luni, 6 septembrie 2010

Obiective si locuri cu caracter istoric si sacru pe cursul Ialomitei


Chiar de la izvorul Ialomitei apare un asemenea obiectiv cu o vechime imposibil de determinat, fiind vorba de stanca numita Biserica Traznita (Mecetul Turcesc) si care n-a fost inca studiata.

Urmeaza in curand mai in aval Cascada Obasiei care este strajuita de un grup de sculpturi megalitice reprezentand femei in picioare, grup fotografiat episodic, dar de asemenea nestudiat. N. Densusianu in „Dacia Preistorica” a aratat ca la unele izvoare de cursuri de apa sau in apropierea lor se gasesc statui megalitice care reprezinta intotdeuna femei, ca simbol logic. Este cazul, in afara de Ialomita, de raurile Doamnei, Arges, Gilort, Urlatoarea (Buzau), etc.

Primul Obiectiv concomitent istoric si sacru este pestera Ialomitei (si nu a Ialomicioarei cum, in mod fanteziat, i se mai spune, provocand confuzii).

Traditia populara culeasa intr-un minunat poem elaborat de domnul Ion Duicu din Brasov, cercetari radiestezice contemporane si consideratiile Cristinei Panculescu conduc la ideea ca aceasta era pestera in care se retragea periodic Zamolxe sau, adaugam noi, locul prin care acesta intra in imperiul subteran mentionat atat de Vasile Lovinescu, cat si, cu totul separat, de Daniel Ruzo.
Retragerea lui Zamolxe intr-o pestera il face pe acesta deschizator in acest procedeu al unui sir foarte lung de imitatori dintre care cei mai celebri au fost Zoroastru si Sf. Ioan in insula Patmos (unde a scris Apocalipsa), ca sa nu mai vorbim de numerosii calugari pesterani, dintre care unii au fost foarte importanti.

Putin mai in aval, dar pe malul stang al Ialomitei, pe un teren mai inalt, se afla schitul Pestera Cocora renovat in anul 1961, de cand a functionat ca unicul asezamant de la Pestera Ialomitei pana in anul 1996. in prezent, in vechea biserica nu se mai slujeste in mod curent, si nici intr-una nou construita alaurat, impreuna cu o impunatoare staretie rezervata clerului.

Continuand coborarea pe Ialomita, la Pietrosita, la circa un kilometru de sosea si de rau, s-a injghebat asezamantul monahal: manastirea Iacob Hozevitul.

La Fieni in biserica veche din cimitir ctitorita in anul 1804 s-a deschis un muzeu prin grija preotului Ioan Rogojina. Biserica avand trei hramuri, prezinta suficiente valori istorice si artistice de mare valoare.

La Doicesti, o realizare monahala originala si valoroasa s-a sfiintit la 26 octombrie 2002, ea fiind constituita ca un complex, cuprinzand biserica existenta, cetatea lui Constantin Brancoveanu din perioada 1702-1706 si parcul Mateias.

Simbioza Religie – Istorie voievodala si Natura se realizeaza astfel magistral chiar in zilele noastre, dupa cum, mai de mult, se realizase la Targoviste in complexul Curtii Domnesti, langa care s-a atasat si un parc natural.

La Glodeni, partea sudica a orasului Pucioasa, a parut in zilele noastre asa –zisul “Noul Ierusalim”, o comunitate crestina de rit vechi si functionand dupa reguli proprii neacceptate de B.O.R.. O alta experienta religioasa s-a realizat la Vulcana unde s-a incercat un ecumenism ad-hoc, amplasand, intr-o aceeasi poiana, o biserica ortodoxa, o sinagoga si o moschee.

De Ialomita superioara este legata o data de importanta capitala in desfasurarea istoriei poporului nostru. Intr-un loc care, pana in prezent nu a putut fi precizat, Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei (intre 1441 si 1446) a infrant o armata turceasca comandata de Sehabeddin, beilerbegul Rumeliei, armata de circa optzeci de mii de ostasi. Data trebuie sa fie considerata memorabila, dar si locul, inca neprecizat, in care spiritul Ialomitei s-a manifestat in ajutorul poporului nostru.

In istoria tarii, o importanta deosebita a avut batalia de la Finta (Finta Veche) care s-a desfasurat la 17 mai 1653, intre Vasile Lupu, ajutat de cazaci, si Matei Basarab. Localitatea se afla chiar pe malul stang al Ialomitei in amonte de Bilciuresti.

Mai in aval de Finta este localitatea Silistea Snagovului unde in cimitir, exista o biserica cu un trecut fabulos. Biserica este singura din tara al carei interior in forma de cruce are la exterior forma de nava. In plus este probabil singura care are inclusa in planul ei o camera secreta, probabil folosita de Vlad tepes. In biserica se afla o icoana minunata care a venit plutind pe apa Snagovului, minune semnalata si in alte locuri in lume, dar in premiera in tara noastra.

Si mai in aval pe Ialomita se gaseste localitatea Lipia, unde, o biserica a satului are o fantana cu apa sacra, tamaduitoare. Partea istorica a acestui obiectiv o constituie faptul ca biserica cu hramul Sfantul Niculae este ridicata in cinstea regelui Mihai.

La un kilometru de Piscul Crasani se afla biserica din satul Copuzu. Acolo se practica un obicei arhaic neacceptat de B.O.R. numit “Botezul de la Copuzu”. La miezul noptii, de inviere, oameni bolnavi, unii veniti de la mari distante, incearca sa se vindece printr-un ritual de schimbare a numelui, ritual care se savarseste in afara bisericii, dar in spatele altarului. Se considera ca obiceiul este o reminiscenta de pe vremea cand Sf. Andrei boteza pe teritoriul nostru. Dar tot atat de adevarat poate fi ca este precrestin.

Semnificativ este faptul ca din toata tara el se practica numai pe raul Ialomita. Unicitatea sa necesita o atentie speciala din partea etnologilor, care pana in prezent nu i-au apreciat ciudatenia si importanta lui. Pe acelasi amplasament a fost un schit de calugari greci.
Sacralitatea locului este data si de numarul mare de cruci din piatra care se gasesc in actualul cimitir, cruci pe care sunt sapate simboluri crestine foarte vechi dar, si precrestine.

Manastirea Balaciu (fosta Pitesteanu) aflata pe malul stang al Ialomitei avea 7 calugari in anul 2003. Ctitorita in anul 1750, manastirea a fost desfiintata in anul 1961 si resfiintita la 15 august 2000 dupa o restaurare inceputa in anul 1990. Calitatea elevata a acestor locuri a favorizat nasterea unor mari personalitati bisericesti cum ar fi Arhimandritul Arsenie Papacioc care a vazut lumina zilei in satul Misleanu in anul 1914.

In sfarsit, tezaurul spiritual este completat de bisericile din Sarateni si din satul Sfantul Gheorghe care au si ele importanta lor, dupa cum se va arata mai jos.
Sacralitatea locului este sporita de informatii traditionale ale localnicilor. Dupa acestia, prin aceste locuri ar fi propovaduit Sfantul Andrei. Dupa altii, urmele de cetate ale Piscului Crasanilor corespund vietuirii pe acolo a Zeului Soarelui Apollo si a Zeitei Artemis.

Dan Corneliu Braneanu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu