Manastirea Brancoveanu, Sambata de Sus

Ctitoria brancoveneasca de la Sambata de Sus sta adapostita astazi, ca si odinioara, sub inaltele pridvoare de piatra ale Muntilor Fagaras, acolo unde lantul lor se intrerupe parca intr-o uriasa "poarta de trecere catre fratii de dincolo de munti". Descifrand cu pasul strabunele poteci dacice, daco-romane si apoi romanesti, pe unde inaintasii nostri si-au trecut turmele, durerile si bucuriile cate vor fi fost, de o parte si de alta a Carpatilor, poate chiar prin aceasta mare trecatoare vor fi venit mesterii pe care Voievodul Martir Constantin Brancoveanu i-a chemat sa inalte cunoscuta biserica din Fagaras odata cu vestita ctitorie de la Sambata de Sus, in vecinatatea palatului unde planuise sa se retraga cu intreaga familie. Tot pe aici au trecut calugarii aducand carti tiparite in Tara Romaneasca, cand romanii din aceasta parte a Carpatilor erau fortati sa-si paraseasca legea stramoseasca.

Istoria Manastirii Brancoveanu incepe in secolul al XVII-lea. Daca la inceputul secolului XVI avem mai multe marturii indirecte despre existenta manastirii prin mentionarea unor calugari de aici in diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, cand satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor. Acesta, se spune ca a construit o bisericuta din lemn pe valea raului Sambata, probabil pentru calugarii sihastri de aici. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti (1688-1714), a zidit din piatra si caramida o manastire.

La sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scapase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat insa asupra punctului principal de rezistenta, credinta ortodoxa a romanilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor. Pentru intarirea si salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizarii, aparut prin trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brancoveanu a transformat si reorganizat vechea manastire ortodoxa din Sambata de Sus, cu calugari sihastri, intr-o manastire mai mare cu viata de obste (calugari care traiesc, muncesc si se roaga impreuna), spre a da marturie in timp despre unitatea de neam si credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor. Tot aici, voievodul martir, infiinteaza o "Scoala de gramatici", un atelier de pictura in fresco si o mica tipografie pe care le instaleaza in noua incinta, dupa modelul brancovenesc folosit in toate ctitoriile domnesti.

Muzeul Manastirii Brancoveanu detine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinand secolelor XVIII-XIX, in mare majoritate executate in maniera popular-naiva, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brancovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult. Pe latura vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica ale ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei: Nicolae Balan, Nicolae Colan , Nicolae Mladin si Antonie Plamadeala.

Surse: www.sambatadesus.ro / www.manastireabrancoveanu.ro

Cracovia, Polonia – dincolo de timp

Descoperirea acestui oras a fost o revelatie pentru mine. Iarna, pe strazile pietruite pline de calesti si cladiri medievale, ma simteam o printesa care pasea dincolo de timp, intr-o lume perfecta. Armonia si atmosfera orasului sunt greu de descris, iar de-a lungul istoriei sale numerosi artisti, muzicieni, actori, scriitori si-au pus intr-un fel sau altul ampreunta asupra Cracoviei.

Centru cultural european de prestigiu, renumit in intreaga lume pentru monumentele si istoria sa, Cracovia impresioneaza de la prima vizita, fiind unul dintre cele mai frumoase orase din lume. Intre 1038 - 1596 a fost de altfel capitala Poloniei, inainte de mutarea acesteia la Varsovia, o perioada mai mult decat favorabila dezvoltarii orasului. Atunci arhitecti si artisti celebri au dat nastere unor proiecte arhitecturale care au impresionat si rezista si astazi, la fel de frumoase, incarcate de semnificatii prin trecerea timpului.

Cracovia detine unul dintre cele mai bine pastrate centre orasenesti medievale din Europa. Vechiul Oras este declarat monument UNESCO si contine o bogatie de elemente arhitecturale pretioase din diferite perioade, cu biserici magnifice si palate aristocratice pe vechile strazi, reminiscenta a zilelor glorioase cand era resedinta regilor si a regalitatii.

Astazi Cracovia este un muzeu in aer liber, fie ca este vorba de Wawel, Orasul Vechi, Kazimierz (fostul cartier evreiesc) sau de biserici (peste o suta), castele, vechi vile, totul atrage si fascineaza. Principala intrare in orasul vechi se facea prin Poarta Floriana, asezata in cadrul zidurilor orasului initial, acum un suport pentru artisti si operele lor.

Castelul Regal de pe Dealul Wawel : poate cel mai cunoscut obiectiv turistic si monument istoric din oras, un simbol al Cracoviei. Ajungeti usor aici pe strada Kanonicza, o strada ingusta, una dintre cele mai vechi si mai importante din oras, ce si-a pastrat foarte bine atmosfera si arhitectura, fiind astazi un atragator loc de promenada.
Ansamblul ce gazduia altadata regii si reginele Poloniei este aglomerat in permanenta, pentru ca atractiile sunt pe masura: apartamentele regale si salile oficiale, colectii de arta orientala, arme si armuri, una dintre cele mai valoroase colectii de tapiserie flamanda, piese arheologice, obiecte de epoca, portrete ale monarhilor si multe altele.

Kazimierz : vechiul cartier evreiesc este unul dintre cele mai interesante locuri din Cracovia, marturie a importantei comunitatii mozaice in istoria tarii. Are nu mai putin de sapte sinagogi, opere de arta arhitecturala impresionante.
Extraordinar este si ca in cartierul evreiesc din Cracovia se gasesc doua dintre cele mai frumoase biserici gotice din Polonia, Sf Catherine si Corpus Christi, demonstrand ca pret de secole cele doua comunitati au trait impreuna, intr-un climat cosmopolit si tolerant, care a ajutat la dezvoltarea rapida a orasului.

Rynek Glowny : Piata centrala din Cracovia gazduieste unele dintre cele mai vechi cladiri din Cracovia, precum Sukiennice (Sala Tesaturilor) - fosta bursa de textile, astazi fiind o filiala a Muzeului National - Biserica St Adalbert, Biserica Sf Maria - un simbol al orasului, usor de recunoscut datorita celor doua turle - si multe altele. Cladirile ce inconjoara piata, multe dintre ele foarte vechi, gazduiesc la randul lor institutii prestigioase, precum Muzeul de Istorie a Orasului Cracovia, Centrul Cultural International, alaturi de magazine, restaurante, cluburi, cafenele. Fatadele bine intretinute si interesant decorate, arhitectura clasica, avand numeroase elemente inedite, atmosfera placuta, toate fac din Piata Centrala un loc recomandat pentru promenada.

Centrul orasului : aici veti gasi numeroase muzee, locuinte vechi, anticariate si librarii, magazine mai mari sau mai mici, monumente istorice, cateva gradini, sute de restaurante, cafenele si baruri. Mereu aglomerat, viata pare sa se scurga aici intr-un ritm mult mai agitat decat in restul Cracoviei. Merita vizitate muzeele - Casa Jan Matejko, Muzeul de Arheologie - cele cateva galerii de arta - in special Galeria Jan Fejkiel - bisericile - Biserica Franciscana, Biserica Dominicana, Biserica Sf Petru si Pavel, Biserica Sf Andrei. Fiecare dintre aceste lacasuri de cult este o opera de arta arhitectonica, iar picturile si mai ales vitraliile va vor impresiona cu siguranta.

Palatul Bánffy din Cluj

Palatul Bánffy, sediul de astazi al Muzeului de Arta, este una dintre cele mai cunoscute cladiri istorice ale orasului Cluj. Stramosii familiei Bánffy sunt mentionati in documentele istorice deja in secolul al XIII-lea, in Transilvania au obtinut mosii in secolele XIII-XIV, blazonul lor cu grifon apare pentru prima data in secolul al XIV-lea in biserica evanghelica din Reghin, patronata de ei. Numele Bánffy se refera la titlul de ban al mai multor membri ai familiei.

Palatul Bánffy este un important edificiu baroc din Clujul secolului XVIII, opera a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann.

Construit intre 1774 si 1785 pe laturile unei curti rectangulare de catre contele Gheorghe (György) Banffy, este considerat a fi cea mai reprezentativa cladire in stilul baroc din Transilvania.

Frontispiciul rococo are blazonul familiei Banffy si statui ale unor personaje din mitologia romana: Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva si Hercule.

Palatul a gazduit ca oaspeti pe imparatii Francisc I si Franz Josef.

Incepand cu 1951, palatul adaposteste Muzeul de Arta din Cluj, cu un valoros patrimoniu de pictura, grafica si arta decorativa.
Nucleul acestui patrimoniu este Colectia Virgil Cioflec, ce reuneste opere ale artistilor consacrati (Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele ale talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu s.a.) dispuse in peste 20 de incaperi. Expozitia de baza prezinta si lucrari ale unor artisti mai putin cunoscuti din Transilvania secolelor XVIII-XIX, respectiv o importanta colectie din lucrari de mare valoare apartinand scolii de pictura din Baia Mare.

Depozitul muzeului adaposteste valori imense, cenzurate din diferite motive istorico-politice.

Etajul cladirii, ce adaposteste Galeria de Arta, a fost inchis in 1990 din cauza starii avansate de degradare a edificiului si redeschis in 1996. Muzeul National de Arta Cluj-Napoca a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european al anului 1997.

Teatrul umbrelor, Indonezia

Teatrul (de papusi) Javanez Wayang isi are originile in poemele epice indiene Ramayana si Mahabharata si este "inima" teatrului indonezian de peste 1000 de ani.
In wayang kulit, papusarul manuieste papusile de piele in asa fel incat umbrele acestora sa danseze pe un paravan alb. In tot acest timp canta, intoneaza naratiunea si rosteste dialogurile.

Sunt mai multe forme de wayang: wayang kulit sunt papusile din umbra sau papusile din piele (kulit insemnand piele in limba indoneziana), wayang golek sunt papusile din lemn, acestea reprezinta actorii principali in piesele de teatru.

Spre deosebire de majoritatea artelor de curte, wayang kulit are o traditie de secole si ca arta populara, asa incat astazi, gratie celor cativa zeci de mii de papusari, este cea mai puternica forma de arta traditionala din Asia de sud-est.

In 1967, Rendra, un poet si dramaturg indonezian foarte cumoscut, a deschis Teatrul Benkel, scena pe care se joaca piese wayang si dansuri wayang, dar si spectacole americane si europene cum ar fi Shakespeare. Francezul Ataud s-a inspirat din teatrul balinez pt a redefini teatrul clasic european.

Palatul Potala, Tibet - resedinta lui Dalai Lama

Palatul Potala este situat pe Dealul Rosu din Lhasa, Tibet, la 3700 de metri deasupra nivelului marii. Palatul are 13 etaje si o inaltime de 117 metri, fiind o adevarata bijuterie de arhitectura tibetana.

Palatul Potala este centrul administrativ si spiritual al poporului tibetan. Cuvantul Potala desemneaza in chineza locul unde locuieste Buddha.
Palatul-resedinta a liderului spiritual suprem al Tibetului, Dalai Lama, a avut regim de manastire budhista pana in anul 1959. In acel an, in urma unei revolte nereusite impotriva stapanirii chineze, al 14-lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, se refugiaza in India; guvernul indian ii daruieste o resedinta la Daramsala, unde se afla si in prezent.

De atunci, Palatul Potala este muzeu de stat, administrat de ministerul de resort al Republicii Populare Chineze. Este inclus in patrimoniul mondial UNESCO.

Legenda spune ca in secolul al VII-lea, regele Song Isan Gambo, care domnea peste regatul Tubo, s-a casatorit cu printesa Wen Cheng din dinastia Tang si a cerut sa i se construiasca un palat cu 999 de camere.

Structura din piatra si lemn numita Potala Palace este de fapt formata din Palatul Alb si Palatul Rosu.
Palatul Alb, cu salile sale, temple si gradini, serveste drept resedinta propriu-zisa a lui Dalai Lama.

Palatul Rosu include mai multe camere destinate venerarii lui Buddha si camere care contin temple unde sunt pastrate ramasitele mai multor Dalai Lama, de la al 5-lea pana la al 13-lea. Toate mormintele fostilor Dalai Lama sunt suflate cu aur. Cel mai impunator este cel apartinandu-i celui de al 5-lea lama, acesta avand 15 inaltime si fiind ornat cu 20000 de diamante si 3 500 kg de aur.
Palatul detine un numar impresionant de sculpturi, picturi, manuscrise si mosteniri culturale foarte valoroase.

Conform obiceiului din partile locului, vizitarea palatului trebuie facuta in sensul acelor de ceasornic si turistii nu trebuie sa calce pe pragurile usilor. La Palatul Potala nu sunt primiti decat maxim 2300 de turisti si pelerini zilnic. Din acest motiv este indicat pentru cei care doresc sa viziteze acest obiectiv turistic sa isi cumpere bilete in avans.

Coasta de Fildes - descopera Africa

Coasta de Fildes reprezinta modalitatea cea mai sincera de a te apropia nu doar de o tara, ci de Africa insasi.

In Coasta de Fildes sau Cote d’Ivoire este cald, este foarte cald, este ingrozitor de cald si umed. Coasta de Fildes este, fara indoiala, un paradis natural al Africii. Cum hotelul in care am stat era situat intr-o zona rezidentiala, seara orasul parea o feerie de lumina, cu sosele serpuind de-a lungul Golfului Guineei si pe peluza orchestra canta discret ,,Comandante Che Guevara” intr-o perfecta simetrie cu atmosfera.

Ziua insa am descoperit contraste de o violenta aproape dureroasa. Munti de gunoaie in putrefactie alterneaza cu zgarie-nori care pastreaza linia arhitectonica desueta a anilor ’60. Mai toate hotelurile si cladirile de referinta au fost construite in perioada dominatiei franceze si au ramas asa. De altfel, franceza este limba vorbita de localnici. Ca turist in Coasta de Fildes, te confrunti cu doua probleme: mancarea si securitatea.

Nu este indicat sa mananci decat in restaurantele marilor hoteluri, iar noaptea este preferabil sa nu iesi pe strazi.

In timpul zilei insa, o plimbare cu salupa in Golful Ebrie este impresionanta - nuferi, palmieri, crocodili la vedere, tot tacamul exotic. In capitala administrativa a tarii, Yamoussoukro, clima se schimba perceptibil, caldura e uscata si relativ suportabila.

Orasul are bulevarde largi, flancate de colibe si vanzatori ambulanti. Se circula aparent fara reguli, desi din loc in loc apar semne orgolioase cu „cedeaza trecerea”. Punctul de atractie al Capitalei este cea mai mare catedrala catolica din lume: Basilique de Notre Dame de la Paix de Yamoussoukro. Construita intre 1985 si 1990, a costat 300 de milioane de dolari, are 18.000 de locuri si 158 de metri inaltime. A fost inaugurata in 1990 de catre Papa Ioan Paul al II-lea.

In apropiere de Yamoussoukro, poti vizita plantatiile de cacao care se intind pe mii de hectare. Sau te poti infunda intr-o plantatie de ananas, unde descoperi de fapt ca ananasul proaspat cules are cu totul alt gust, e extrem de dulce si de zemos. Daca vrei sa fii consecventa in aventura, poti incerca o vizita in nordul tarii, in orasul Bouake, fost pana de curand fieful rebelilor antiguvernamentali.

Intre acestia si Guvern, s-a incheiat in 2002 o pace fragila, prin urmare, calatoria e una cu adevarat riscanta. Spre Bouake duce singura autostrada construita de francezi si esti escortat pe rand de fortele guvernamentale, mai apoi, de la un punct, de rebelii domesticiti, pentru ca in oras sa fii sub protectia trupelor ONU. Peisajul de savana tropicala pe care-l vei descoperi este unic insa.

PS: Ministerul Afacerilor Externe avertizeaza ca exista un pericol iminent sa izbucneasca un razboi civil in Coasta de Fildes si recomanda cetatenilor romani care se afla acolo sa paraseasca neintarziat aceasta tara. Cetatenii romani care ignora avertismentele MAE si se deplaseaza in zone de risc, isi asuma raspunderea integrala pentru faptele lor.
Sursa: Tabu.ro

Palatul Amalienborg, Copenhaga

Palatul Amalienborg, resedinta principala a familiei regale daneze reprezinta cea mai impunatoare structura Rococo din Danemarca si una dintre cele mai reusite din Europa. Complexul cuprinde patru palate si a fost conceput initial ca un mini-orasel de vile apartinand clasei nobiliare. Acesta gazduieste astazi expozitii acoperind perioada 1863-1972 si incorporeaza patru corpuri de cladire dedicate regilor dinastiei daneze: Christian al IX-lea, Frederik al VIII-lea, Christian al X-lea si Frederik al IX-lea.

Complexul in sine si-a capatat numele dupa sotia regelui Frederik al III-lea, regina Sophie Amalie, din dispozitia careia a si fost construit, in perioada 1667-1673. Structura originala a fost distrusa de un incendiu in 1689, dar gradina a ramas intacta pana ce a trebuit sa permita extinderea orasului cu Frederiksstaden, un cartier inaugurat de Frederik al V-lea.

Pentru a restaura splendoarea de odinioara, in centrul noului cartier a fost inaltata o cladire monumentala – Palatul Amalienborg de astazi - creatie a arhitectului Nicolai Eigtved, inspirat de stilul francez: o curte octogonala dominata de o statuie ecvestra a regelui, inconjurata de vile in stil Rococo. Curtea este divizata de doua strazi perpendiculare, cea mai ampla ajunge in port si la Biserica de Marmura.

Familia regala avea sa se mute aici in 1794 dupa incendiul de la Palatul Christiansborg. Astazi, un regiment de garda de 1000 de soldati ii pazeste pe suverani si palatele regale, membrii sai fiind recrutati din cadrul fortelor armate. Schimbarea garzii are loc doar cind suveranii se afla in resedinta. Desi Garda Regala are sarcina de a pazi si Rosenborul, Kastelletul, Christiansborgul si Marselisborgul, la Amalienborg serviciul este 24 cu 24.

Muzeul Amalienborg, de fapt Vila lui Christian al VIII-lea de la Palatul Amalienborg este o continuare a Colectiei Regale de la Castelul Rosenborg infiintat in 1994.