra carora nu si-a pus inca amprenta turismul de masa.

Sursa: descopera.ro

Cafeneaua Florian, Venetia

Extrase din recenzia Adinei Dinitoiu la cartea “Cafea. Cafenele”, de Michel Braudeau, aparuta la Editura Art.

O microistorie sociala, culturala si politica, avand in centru laitmotivul cafelei (astazi, al doilea produs comercializat din lume, dupa petrol).

Cafeaua – originara din provincia etiopiana Kaffa –, adaptandu-si numele „la modulatiile fiecarei limbi (caffè, café, coffee etc.)“, a cucerit iremediabil Europa, in ciuda opozitiilor – neputincioase – ale monarhilor, oamenilor de litere, oamenilor puterii in genere, la finele Vechiului Regim.

Din zona utilitatii (calugarii din desert o beau, de pilda, pentru a-si putea prelungi veghea) si, mai apoi, a convivialitatii exuberante, care dezleaga limbile, cafeaua – bautura insidioasa, ce ascute spiritul critic si ii adauga doza de euforie necesara – ajunge si un subtil ferment social si politic, indemnand la revolta si la o noua ordine. Cafenelele Europei – scrie cu nostalgie si umor Michel Braudeau, caci azi ele nu mai sunt ce-au fost – reprezinta locul unde s-au pus la cale revolutiile, in istorie, ca si in literatura. Michel Braudeau pleaca aici, o spune, de la teoria lui George Steiner, conform careia am intelege mai bine notiunea de Europa, daca am trasa o harta a cafenelelor ei.

Cafeaua a inventat cafenelele (in Europa, desigur), iar acestea din urma au inventat, la randul lor, multe alte lucruri: liberalism si convivialitate, cotidianul citadin implicat in presa, posta, cafeaua de dimineata, tertulias spaniole, dezbaterile literare furtunoase din cafenelele vieneze si pariziene ale secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.

La Venetia, Florian este cafeneaua preferata a francezilor, frecventata de Stendhal, si locul unde contele Gozzi a lansat Gazzetta Veneta, stramos al revistelor people si una dintre primele reviste din Italia. In Piata San Marco, „cel mai frumos salon din lume“, Floriano Francesconi inchiriaza, in decembrie 1720, la inceputul carnavalului, doua sali micute si deschide un local cu nume patriotic: „Alla Venezia trionfante“.

Insa Venetia era deja decadenta, iar localul, preluat dupa moartea lui Francesconi de nepotul sau Valentino, va deveni cel mai celebru din Europa: „Este locul care, de-a lungul secolului al XIX-lea, reuneste toata aristocratia literelor, cum ar fi Germaine de Staël, Benjamin Constant, Chateaubriand, Stendhal, Lord Byron, Shelley, George Sand, Alfred de Musset, Charles Dickens, Alexandre Dumas tatal, Théophile Gautier. Fara sa-l uitam, desigur, pe Honoré de Balzac, ilustru amator de cafea“.

Tot pe-acolo au trecut si Arthur Rubinstein, Jean-Paul Sartre, Hemingway sau François Mitterrand. Decorul pe care-l afiseaza astazi dateaza de la 1858: picturi murale pe sticla, lampi de Murano, lemnarie aurita, oglinzi, masute de marmura, banchete de catifea rosie. „O iluzie care se plateste, desigur“, iar preturile sint destul de piperate.

Beethoven si Bach, Buffon si Voltaire au fost ferventi amatori de cafea. Sigur, „virtutile cafelei arabica nu explica geneza unor opere atit de diverse, create in singuratate“ – adauga just si prompt Michel Braudeau. Dar cu certitudine, potenteaza harul, talentul, virtutile cuvantului, acolo unde ele exista: „Daca fenomenologia sartriana nu este mai solubila in cafea decat ar fi gratia unui Verlaine in absint, la fel de adevarat este ca in Europa cafenelele au functionat efectiv ca alambicuri ale cuvintului, de la acele botteghe din Piata San Marco pana in bastioanele pariziene ale existentialismului“.

Cafeneaua europeana te invata, in lumea de azi, cum „sa-ti pierzi timpul“, iar cine stie s-o faca „se apropie de eternitate“.
Sursa: http://www.observatorcultural.ro

Venetia - Mihai Eminescu

S-a stins viata falnicei Venetii,
N-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri;
Pe scari de marmura, prin vechi portaluri,
Patrunde luna, inalbind peretii.

Okeanos se plange pe canaluri...
El numa-n veci e-n floarea tineretii,
Miresei dulci i-ar da suflarea vietii,
Izbeste-n ziduri vechi, sunand din valuri.

Ca-n tintirim tacere e-n cetate.
Preot ramas din a vechimii zile,
San Marc sinistru miezul noptii bate.

Cu glas adanc, cu graiul de Sibile,
Rosteste lin in clipe cadentate:
"Nu-nvie mortii - e-n zadar, copile!"

Ljubljana, mica Venetie din Balcani

Ljubljana, capitala Sloveniei este una dintre cele mai frumoase si atragatoare din spatiul ex-iugoslav si rivalizeaza cu alte orase de top din Europa.

Desi este una dintre cele mai mici tari din Europa, Slovenia este un taram incantator. Calatorul descopera aici, laolalta, franturi din Bavaria, Riviera Mediteraneana, Dunare, Venetia si Balcani. Slovenia reprezinta un loc aparte, pe care ajungi sa-l indragesti doar daca ai ocazia sa-l vizitezi.

Slovenia reprezinta inca, pentru multi romani, un taram prea putin cunoscut, dar odata ajunsi aici cu siguranta nu veti regreta o vacanta. Slovenia a facut parte din fosta mare Republica Iugoslavia, dar si-a cucerit independenta in 1991. Datorita faptului ca se invecineaza cu Italia, Austria, Ungaria si Croatia, a inceput relativ usor sa se dezvolte fara a fi influentata de ostilitatea evenimentelor politice din jur. In 2004 a aderat la Uniunea Europeana, iar din ianuarie acest an euro a devenit moneda nationala.

Asezat strategic la doua ore de mers cu masina de Venetia si trei de Viena, Ljubljana, capitala Sloveniei, este un oras foarte frumos si in aceeasi masura linistit, care imbina cu distinctie stilul baroc cu cel modern.

Situat de-a lungul raului Ljubljanca, orasul este renumit prin centrul vechi, sau prin varfurile gemene ale Catedralei, care la randu-i gazduieste impresionante fresce. Orasul se bucura mai mereu de foarte multi turisti veniti din toate colturile pamantului. Centrul vechi este bine sa fie strabatut la pas, pentru a nu pierde un drum de-a dreptul incantator. In ciuda faptului ca este un oras european de marime medie, isi pastreaza caracterul prietenos al unui oras mic, avand in acelasi timp toate caracteristicile unei metropole. Aici, in punctul de intalnire al culturilor estice, vechiul se intrepatrunde armonios cu noul. Ljubljana este un oras cultural, care gazduieste multe teatre, muzee si galerii si se poate mandri cu una dintre cele mai vechi filarmonici din lume. Este un oras in care au loc numeroase concerte si diferite evenimente.

O plimbare pe marginea raului Ljubljanca te relaxeaza total. Tavernele situate pe ambele parti ale raului te imbie sa le calci pragul. Daca te lasi dus de stradutele inguste te trezesti in fata Catedralei, unul dintre simbolurile zonei. Panorama vazuta din varful Catedralei iti ofera imagini de neuitat. Pentru ca stiu sa-si vanda marfa, cum se spune, gazdele nu te lasa sa pleci pana nu vizionezi un filmulet cu istoria Sloveniei.

Pentru ca are o suprafata mica (20.273 km2), Slovenia se poate strabate foarte usor cu masina in orice directie, autostrazile fiind impecabile, fiind montate indicatoare pentru toate rutele posibile. Nu ratati Postojna, o localitate aflata la vreo 80 de km de capitala Ljubljana. Ai zice ca esti la Breaza, peisajul din zona fiind mirific. Gazdele, primitoare si bine pregatite pentru orice turist: nu mica ne-a fost mirarea cand, in galerii, o casierita ne ofera, pe langa tichetul de intrare, si un pliant in limba romana cu prezentarea pesterii.


Ne-au incantat:
- Pestera Postojna (situata la o ora de mers cu masina de Ljubljana)
- Castelul Predjama (situat la o ora de mers cu masina)
- Muzeul lacului Cerknica, la doua ore

- Statiunile de schi. Cea mai mare parte a Alpilor Iulieni se afla in Parcul National Triglav. Renumita statiune Bled este situata la marginea parcului. Bled este considerata un adevarat paradis turistic cu numeroase posibilitati de recreere. Bohinj este punctul de plecare pentru numeroase drumetii montane; lacul Bohinj si Bohinjska Bistrica sunt un paradis pentru iubitorii de activitati acvatice. In imprejurimi exista partii de schi si trasee pentru schiorii cross-country, de asemenea facilitati pentru ciclism montan, parapanta, alpinism sportiv etc. In localitatea Planica din apropiere, la adapostul muntilor inalti de doua mii de metri, cei mai buni sportivi la saritura cu schiurile intra in competitie in fiecare an. Orasele din valea Sota, valea raului de smarald, Kobarid, Tolmin ii atrag pe cei care cauta liniste, dar si pe iubitorii de adrenalina. Aici sunt posibilitati de a practica numeroase sporturi acvatice. Puteti de asemenea cunoaste aceasta vale prin sporturi ca parapanta, planorismul sau ciclismul montan.

- Mediterana. Coasta slovena are o lungime de 46,6 kilometri. Centrul istoric al orasului Koper este considerat unul din cele mai pitoresti locuri din zona de nord a peninsulei Istria. Orasele Piran, Izola si Koper, situate de-a lungul litoralului, atrag turistii prin aerul lor medieval.Intregul oras Piran, un vechi port la mare, este protejat ca monument cultural si istoric si si-a pastrat aspectul medieval cu strazi inguste si case compacte, care se ridica in trepte dinspre campie spre dealuri, dand intregii zone o atmosfera tipic mediteraneana.

- Pohorje se intinde pe o suprafata de aproximativ 1.000 de kilometri patrati si este acoperit de paduri de conifere, in anumite zone s-au dezvoltat centre de schi (Areh, Rogla, Kope) si alte zone din Pohorje ofera trasee montane intinse pentru excursionisti si iubitorii de ciclism si calarie.

- Maribor, cu aproape 115.000 de locuitori, este considerat al doilea oras din Slovenia. Aici sunt viile cele mai vechi din lume, care cresc pe langa raul Drava de mai mult de patru secole. De-a lungul raului Drava se afla Lent, un oras pitoresc si plin de viata, faimos pentru Festivalul multicultural din Lent. Viile intinse, care incep de la marginea orasului pana peste dealurile Maribor, se intrepatrund cu peste 50 kilometri de drumuri ale vinului. Pe aceste drumuri se afla magazine de vinuri si ferme turistice.


Sursa: www.adevarul.ro/