Misterele din Eleusis

Misterele din Eleusis au fost sarbatori bianuale tinute in Grecia antica in templul din Eleusis dedicate zeitei Demetra si fiicei ei Persefona din recunostinta pentru darul agriculturii. Sunt misterele cele mai reprezentative, la fel de importante in perioadele Clasica, Elenistica si Romana. Aveau loc la Eleusis, nu departe de Atena. Au la origine ritualurile locale ale fertilitatii. In sec. VII i.H., Eleusis a fost cucerit de atenieni iar cultul eleusin a devenit un cult oficial al statului atenian. In anul 382 d. Hr., imparatul roman Teodosiu I a interzis cultul eleusin, ca dealtfel toate cultele celebrate prin mistere.

Conform legendei, eleusinii erau protejati de Demetra fiindca se aratasera primitori fata de ea cand luase infatisarea unei batrane sarmane, atunci cand o cauta pe fiica ei Persefona.

Asemeni misterelor orfice, alaturi de care probabil s-a dezvoltat in mod paralel, festivitatile misterelor din Eleusis aveau partial un caracter esoteric, care presupunea initierea si prin mitul Persefonei denotau credinta in nemurirea sufletului. Conform surselor, misterele eleusine se celebrau inca din sec. al VII-lea i.Hr.. Antichitatea lor este confirmata si de descoperirile arheologice.
Marturiile autorilor antici precum Herodot sunt mai aproape de sursa misterelor eleusine decat savantii contemporani. In Grecia antica circulau o multime de legende despre calatorii initiatice in Egipt ale unor eroi si intemeietori de secte si scoli religioase (Pitagora sau Orfeu, de exemplu).

Misterele aveau loc in doua sau trei cicluri, la cate un an distanta. In primul an avea loc Initierea, in al doilea Dedicarea, in al treilea, descoperirea deplina sau Revelarea misterului. O persoana putea participa doar o singura data la acest ritual iar participarea nu era obligatorie.

Desfasurarea misterului
Ceremonia incepea la Atena cu o procesiune a carei tinta era Eleusis. Inainte de ceremonie se postea o noapte. Ajunsi la Eleusis, cei care urmau sa fie initiati intrau intr-o camera intunecoasa, unde aveau loc diferite acte rituale, menite sa-i impresioneze. Se pare ca se puneau in scena si drame sacre. Dupa participarea la dramele sacre, initiatii beau dintr-o cupa o bautura facuta din faina de ovaz si apa si manuiau o serie de obiecte sacre. Apa din anumite vase era apoi rasturnata si se faceau rugaciuni pentru ploaie. Intoarcerea la Atena se facea tot in cadrul unei procesiuni publice, cu dansuri si cantece.
Templul de la Eleusis a fost distrus de regele vizigotilor Alaric in sec. IV d.H. iar misterele au incetat pentru totdeauna.

Sensul misterului
Actul culminant al initierii, viziunea suprema, se numea Epopteia. Cei ce se initiau in mister se numea Mysti iar cei ce participau la Epopteia se numeau Epopti. Viziunea finala se efectua intr-o lumina orbitoare. Se poate admite ca aparitia Persefonei si regasirea cu mama ei Demeter reprezenta episodul central al Epopteei si ca experienta religioasa decisiva era provocata chiar de prezenta zeitatilor. Nu se stie de ce o asemenea viziune putea schimba radical situatia de dupa moarte a initiatilor. Epoptul percepea, desigur, un secret divin care il familiariza cu zeitele. El era intrucatva adoptat de divinitatile eleusine. Revelarea continuitatii misterioase dintre viata si moarte il impaca pe Epopt cu inevitabilitatea propriei sale morti. Principala contributie la sistemul religios homeric care neglija speranta umana in divinizare si nemurire era adusa de misterele eleusine in domeniul Eschatologic si Soteriologic. De aceea, misterele au fost repede insusite si patronate de statul atenian.

Surse: wikipedia.org si descopera.org