marți, 26 aprilie 2011

Tenerife – insula unde este mereu primavara

Articolul 300 si Anne Marie care a pregatit ceva special: multa sangria pe o terasa din Tenerife :)

Tenerife este cea mai mare insula dintre Insulele Canare din Oceanul Atlantic. Este cea mai populata insula a Spaniei si a arhipelagului, avand o lungime de 80 de km si o latime de 50 de km. Coasta sudica a insulei, foarte dezvoltata, are o clima uscata si plaje aurii in timp ce coasta nordica are o clima umeda si plaje cu nisip negru situate la poalele stancilor abrupte, care iti aduc aminte de originile vulcanice ale insulei. Intre aceste doua zone se afla cel mai inalt varf din Spania, Teide, acoperit permanent de zapada si cu o inaltime de 3.718 m.

Pamant legendar pentru vechii navigatori si pentru autorii clasici, Tenerife continua sa fie o bijuterie naturala care isi pastreaza neschimbat farmecul si care ofera totodata luxul si facilitatile necesare pentru relaxare si distractie. Nu se poate vorbi de un singur peisaj in Tenerife ci de un mozaic incredibil de peisaje. Totul este un amestec de perspective, culori, arome si panorame diferite care surprind la tot pasul.

Capitala si portul principal, Santa Cruz de Tenerife, se afla in partea de sud vest, intr-un golf spectaculos. Carnavalul de aici este cel mai exuberant din Spania si este de asemenea foarte popular in toata lumea, fiind declarat Festival de Interes Turistic International. Carnavalul este celebrat in multe zone din nordul si sudul insulei, dar partea sa cea mai importanta se desfasoara in Santa Cruz: concursuri, grupuri de muzicieni stradali, grupuri de menestreli , oameni costumati etc. Odata ce este aleasa Regina festivalului ia sfarsit prima parte a carnavalului, urmand sa inceapa carnavalul de pe strada, unde numerosi oameni se aduna in centrul orasului Santa Cruz pentru o sarbatoare care va dura 10 zile.

Ospitalitatea face parte din spiritul insulei. Pozitia sa geografica, punte de legatura de-a lungul secolelor intre Europa si America, a transformat Tenerife intr-un punct de escala si obiectiv pentru comercianti, aventurieri si oameni de stiinta. Contactul cu alte culturi si nationalitati a fost intotdeauna ceva obisnuit aici. Aceasta ospitalitate proverbiala din Tenerife, care se face simtita inca de la aeroport si se regaseste in continuare in serviciile hotelurilor, in locurile de distractie si in orice clipa a vacantei transforma sejurul oricarui turist intr-o experienta dintre cele mai placute.

Printre atractiile insulei se numara:

Plajele - peste 140 de plaje naturale si artificiale, majoritatea cu nisip negru de origine vulcanica, dar si cateva cu nisip auriu.

Puerto de la Cruz – cea mai veche statiune din Tenerife, cu hoteluri construite pe stancile din lava neagra

Parcul National Teide – declarat in 2007 loc al patrimoniului mondial, ofera peisaje fascinante create de vulcanul Teide

Stancile Los Gigantes - stanci verticale ce "cad" in mare de la inaltimi curpinse intre 500 si 800 de metri.

Piramidele de la Guimar - structura lor aminteste de construcţiile similare din Mexic, vestigii ale vechilor civilizatii azteca si maya.


vineri, 22 aprilie 2011

Paste in Germania - Traditii

Se crede ca termenul german “Ostern” vine de la o zeita anglo-saxona din antichitate numita "Eastre", "Eostre", "Ostara". Momentul sarbatorii este foarte special - celebrarea lui Hristos coincide cu trezirea naturii la o noua viata dupa somnul hibernal. In gospodariile germane se face curatenia de primavara si se decoreaza casele cu ramuri inmugurite, narcise, salcie, primele mladite de grau. Copaci de Pasti, copacei micuti sau ramuri, impodobiti cu oua, au facut parte mult timp din sarbatoarea germana a Pastelui.

Din traditia sarbatorii face parte si masa bogata de Pasti, dupa un post sever. Este imposibil sa iti imaginezi Pastele fara oua colorate, schimbate sau daruite, traditie care dateaza din sec. al 16-lea. De Pasti copiii joaca un joc: se intrec in rostogolirea oualor colorate pe pante din iarba sau le ciocnesc la capetele ascutite si copilul al carui ou nu s-a spart, il obtine si pe cel spart. Iar familia mananca oua fierte tari saptamani la rand!

Iepurasul de Pasti este mentionat pentru prima data in Germania, in 1590. In unele regiuni se crede ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate in noaptea dinaintea Pastilor. Primele delicatese din aluat dulce sub forma de iepurasi au aparut tot in Germania, pe la 1800.

Paste in Franta - Traditii

Potrivit unei traditii incepute in secolul XII, in fiecare an, incepand cu Joia Mare, clopotele bisericilor din orasele si satele din Franta amutesc in semn de respect pentru jertfa lui Iisus pe cruce. Legenda spune ca atunci clopotele tuturor bisericilor din Franta isi iau zborul catre Roma.

Duminica, ziua invierii lui Iisus , clopotele de Pasti revin in biserici si catedrale si, in drumul lor de reintoarcere de la Roma, lasa sa cada din cer oua, ciocolata si alte bunatati.

In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme, nerabdatori, sa caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. Ouale decorate, alaturi de iepurasi si puisori, reprezinta simbolurile specifice Pastelui din Franta. Un alt obicei raspandit printre copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de Pasti sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lugul unui mic plan inclinat. Singurul ou care "supravietuieste" este declarat, la fel ca si proprietarul sau, drept invingator. Acest joc porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus.

Intrucat Pastele si invierea lui Cristos se sarbatoresc odata cu sosirea primaverii, simbolurile renasterii si vietii au ajuns sa fie sinonime cu Pastele. Intrucat francezii iau in serios gastronomia, mancarurile lor traditionale de Pasti incorporeaza acest simbolism, mai ales cu ocazia pranzului din duminica Pastelui. Mielul (un important simbol al Pastelui) este gatit in diverse variante, dar cel mai adesea potrivit unei retete traditionale numita "Gigot D'agneau".
Sursa: godessdiana88@yahoo.com

Paste in Spania - Traditii

In Spania, Pastele se sarbatoreste mai fastuos decat in alte state europene. Incepand cu duminica Floriilor si pana in ziua de Pasti au loc procesiuni pe strazile din majoritatea oraselor spaniole, cele mai populare fiind cele din Andaluzia.

Oamenii poarta, intr-o atmosfera de doliu, ce poate parea apasatoare pentru privitori, statuete ale sfintilor infatisand scene biblice, asezate pe platforme de lemn (tronos). Statuetele sunt confectionate din aur, argint si tesaturi fine si decorate cu flori proaspete, iar purtatorii acestora (costaleros) sunt membri ai fraternitatilor religioase.
In unele cazuri, participantii la procesiune poarta haine ce amintesc de locuitorii din Nazareth. Acestia ii urmeaza pe purtatorii platformelor.

Postul Mare consituie o perioada de meditatie, rugaciune si privatiuni, care-i purifica pe oameni si ii pregateste pentru miracolul Invierii.

In Joia Mare se desfasoara procesiuni in cele mai importante orase medievale in care credinciosii poarta sfintele icoanele cu Iisus si Fecioara Maria pentru a comemora intrarea lui Hristos in Ierusalim.

In Sambata Mare, toata lumea merge la biserica, iar duminica se ia masa in familie si se merge in vizita la rude.

Paste in Italia - Traditii

In Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul intregului an, dar se opresc in Joia Mare si linistea se asterne peste intreg tinutul.
In "Vinerea Sfanta" , multe orase gazduiesc parade prin care se reaminteste drumul patimilor lui Cristos catre locul sau de crucificare. In ajunul Pastelui, la miezul noptii, aproape intreaga suflare se aduna pentru a lua parte la una din cele mai lungi liturghii ale anului, asteptand invierea Domnului.

Bisericile sunt de obicei pline in dimineata de Pasti. Altarele sunt inundate de flori albe. Dupa indelungata liturghie din noaptea anteriora, se celebreaza acum una mai scurta si mai incantatoare parca. "Messa corta, tavola lunga" , ori "Slujba scurta , masa lunga" , este motoul italian pentru Paste. In acest fel , se intelege ca dupa o saptamana de post aspru si rugaciuni, urmeaza rasplata unui ospat imbelsugat impreuna cu prietenii.

Sarbatoarea Pascala - "Pasqua" - este cu atat mai frumoasa pe taramul italian cu cat poti sa o petreci dupa cum iti place. Retele traditionale din miel si iepure alterneza cu ouale fierte, "antipasto" si pastele. Deserturile populare de Pasti cuprind "pastiera" , o placinta din grau , " migliaccio", o prajitura cu spaghetti si traditionala "colomba" , o prajitura in forma de porumbel cu glazura si migdale.

Pasquetta, a doua zi de Paste, este o zi de sarbatoare si in Italia. Denumita si "Lunedì dell’Angelo" (Lunea Ingerului), in aceasta zi se comemoreaza , asa cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea , "intalnirea mesagerului ceresc cu femeile grabite sa ajunga la mormantul lui Cristos ", ocazie cu care acestora li s-a zis " Nu va temeti, ca stiu ca pe Iisus cel rastignit Il cautati. Nu este aici; caci S-a sculat precum a zis."
Cei care nu au reusit sa plece de acasa pana de Pasquetta, fac o mica excursie sau isi programeaza o scurta iesire din oras . Cei aflati deja departe de caminul lor obisnuiesc sa iasa la un picnic, alaturi de prieteni.


Paste in Grecia - Traditii


Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est.

Prima ceremonie este tinuta in Vinerea Mare, cunoscuta ca si ziua coborarii trupului Mantuitorului de pe cruce. Catafalcul este scos din altar si purtat pe strazile orasului, urmat de credinciosi cu lumanarile aprinse.

In orasele mari din Creta, precum Heraklion, este foarte dificil ca vineri seara sa poti face o rezervare la un restaurant si asta pentru ca atunci este permis sa consumi si proteine animale. Este vorba de o cina speciala care include toate tipurile de fructe de mare, dar nu si peste. Sunt servite mancaruri care includ calamari, caracatita, creveti, icre, peste-paste (taramosalata), frunze de vita de vie umplute cu orez. Aceasta este singura zi in timpul Postului, care precede Invierea, cand proteinele animale sunt consumate.

In sambata dinaintea primei zilei de Paste, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Iisus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia Anargyroi in Plaka. De aici „iau lumina” toate bisericile din Attika si tot restul Greciei.

Sambata Mare este dedicata pregatirilor, iar atmosfera generala este de voiosie si buna dispozitie, pentru ca se stie ca nu a mai ramas mult timp pana la Inviere. Bisericile sunt decorate de sarbatoare, oamenii sosesc pe inserat, avand lumanari, iar la miezul noptii iau lumina si isi spun "Hristos a inviat!".

In Duminica Pastelui prietenii si familia se aduna si sarbatoresc. Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita numita „magiritsa”, un fel de drob lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, "kokoretsi", este nelipsita. Dis-de-dimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon ("painea lui Hristos") este o alta delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.

Apokries este o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici.
In Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka, „lovindu-se” unii pe altii cu niste bete din plastic si aruncand cu confetti. In Tracia si Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o tematica religioasa.
In Corfu,o amenii arunca vase din ceramica de la balcon. Spargerea ceramicii aduce noroc, asadar „culegeţi de pe jos neaparat o bucata sparta de ceramica si veţi avea noroc pentru tot restul anului".


Paste in Olanda - Traditii

Pastele in Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post si penitenta . Pregatirile pentru carnavaluri incep inca din anul anterior in cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, cand un consiliu de 11 persoane se intalneste pentru a pune la cale programul carnavalurilor.

In timpul carnavalurilor, olandezii participa la diverse petreceri, parade si baluri mascate. In fiecare oras o persoana este aleasa Printul Carnavalului si ii sunt inmanate cheile urbei.

In prima zi de Paste, olandezii obisnuiesc sa ia masa in familie. Masa este atent decoarata de gospodine cu oua colorate si flori de primavara. Nelipsita din meniul traditional al olandezilor este „Paasbrood”, un fel de paine dulce care contine struguri si stafide.
Sursa: http://www.apropo.ro/