Venetia - Mihai Eminescu

S-a stins viata falnicei Venetii,
N-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri;
Pe scari de marmura, prin vechi portaluri,
Patrunde luna, inalbind peretii.

Okeanos se plange pe canaluri...
El numa-n veci e-n floarea tineretii,
Miresei dulci i-ar da suflarea vietii,
Izbeste-n ziduri vechi, sunand din valuri.

Ca-n tintirim tacere e-n cetate.
Preot ramas din a vechimii zile,
San Marc sinistru miezul noptii bate.

Cu glas adanc, cu graiul de Sibile,
Rosteste lin in clipe cadentate:
"Nu-nvie mortii - e-n zadar, copile!"

La Bucovina – Mihai Eminescu

N-oi uita vreodata, dulce Bucovina,
Geniu-ti romantic, muntii in lumina,
Vaile in flori,
Rauri resaltande printre stance nante,
Apele lucinde-n dalbe diamante
Peste campii-n zori.

Ale sortii mele plangeri si surase,
Inganate-n canturi, inganate-n vise
Tainic si usor,
Toate-mi trec prin gandu-mi, trec pe dinainte,
Inima mi-o fura si cu dulci cuvinte
Imi soptesc de dor.

Numai langa sanu-ti geniile rele,
Care imi descanta firul vietii mele,
Parca dormita;
Ma lasara-n pace, ca sa cant in lume,
Sa-mi visez o soarta mandra de-al meu nume
si de steaua mea.

Cand pe bolta bruna tremura Selene,
Cu un pas melodic, cu un pas alene
Lin in calea sa,
Eol pe-a sa arpa bland rasunatoare
Cant-a noptii dulce, mistica cantare,
Cant din Valhala.

Atunci ca si silful, ce n-adoarme-n pace,
Inima imi bate, bate, si nu tace,
Tremura usor,
In fantazii mandre ea isi face cale,
Peste munti cu codri, peste deal si vale
Mana al ei dor.

Mana doru-i tainic colo, inspre tine,
Ochiul imi sclipeste, genele-mi sunt pline,
Inima mi-i grea;
Astfel totdeauna, cand gandesc la tine,
Sufletul mi-apasa nouri de suspine,
Bucovina mea!

Din strainatate – Mihai Eminescu

Cand tot se-nveseleste, cand toti aci se-ncanta,
Cand toti isi au placerea si zile fara nori,
Un suflet numai plange, in doru-i se avanta
L-a patriei dulci plaiuri, la campii-i razatori.

Si inima aceea, ce geme de durere,
Si sufletul acela, ce canta amortit,
E inima mea trista, ce n-are mangaiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemarginit.

As vrea sa vad acuma natala mea valcioara
Scaldata in cristalul paraului de-argint,
Sa vad ce eu atata iubeam odinioara:
A codrului tenebra, poetic labirint;

Sa mai salut o data colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, linistiri,
Ce respirau in taina placeri mai naturale,
Visari misterioase, poetice soptiri.

As vrea sa am o casa tacuta, mitutica,
In valea mea natala, ce undula in flori,
Sa tot privesc la munte in sus cum se ridica,
Pierzandu-si a sa frunte in negura si nori.

Sa mai privesc o data campia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile si albe le-a tesut,
Ce auzi odata copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a vazut.

Melodica soptire a raului, ce geme,
Concertul, ce-l intoana al pasarilor cor,
Cantarea in cadenta a frunzelor, ce freme,
Nascur-acolo-n mine soptiri de-un gingas dor.

Da! Da! As fi ferice de-as fi inca o data
In patria-mi iubita, in locul meu natal,
Sa pot a binezice cu mintea-nflacarata
Visarile juniei, visari de-un ideal.

Chiar moartea, ce raspande teroare-n omenire,
Prin vinele vibrande ghetoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme in dulce linistire,
In visuri fericite m-ar duce catre nori.

1866, 17/29 iulie

Omagiu lui Eminescu

“Neamul nostru romanesc si-a asigurat dreptul la nemurire mai ales prin creatia lui Eminescu. Petrolul si aurul nostru pot intr-o zi seca. Graul nostru poate creste si-aiurea. Toate s-ar putea intampla. Un singur lucru nu se poate intampla – disparitia poemelor lui Eminescu. Si cat timp va exista in lume un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvata. Un neam supravietuieste mai ales prin creatiile geniilor sale” (Mircea Eliade )


Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mandri aste le nutresc;
Caci ramane stanca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormantul
Spada ta de sange dusman fumegand,
Si deasupra idrei fluture cu vantul
Visul tau de glorii falnic triumfand,
Spuna lumii large steaguri tricoloare,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Cand s-aprinde sacru candida-i valvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surazand,
Ce pe Marte-n glorii sa orbeasca-l face,
Cand cu lampa-i zboara lumea luminand,
El pe sanu-ti vergin inca sa coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il strange-n brate, tu ii fa altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tanara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai in fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata in vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mandrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Timisoara si Catedrala Mitropolitana Ortodoxa

Situata la mai putin de 700 km distanta de 13 capitale europene, Timisoara este un oras in care se poate ajunge relativ usor si care isi rasplateste vizitatorii cu o multime de atractii turistice. Istoria sa de peste opt secole se reflecta si in cele peste 14.500 de cladiri istorice (care reprezinta intreaga istorie a arhitecturii europene, de la perioada baroca pana la cea interbelica). Cladirile formeaza astazi cea mai mare rezervatie de arhitectura din tara, de o valoare deosebita atat pentru Romania, cat si pentru Europa.

Catedrala Mitropolitana din Timisoara este cel mai mare edificiu religios din Timisoara, catedrala a Mitropoliei Banatului, cu hramul "Trei Ierarhi".

Situata in centrul orasului Timisoara, la incrucisarea celor mai importante artere de circulatie, catedrala Mitropolitana impresioneaza prin dimensiunile ei, prin gratia liniilor cat si prin invelisul de tigla smaltuita care straluceste de departe in razele soarelui. Catedrala ortodoxa, veritabil simbol al orasului, a fost construita intre 1936 si 1940 dupa planul arhitectului Ioan Troianescu, fiind declarata monument de arta pentru arhitectura, pictura si sculptura ei.

Au fost necesari cinci ani de munca intensa pana la ridicarea tuturor lucrarilor de arhitectura, suprafata construita cuprinzand 1.542 m, iar volumul in jur de 50.000 mc, capacitatea fiind estimata la aproximativ 5.000 de credinciosi. O atentie speciala merita cele sapte clopote al caror sunet impresioneaza prin rezonanta neobisnuita care se aude pe tot cuprinsul orasului.

Stilul arhitectural al catedralei imbina traditia religioasa romana cu cea bizantina-moldoveneasca. Stilul, cu firide sub stresini, cu bolte instelate in interior, cu discuri lacuite intr-o multitudine de culori, poate fi gasit in manastiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului XIV. Catedrala are nu mai putin de 11 turle din care turnul principal are 83,7 metri. Constructia are o lungime de 63m si o latime de 32.

Din piata catedralei se ajunge in pridvorul deschis pe o scara de beton cu douasprezece trepte. Pridvorul deschis este sustinut de sase coloane mari din marmura asezate pe un soclu patrat. Intrarea in pridvorul inchis se face prin trei usi masive in doua canaturi frumos sculptate, atat pe fata exterioara, cat si pe cea interioara. Mai are usi pentru intrare si in partile laterale (sud si nord), de asemenea sculptate. Pe pridvor se afla turnul-clopotnita in forma patrata, cu cate cinci ferestre pe fiecare fata. Clopotele, melodios armonizate de compozitorul Sabin Dragoi, au o greutate de 8000 kg. Din pridvorul inchis, care este foarte larg, se intra in pronaos tot prin trei usi sculptate, dotate cu geamuri in partea superioara. Boltile din pronaos sunt sustinute de cinci coloane din marmura, de forma octogonala, cu capiteluri sculptate.

In pronaos, pe partea dreapta, sunt asezate, inca din anul 1956, moastele Sf. Iosif cel Nou de la Partos, fost Mitropolit al Timisoarei, in secolul al XVII-lea. Iconostasul impresioneaza printr-o sculptura realizata de Stefan Gajo. Sculptura mobilierului este opera lui Traian Novac. Picturile interioare si exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian. Intre anii 2003-2006 pictura catedralei mitropolitane a fost restaurata, redandu-i-se stralucirea originala.

Inca din anul 1962 din initiativa mitropolitului Nicolae al Banatului, s-a hotarat organizarea unei colectii care sa cuprinda arta religioasa veche din Banat, adapostita in subsolul din incinta catedralei. Muzeul detine 3.000 de carti bisericesti rare, peste 800 de icoane si picturi, peste 130 de obiecte bisericesti, 10 artifacte de metal pretios, 10 vesminte, un templu, etc. Aici se gasesc manuscripte romanesti timpurii precum "Noul Testament de la Balgrad" din 1648 sau "Cazania lui Varlaam" din 1643. Partea de subsol dinspre altar cuprinde necropola mitropolitilor Banatului.

Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Stavanger, Norvegia – Fiorduri si plaje superbe

Cat de pretiosi imi sunt colegii! Am avut confirmarea de la o colega care mi-a sugerat o destinatie incredibila. (Merci Miha)

Regiunea Stavanger, din sud vestul Norvegiei ofera numeroase atractii pitoresti: fiordul Lysefjord, plaja Solastranda sau muntii Preikestolen si Kjerag sunt doar cateva dintre acestea.

Fiorduri superbe
Fiordurile norvegiene au fost cotate printre destinatiile turistice cele mai frumoase din lume. Intr-un sondaj al celor mai populare obiective din Patrimoniului Mondial realizat de National Geographic Traveler Magazine si Centrul National Geographic pentru Dezvoltare Durabila, fiordurile din vestul Norvegiei au iesit castigatoare.

Regiunea Stavanger are cateva fiorduri superbe. Unul dintre cele mai renumite fiorduri din regiune este Lysefjord. Fiordul are 42 de kilometri lungime, cu ziduri stancoase care coboara aproape vertical, 1.000 de metri, in mare. Fiordul nu este numai lung si ingust dar in unele locuri adancimea sa este egala cu inaltimea coastelor sale.

Poti privi acest fiord magnific intr-o croaziera, pornind din Stavanger. Acesta este fara indoiala unul dintre punctele culminante ale atractiilor naturale norvegiene.

Munti maiestuosi
Lysefjord este gazda altor doua alte atractii majore: masivele Preikestolen si Kjerag.

Preikestolen este situat la 600 de metri deasupra nivelului marii, poate fi vazut din Lysefjord, dar panorama este si mai impresionanta de sus. Dupa o escaladare spectaculoasa de doua ore vei avea o vedere magnifica asupra fiordului.

Kjerag este o alta atractie majora din zona. Cel mai inalt varf se afla la 1110 de metri deasupra nivelului marii, dar versantul nordic al Lysefjord atrage majoritatea vizitatorilor. Peretele muntelui are 984 de metri si se afla langa celebra Kjeragbolten, o stanca ce leaga altele doua intr-un mod spectaculos. Este nevoie de o drumetie de doua ore si jumatate pana la Kjerag. Fii pregatit insa pentru o excursie obositoare, care merita insa efortul.

Cascada Månafossen
Daca iti plac drumetiile vei fi incantat sa ajungi la cascada Månafossen; aceasta are o cadere libera de 92 de metri, fiind cea mai inalta cascada din Norvegia. Cascada este protejata si este una dintre cele mai mari atractii din regiunea Rogaland.

Plaje incantatoare
Regiunea Stavanger nu ofera doar fiorduri frumoase si munti maiestuosi, dar si plaje uimitoare. Aici te poti plimba pe cele mai lungi plaje de nisip din Norvegia. Sunday Times a clasat Solastranden ca cea mai deosebita a sasea plaja din lume.

Jurnalistul David a fost atat de entuziasmat incat a evaluat plaja inaintea celor din Spania si Thailanda. Petrece putin timp aici pentru a face orice iti place - plaja, inot, surfing sau kiting. Farurile de-a lungul dar si din largul coastei sunt deschise pentru turisti, iar unele dintre ele ofera cazare si hrana.

Sursa: www.visitnorway.com/

Tallinn, Estonia si Turku, Finlanda capitale culturale in 2011

Programul "Capitala culturala europeana" a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii.

Orasele Tallinn, din Estonia, si Turku, din Finlanda, detin de la 1 ianuarie titlul de capitala culturala a Europei (CCE) 2011, in baza unei decizii din 2007 a Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana.

Aici vor avea loc diverse evenimente culturale in acelasi timp cu prezentarea propriilor atractii turistice.
Orasul estonian Tallinn a fost ales pentru frumusetea peisajelor si varietatea activitatilor culturale. Aici sunt programate concertul de jazz al lui Bobby McFerri, un spectacol de balet si expozitii de pictura, sculptura si fotografie. Iar trupele de muzica alternativa si teatrele fac ca orasul sa fie unic.
Oraselul Turku din Finlanda reprezinta o combinatie fascinanta intre vechi si nou. Este renumit pentru arhitectura istorica, restaurantele de pe vapoare si mediul academic.
Si aici vor avea loc festivaluri de muzica, spectacole de teatru de vara, intreceri sportive si sute de evenimente legate de sarbatorile de iarna.

Peste 40 de orase au obtinut acest titlu pana in prezent, informeaza site-ul Uniunii Europene.
Capitale culturale europene:
2010 Istanbul (Turcia), Essen (Germania) si Pecs (Ungaria)
2012 Guimaraes (Portugalia) si Maribor (Slovenia)
2013 Marsilia (Franta) si Kosice (Slovacia)

Primul si singurul oras din Romania de pana acum care a detinut apreciatul titlu de capitala culturala europeana a fost Sibiul, in 2007, impreuna cu Luxemburgul. Romania va mai putea avea abia in 2020 un alt oras desemnat drept capitala culturala europeana.

Surse: Europafm.ro