Teatrul umbrelor, Indonezia

Teatrul (de papusi) Javanez Wayang isi are originile in poemele epice indiene Ramayana si Mahabharata si este "inima" teatrului indonezian de peste 1000 de ani.
In wayang kulit, papusarul manuieste papusile de piele in asa fel incat umbrele acestora sa danseze pe un paravan alb. In tot acest timp canta, intoneaza naratiunea si rosteste dialogurile.

Sunt mai multe forme de wayang: wayang kulit sunt papusile din umbra sau papusile din piele (kulit insemnand piele in limba indoneziana), wayang golek sunt papusile din lemn, acestea reprezinta actorii principali in piesele de teatru.

Spre deosebire de majoritatea artelor de curte, wayang kulit are o traditie de secole si ca arta populara, asa incat astazi, gratie celor cativa zeci de mii de papusari, este cea mai puternica forma de arta traditionala din Asia de sud-est.

In 1967, Rendra, un poet si dramaturg indonezian foarte cumoscut, a deschis Teatrul Benkel, scena pe care se joaca piese wayang si dansuri wayang, dar si spectacole americane si europene cum ar fi Shakespeare. Francezul Ataud s-a inspirat din teatrul balinez pt a redefini teatrul clasic european.

Targu Jiu, Gorj in relatie cu Brancusi

Cel mai mare potential speologic din Romania, 298 de monumente si de ansambluri arhitecturale, reprezentarea timpului dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara, axis mundi, doua trasee turistice europene de lung parcurs – stiai ca exista toate aceste obiective turistice intr-un singur judet din Romania?

Resedinta a judetului Gorj, orasul Targu-Jiu se afla pe aceeasi paralela cu orasele Torino, din Italia, Bordeaux, din Franta si Mineapolis, din Statele Unite ale Americii. Este asezat in zona geografica a Subcarpatilor Getici, in Depresiunea Targu-Jiu – Campu Mare, una din cele mai intinse depresiuni subcarpatice intracolinare. Este despartit de capitala Romaniei, Bucuresti, de 306 km, iar cele mai indicate trasee pentru a ajunge aici sunt Bucuresti-Pitesti-Craiova-Targu Jiu si Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-Targu Jiu.

Orasul poarta numele raului Jiu, care il strabate si care, de-a lungul timpului, a format trei terase ce constituie suprafata administrativa a localitatii. Vatra a unui sat dacic, inainte de cucerirea Daciei de catre romani, teritoriul sau era acoperit odinioara de mari suprafete de paduri salbatice, oferind, astfel, un bun adapost locuitorilor, aparandu-i impotriva atacurilor vrajmasilor. Se intersectau aici importante artere de circulatie care faceau legatura intre Dunare, Transilvania si Banat.

Zona Gorjului este presarata cu locuri pitoresti, munti impaduriti, pante stancoase, pesteri si minunate monumente ale naturii, cum ar fi: rezervatia speologica de la Closani, pasul Jiului, cheile Oltetului, cheile Sohodolului, Pestera Muierilor, Pestera Polovragi.
In judetul Gorj se afla peste 25 de trasee turistice montane pedestre, intre care si doua trasee turistice europene de lung parcurs (E3 si E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltetului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcatuiesc cel mai mare potential speologic din Romania, o statiune de schi (Ranca), precum si zone destinate vanatorii si pescuitului, ce atrag anual un numar mare de turisti.

De asemenea, nu putem sa nu amintim monumentele istorice si arhitecturale, presarate in intreaga regiune, motiv pentru care aceasta zona a tarii s-a transformat intr-un veritabil muzeu.

Inventarul acestora se rezuma la: 34 de monumente si situri arheologice; 298 monumente si ansambluri de arhitectura; 5 cladiri memoriale; 39 de monumente si ansambluri de arta plastica si cu valoare memoriala; 7 zone istorice urbane si rurale.
Cheile Sohodolului – Runcu

Arhitectura lemnului tezaurizeaza marturii de o exceptionala valoare artistica a culturii materiale si spirituale a poporului roman.

Ansamblul sculptural Constantin Brancusi de la Targu-Jiu sau Calea Eroilor este un omagiu adus eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial, monument proiectat si construit de Constantin Brancusi. Cele trei componente sculpturale – Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana Infinita – sunt dispuse pe aceeasi axa, orientata de la apus spre rasarit, cu o lungime de 1.275 m.
Masa Tacerii, lucrata in calcar, reprezinta masa dinaintea confruntarii cu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. In jurul Mesei Tacerii, Brancusi a dispus 12 scaune simbolice la distanta egala unul de altul. Numele de “scaune” ascunde, de fapt, o realitate sacra: clepsidrele, una pentru fiecare simbol solar, masoara trecerea timpului. Totul decurge in tacere.

Poarta Sarutului, construita din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior.

Coloana Infinita, cunoscuta, in mod eronat, si sub denumirea de „Coloana Infinitului”, considerata de catre specialisti punctul de varf al artei moderne, reprezinta un adevarat “testament spiritual” al artistului, un adevarat axis mundi, menit parca sa sprijine in vesnicie bolta cerului. Acest monument arhitectural, inalt de 29,33 m, este constituit din 17 module romboidale din fonta.

Din punct de vedere etnologic, monumentele de la Targu-Jiu sunt reprezentari cosmice ale vietii umane, incepand cu nasterea, simbolizata de Masa Tacerii si incheind cu trecerea in nefiinta, simbolizata de Coloana Infinita (o stilizare a stalpilor funerali din sud-estul Romaniei). Distanta dintre ele, care reprezinta timpul vietii umane este intrerupt de Poarta Sarutului, simbolul casatoriei si inceperii unui nou ciclu al vietii.

De la masa destinului, plasata de Brancusi pe malul raului, timpul dat vietii umane, care nu se intoarce niciodata (folclor), curge de la est la vest, marcat de diferite praguri, si apoi, de la Pamant la Cer, iar timpul etern este ilustrat de romburile ciclice ale Coloanei fara Sfarsit, aceasta analiza etnologica fiind propusa de Ion Ghinoiu.

Constantin Brancusi este sculptorul roman ce a adus contributii covarsitoare la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana.
El a eliberat sculptura de preponderenta imitatiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativa a realitatii, a preconizat exprimarea esentei lucrurilor, a vitalitatii formei, a creat, in opera sa, unitatea dintre sensibil si spiritual. Brancusi a reflectat felul de a gandi lumea a taranului roman.

Prin obarsia sa taraneasca, Brancusi si-a aflat radacinile adanci ale operei in traditiile, miturile si functia magica a artei populare romanesti. Brancusi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacra a realitatii.
Figura centrala in miscarea artistica moderna, Constantin Brancusi este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen.

“Sunt imbecili cei care spun despre lucrarile mele ca ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentata de forma exterioara, ci de ideea din spatele ei, de esenta lucrurilor.” (Brancusi)Sursa: travelsplendid.ro

Eilat – vacante exotice in Israel

Cel mai sudic oras al Israelului, Eilat, orasul celor trei orizonturi, aflat la intersectia zarilor Israelului, Egiptului si Iordaniei (Eilat-Akaba-Taba) este astazi o asezare moderna, unul dintre principalele porturi ale tarii si una dintre cele mai populare statiuni turistice.

Se spune ca Eilat era locul de intalnire preferat de regele Solomon si fermecatoarea regina Saba.

Eilat este vizitat in fiecare an de mii de turisti veniti din intreaga lume, atrasi de plajele bine intretinute, hotelurile si restaurantele elegante a caror arhitectura aminteste de Dubai, cladirile si obiectivele interesante, atmosfera perfecta pentru o vacanta exotica.

Este locul unde vii pentru apa marii, plaja si distractie, locul unde te relaxezi si te bucuri de vacanta. In afara de hoteluri si magazine veti gasi aici suficiente baruri, restaurante si cafenele pentru toate gusturile si buzunarele.

Impresionant cum o fosta baza militara a devenit in mai putin de cinci decenii o oaza de verdeata si vacanta la Marea Rosie.

Alte atractii:
Bariera de corali : una dintre cele mai frumoase din lume, cunoscuta specialistilor si pasionatilor pentru varietatea uluitoare de fauna si flora marina.

Rezervatia Naturala Coral Beach : rezervatie submarina de flora si fauna acvatica tropicala.

Observatorul Subacvatic Coral World: perfect pentru cei care au vazut deja, fascinati, frumusetea si diversitatea universului submarin din regiune. O completare binevenita a barierei de corali, in acest parc puteti vedea acvariumul, un mic muzeu, prezentari multimedia si acvarii cu specii rare de broaste testoase, rechini, etc.

Satele beduinilor: inconjurand statiunea din toate partile, sunt mici refugii de linsite si traditii, unde vizitatorii pot sa descopere regulile micilor comunitati. Tot aici va puteti plimba cu camilele.

Rezervatia Naturala Hai-Bar Yotvata: deschisa in anii '60 pentru a salva si proteja speciile amenintate din regiune, a devenit astazi unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din lume, cu zona pentru vizitatori, spatii deschise pentru animale, prezentari, o statiune de cercetare, custi si clinici veterinare.

Orasul Regilor: un parc tematic inspirat de lumea Bibliei, foarte popular printre turisti.

Parcul Valea Timna: aici se gasesc cele mai vechi mine de cupru din lume, dar si ruinele unor temple egiptene.

Fabrica Eilat Stone unde se produc minunatele pietre turcoaz de Eilat, folosite in bijuterii.

Sursa: http://www.artline.ro

BALI, Indonezia – Dimineața lumii

Astazi sarbatorim articolul 200. Respectand traditia, Anne Marie s-a gandit la un articol captivant, avand drept subiect o insula pe care ne-am dori cu totii sa naufragiem macar pentru o saptamana. Si cum viata inseamna alegeri prin care ne cream singuri realitatea, de ce sa nu profitam de paradisurile pe care Terra inca le mai ofera?


Bali , denumita si "Dimineata lumii", este o mica insula din Indonezia, situata intre insulele Java Sumatra si Lombok. Bali imbina perfect imaginea exotica cu traditiile si cultura pastrate de milenii, fiind una dintre cele mai mari atractii turistice din lume.

Impodobita cu recifuri de corali si plaje de palmieri, insula ofera un peisaj neregulat, cu rauri repezi si terase de orez care se ridica pana aproape de varful unui lant de munti vulcanici, dintre care cel mai inalt este muntele Agung, de 3142 m inaltime. Aproape 3 milioane de oameni traiesc pe o insula lunga de 140 km si lata de 80 km, insula in care zilele trec in ritm de observare religioasa, munca, odihna si creatie artistica.


Inainte de a fi descoperita de turisti, arta balineza nu era apreciata ca fiind un lucru aparte. Balinezii sculptau sau pictau doar pentru placerea proprie sau pentru ca ei considerau aceste lucruri ca facând parte din viata de zi cu zi. Dar in zilele noastre acest lucru nu mai este valabil, dovada fiind abundenta de magazine si galerii de arta care se gasesc acum in Bali. Exista pareri conform carora arta balineza intrece prin nivelul de finete si complexitate arta din oricare alta parte a lumii. Se remarca batikul si ikatul, care sunt facute manual in culori vii si forme unice, sau sculpturile in lemn de tec de la statuete pana la porti mari de temple, arhitectura templelor hinduse sau a statuetelor idolilor venerati, piramidele de fructe sau de legume pe care le confectioneaza balinezii.
Cel mai cunoscut dans din Bali este Kecak, insa cunoscute sunt si Barong si Rangda, Ramatana (este o epopee antica, scrisa in sanscrita de catre poetul Valmiki si reprezinta o carte importanta a hinduismului), Pendet, Janger.

Bali mai este cunoscuta si ca insula celor 1000 de temple si este considerata tinutul Domnului, iar modul de viata traditional a fost legat de credinta religioasa.
Partea din sud este putin mai comerciala, cu multi vanzatori ambulanti si plaje minunate. Abud este orasul artelor, centru cultural si artistic, cu galerii interesante si magazine cu articole de mestesugarit. Partea din nod este destinata celor aventurosi, unde muntele Abang si Muntele Batur va satisface toate dorintele. Aici se poate urca pe muntele Abang, urcusul putand dura chiar 4 ore, insa rasaritul este spectaculos si fascinant.

Traditii de Revelion in lume

Revelionul, sarbatorit de diferite culturi in diverse momente ale anului este o sarbatoare care are un caracter foarte special peste tot in lume. Daca traditiile sau obiceiurile variaza in functie de fiecare popor, dorintele si urarile raman aceleasi: multa sanatate, fericire si succes in noul an care incepe.

Citeste in acest articol cateva traditii din diferite colturi ale lumii si ce toasturi se tin la cumpana dintre ani.

Italia. In Italia oamenii daruiesc apropiatilor, parintilor si prietenilor de Revelion portocale.

China. Noul An Chinezesc este sarbatorit pe 1 februarie. Focurile de artificii alunga spiritele rele, se organizeaza parade, festivaluri, cum ar fi Festivalul Lanternelor, in cadrul caruia milioane de lanterne lumineaza drumul inspre noul an.

Danemarca. Pentru o intrare triumfatoare in noul an, tinerii bat cu putere la usa caselor prietenilor lor.

Franta. In Franta Revelionul este asteptat cu un meniu pentru micul dejun din care trebuie neaparat sa faca parte si o clatita imensa.

Grecia. In Ajunul Revelionului copiii greci isi aseaza pantofii in apropierea semineului in speranta ca vor primi cadouri. Aceasta zi este cunoascuta si sub numele de sarbatoarea Agios Vasselis (Sfantul Vasile). In aceasta zi se prefera sa se faca cadouri mai multe decat de Craciun. Grecii obisnuiesc sa faca o prajitura traditionala in care ascund bani. Cei care ii gasesc vor avea parte de un an bogat si implinit.

Argentina. In Argentina, inainte de miezul noptii ii veti gasi pe argentinieni pe strazi pentru a sarbatori impreuna cu vecinii lor. Copiii aprind artificiile pentru a intampina Noul An cu cat mai multa stralucire si lumina.

Japonia. In Japonia la miezul noptii suna gongul de 108 ori, simbolizand cele 108 pacate care pot sa fie comise. Se spune ca daca oamenii asculta gongul isi vor purifica in acest fel inimile si isi sterg pacatele pentru a incepe un an nou.

Irlanda. In Irlanda pentru a-si atrage norocul, oamenii intra pe usa din fata si ies pe cea di spate. O traditie irlandeza spune ca, daca tii in mana o moneda de argint sau de aur la miezul noptii, te vei bucura de prosperitate in anul care va urma. Irlandezii obisnuiesc sa puna moneda de argint si sub pragul usii de la intrare, pentru a atrage prosperitatea asupra tuturor membrilor casei.

Spania. In Spania, de Revelion oamenii mananca struguri. Se spune ca cei 12 struguri mancati ar simboliza norocul pentru cele 12 luni ale noului an.

SUA. O superstitie larg raspandita printre americani este ca pe 1 ianuarie sa manance mazare, pentru ca aduce noroc atat in viata personala, cat si cea profesionala.

Scotia. Tot un obicei culinar au si scotienii in noaptea de Anul Nou, fiecare avand grija ca de pe masa sa nu le lipseasca strugurii. La ultimele 12 batai ale ceasului, acestia mananca 12 boabe de struguri, pentru a avea 12 luni pline de belsug in anul care vine.

Austria. La miezul noptii, austriecii tin in mana o figurina reprezentand un purcelus, considerat un adevarat talisman ce simbolizeaza belsugul si prosperitatea din anul ce vine.

Surse:
http://www.ifamilia.ro/sfaturi-utile/traditii-de-revelion-in-lume

Traditii de Anul Nou in Romania

Ajunul Anului Nou este insotit peste tot de vechi obiceiuri si superstitii. In timp, superstitiile au devenit obiceiuri traditionale consfintite, fiind adoptate de numeroase popoare, iar cum noaptea dintre ani este un moment marcant si prevestitor pentru Noul An, nu putea sa fie lipsit de superstitii si prejudecati cu valoare simbolica.

Dulciuri si miere pentru pace, aur si bani pentru prosperitate, sau felinare pentru un an plin de lumina sunt doar cateva simboluri care predomina superstitiile de Anul Nou. Iata care sunt cele mai frecvente astfel de credinte.

Alt obicei care trebuie indeplinit inainte de noaptea de Revelion este curatenia generala a casei. Este recomandat, asadar, ca pana in ziua de Revelion sa termini curatenia generala si sa intampini anul intr-o casa curata, pentru a avea un an fara griji si neimpliniri.

Nu este bine sa maturi pe 31 decembrie si pe 1 ianuarie, deoarece, odata cu praful si gunoiul, vei arunca si norocul din casa. In schimb, este de dorit ca in prima zi din an sa primesti un cadou.

Pentru imbunatatirea situatiei materiale din anul urmator, este recomandat ca noaptea de Anul Nou sa te gaseasca cu bani in buzunar, obicei care prevesteste un an mai imbelsugat, fiind o superstitie practicata de oameni din toata lumea.

In anumite zone, traditia noastra spune ca pe 1 ianuarie trebuie sa ai haine noi, iar in noaptea dintre ani este bine sa porti un accesoriu rosu, culoarea simbolizand bucuria si norocul de care vei avea parte anul urmator.

Din casa nu trebuie sa lipseasca vascul, iar paharul de vin trebuie sa fie in permanenta plin.

Un alt obicei, care nici nu ar fi greu de realizat, spune sa nu dai bani pe 31 decembrie si 1 ianuarie, altfel vei avea probleme financiare tot anul. In schimb, incearca sa iti achiti toate datoriile pana la miezul noptii.

Tot pentru a chema norocul in urmatorul an, cu cateva zile inainte de Revelion, femeile prepara paini in care ascund banuti. Traditia spune ca cei care vor gasi banutii vor avea noroc tot anul.

De asemenea, in alte zone ale tarii, in prima dimineata din an, oamenii pun bani in apa cu care se spala pe fata.

Din batrani se spune ca, pentru a avea parte de belsug, prima persoana care iti trece pragul casei in noaptea de Revelion trebuie sa fie un barbat brunet. Acesta trebuie sa aduca o crenguta de vasc, paine si sare.

Crengutele de vasc aduc noroc, iar de pe masa de Revelion nu trebuie sa lipseasca nici strugurii si smochinele, simbolul belsugului si al vietii implinite.

Nu trebuie uitat nici sarutul de sub vasc, de la miezul noptii, care marcheaza nu doar sentimentele care ne leaga de persoanele apropiate, ci si modul in care vor evolua relatiile cu persoanele dragi pe parcursul anului care tocmai incepe. Asadar, in noaptea de Revelion, este de preferat ca persoana iubita sa fie langa tine.

La cumpana dintre ani si dorintele sunt ascultate. Asa ca nu uita sa iti pui o dorinta, pentru ca sunt sanse ca ea sa se indeplineasca.

Pentru un an plin de impliniri si succese la serviciu, este bine ca in prima zi a anului sa faci ceva care are legatura cu acesta. Asa vei avea spor la munca si succese tot anul.

Dar si spectacolul de artificii de la miezul noptii are o semnificatie in traditia romaneasca. Se spune ca spiritele malefice se tem de zgomot si de lumina puternica. De aici deriva si obiceiul de a organiza jocuri de artificii si de a face zgomot. Asadar, asigura-te ca deschizi sticla de sampanie zgomotos, canti tare, iar la ora 24.00 strigi din rasputeri „ La Multi Ani 2011”!

Din acelasi motiv se trag clopotele cand are loc o cununie. Tot acum, se spune ca este bine sa deschizi larg usile casei, pentru a lasa supararile acumulate in ultimul an sa se risipeasca. Nu in ultimul rand, Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.

Pe de alta parte, ghinionul este adus in noul an daca agati in cui calendarul pe noul an inainte de ora zero.

In prima zi din an nu este bine sa speli. Singurele obiecte pe care le poti spala fara ca acest lucru sa aiba consecinte nefaste sunt vasele. Insa ai mare grija cum le speli, pentru ca o farfurie sparta este semn rau si prevestitor de ghinion si amagiri in anul care vine.

De asemenea, nu este bine sa plangi sau sa stranuti, altfel vei fi trista si vulnerabila tot anul.

Acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mana vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii paharul in mana va fi un an vesel.

Daca vrei ca 2011 sa fie un an mai bun, nu folosi foarfeca in prima zi a anului, pentru ca vei diminua norocul.

Vorbele din batrani spun ca este bine sa mananci peste pentru ca asa vei aluneca printre probleme la fel ca pestele prin apa.

Romanii nu renunta nici la celelate obiceiuri traditionale. Perinita sau strigatul peste sat sunt la fel de importante. Copiii trec cu Sorcova prin fiecare casa, pentru a alunga spiritele malefice, iar Plugusorul anunta reinceperea simbolica a lucrului.

Urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pirdut astazi caracterul de incantatie magica. Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se apropie de sfarsit.

Ocazionat de moartea si renasterea simbolica a primului zeu al omenirii, Anul, si a timpului calendaristic cu care se confunda, in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie.Revelionul nu este altceva decat un ceremonial funerar al antichitatii geto-dace Timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar si fara intoarcere, este oprit, dupa 365 de zile, si intors, precum ceasornicul, de la inceput. Intoarcerea simbolica a timpului in noaptea de Revelion a fost asimilata cu moartea divinitatii adorate, iar reluarea numarului zilelor cu nasterea acesteia. In noaptea de Anul Nou se reia ciclul cosmic, se restabileste ordinea in intregul univers.

Va doresc un AN NOU de poveste!

Romania, superb descrisa de Jules Verne

Redau fragmente din "Castelul din Carpati", autor Jules Verne. Eu am fost impresionata. Sper ca si voi.

Povestirea care urmeaza nu este fantastica, este doar romanesca. Trebuie, oare, avand in vedere caracterul ei neverosimil, sa tragem de aici concluzia ca nu este adevarata? Ar fi o eroare. Suntem intr-o epoca in care orice se poate intampla― aproape ca avem dreptul sa spunem ca orice s-asi intamplat. Daca plasmuirea noastra nu este deloc verosimila astazi, poate fi maine, gratie resurselor stiintei care sunt sansa viitorului, nimeni nu se va gandi sa o aseze in randul legendelor.

Se cuvine sa retinem totusi ca regiunea transilvana este foarte legata inca de superstitiile stravechi.

In ziua de 29 mai a anului acela, un cioban isi pazea turma la marginea unui podis plin de verdeata, la poalele Retezatului care domina o vale fertila acoperita de paduri cu tulpini drepte, imbogatita de frumoase culturi. Iarna, galernele, care sunt vanturile din nord-vest, rod acest podis inalt, descoperit, neadapostit, ca briciul unui barbier.

Acest sistem orografic apartinea regiunii celei mai salbatice din Transilvania, cunoscuta sub denumirea de comitatul Cluj.

Ciudat fragment al imperiului Austriei, este aceasta Transilvanie, „Erdély” in maghiara, adica „tara padurilor”. Este marginita de Ungaria la nord, de Valahia la sud, de Moldova la vest. Cu o suprafata de saizeci de mii de kilometri patrati, sau sase milioane de hectare― aproape a noua parte din Franta― este un soi de Elvetie, dar cu jumatate mai intinsa decat domeniul elvetian, fara sa fie, insa, mai populata.

Cu podisurile sale, in mare parte acoperite de culturi, cu pasunile sale bogate cu vaile sale capricios conturate, cu piscurile sale trufase, Transilvania, crestata de ramificatiile de origine platonica ale Carpatilor, este brazdata de numeroase cursuri de ape, care se varsa in Tisa si in acea Dunare superba, ale carei Porti de Fier inchid, la cateva mile mai la sud, defileul lantului Balcanilor, la frontiera dintre Ungaria si imperiul otoman.

Aceasta este stravechea tara a dacilor, cucerita de Traian in primul secol al erei crestine. Independenta de care se bucura sub Ioan Zapolya si urmasii acestuia pana in 1699, avea sa ia sfarsit in timpul lui Leopold intaiul, tara devenind o anexa a Austriei.

Dar, oricare ar fi fost statutul sau politic, a ramas salasul mai multor semintii, care au trait alaturi fara sa se contopeasca: valahii sau romanii, ungurii, tiganii, secuii si, de asemenea, saxonii pe care timpul si imprejurarile aveau sa-i „maghiarizeze” in cele din urma, in folosul unitatii transilvane.

Cand incepi sa te gandesti la un pastor ca la o faptura idealizata, imaginatia face cu placere din el un visatorsi un contemplativ; sta la taclale cu planetele, discuta cu stelele; descifreaza bolta instelata.

Credulitatea celor din jur ii atribuie, fara sa stea prea mult pe ganduri, haruri miraculoase; daruit cu puterea vrajitoriei, face farmece oamenilor si animalelor, indulceste sau aspreste ursita, vinde prafuri aducatoare de placeri, de la el se cumpara bauturile si formele magice.

Chiar si in catunele mai civilizate nu treci pe langa un cioban fara sa-i adresezi cateva cuvinte amicale dandu-i binete cu inteles, salutandu-l cu apelativul de „pastor”, la care tine foarte mult. O palarie ridicata iti ingaduie sa scapi de piaza rea, iar pe drumurile Transilvaniei, ca pretutindeni, dealtfel, nimeni nu se gandeste sa faca economie in aceasta privinta.

Ciobanas - tablou de Nicolae Grigorescu

Sibiul este unul din principalele targusoare din Transilvania. Plecand aici, ajungi pe valea Jiului unguresc, care coboara pana in targul Petrosani.

Ca sa ajungi la Cluj, e de ajuns sa urci inspre valea Muresului; apoi, prin Alba Iulia, trecand de primele piscuri ale muntilor Bihor, descinzi in capitala comitatului. Un drum de douazeci de mile, cel mult.

Fie ca e vorba despre stancile adunate claie peste gramada de natura, in epocile geologice, dupa ultimele zvarcoliri ale solului, fie despre constructiile datorate mainii omenesti, peste care a trecut suflarea timpului, aspectul lor este aproape acelasi, cand le observi de la cateva mile distanta. Ceea ce este din piatra bruta, sau ceea a fost piatra, se confunda cu usurinta. De departe, culoarea este aceeasi, contururile, devierile liniilor in perspectiva, nuanta uniforma, sub patima cenusie a secolelor.

Asa stateau lucrurile si in ceea ce priveste Cetatuia - altfel spus Castelul din Carpati. Este cu neputinta sa-i deslusesti formele vagi pe platoul Orgall, pe care-l incununa la stanga trecatorii Vulcan.

Nu se distinge de fundalul muntilor. Ceea ce ai fi ispitit sa iei drept un donjon, nu este decat o gramada intunecata de pietre. Cine il priveste, are impresia ca zareste crenelurile unui zid, unde nu se afla poate, decat o creasta stancoasa. Intreg ansamblul e paclos, miscator, incert. Asa ca, daca ar fi sa dam crezare feluritilor calatori, castelul din Carpati exista doar in imaginatia celor din comitat.

Desigur, mijlocul cel mai simplu de a te convinge de existenta sa ar fi sa te intelegi cu o calauza din Vulcan, sau Werst, de a urca prin trecatoare, de a te catara pe culme,si de a vizita toate acele constructii. Dar ca sa gasesti o calauza e mai greu decat sa nimeresti drumul care duce la cetatuie. In tinutul acesta al celor doua Jiuri, nimeni nu s-ar invoi sa calauzeasca un calator, oricat i s-ar plati, pana la castelul din Carpati.

Si totusi, castelul din Carpati ar fi meritat osteneala de a fi ajutat de calatori si de istorici. Pozitia sa, pe creasta podisului Orgall dadea un aer pitoresc. De pe platforma superioara a donjonului, poti cuprinde cu ochii privelistea intregului tinut, pana la ultimul hotar al muntilor.

In spate, unduieste lantul inalt, atat de capricios ramificat, care marcheaza frontiera cu Valahia. In fata se casca sinuosul defileu Vulcan, singurul drum practicabil, dintre provinciile limitrofe.

Dincolo de valea celor doua Jiuri, tasnesc targurile Livezeni, Lonea, Petrosani, Petrila, grupate la gura puturilor care servesc la exploatarea acestui bogat bazin carbonifer.

Apoi, in fundal, o admirabila suprapunere de creste, impadurite la poale, aride in varf, dominata de piscurile abrupte ale Retezatului si Parangului, mai departe de Valea Hategului si cursul Muresului, se ivesc profilurile indepartate, inecate in ceturi, ale Alpilor Transilvaniei centrale.

Se stie, atatea eforturi, atata devotament, atatea sacrificii n-au avut alt rezultat, decat cea mai infama oprimare a urmasilor acestei semintii de vitejie. Neamul acesta nu mai are existenta politica. Trei calcaie l-au strivit, dar nu si-au pierdut nadejdea de a se scutura de jug, valahii acestia din Transilvania. Viitorul este al lor si repeta, cu o incredere de nezdruncinat, aceste cuvinte, in care se concentreaza toate aspiratiile lor: Romanul nu piere!

Castel parasit, castel bantuit, castel cu vedenii. Imaginatiile vii, imaginatiile aprinse l-au populat, curand, cu fantome, strigoii sunt oaspeti obisnuitii, iar spiritele se intorc aici, la ceasurile noptii. Asa se petrec lucrurile pe anumite meleaguri incarcate de superstitii din Europa, iar Transilvania poate pretinde ca se afla in fruntea lor.

Cu siguranta, natura a fost darnica, in ceea ce priveste bazinul format intre muntii Bihorului, Retezat si Parang. Manos datorita fertilitatii solului, este bogat si prin avutia ingropata in adancurile sale: mine de sare gema la Turda, cu productia anuala de douazeci de mii de tone; muntele Praid, cu bolta lui cu o circumferinta ce masoara sapte kilometri, format in intregime din clorura de sodiu; minele de la Remetea, care produc plumb, galena, mercur si, mai cu seama, fier, ale carui zacaminte sunt exploatate inca din secolul al X-lea; minele de la Hunedoara si mineralele lor, care sunt transformate in oteluri de calitate superioara; mine de carbune, lesne de exploatat in primele straturi ale acestor vai lacustre, in districtul Hateg, la Livezeni, la Petrosani, punga larga cu un continut estimat la doua sute cincizeci de milioane de tone; in sfarsit, mine de aur, in targul Abrud, la Campeni, legiunea cautatorilor de aur, unde miriade de mori cu un utilaj foarte simplu sapa nisipurile de la Rosia Montana, „Pactolul transilvan” si exporta in fiecare an o cantitate de doua milioane de franci din pretiosul metal.

Iata, s-ar spune, un district foarte favorizat de naturasi totusi, bogatia aceasta nu contribuie in nici un fel la bunastarea populatiei, in tot cazul, daca centrele cele mai importante, Remetea, Petrosani, Lonea, poseda cateva instalatii la nivelul industriei moderne, daca in targurile acestea intalnesti constructii ordonate, supuse uniformizarii echeruluisi sforii zidarului, depozite, pravalii, adevarate centre muncitoresti, daca sunt dotate cu un numar oarecare de locuinte cu balcoanesi verande; nici in satul Vulcan, nici in satul Werst, nu trebuie sa te astepti la asa ceva.

Cunoaste legenda Stancii Fecioarei, in care o tanara printesa intrucatva ireala, scapa de urmarirea tatarilor, legenda grotei balaurului, din valea Pietrei Craiului, legenda fortaretei Deva, ridicate „pe timpul Zanelor”, legenda Detunatei, cea „lovita de trasnet”, munte de bazalt celebru, semanand cu o vioara uriasa de piatra la care, in noptile cu furtuna, canta dracul; legenda Retezatului cu varful retezat de o vrajitoare; legenda Cheilor Turzii, despicate cu o strasnica lovitura de sabie, de Sfantul Vasile. Marturisim ca Miorita credea nesmintit in toate aceste plasmuiri, dar asta nu o facea mai putin fermecatoaresi placuta.

Dealtfel, oamenii sunt sanatosi prin partile acelea; aerul este de prima calitate, molimele necunoscute si, daca se moare, asta se intampla pentru ca pana la urma, tot mori, chiar si in acest colt de lume fericit al Transilvaniei.

Salina Praid (IV)

Salina Praid se afla in bazinul Praid, situat pe partea estica a bazinului Transilvaniei, „o solnita uriasa“ la baza muntilor Gurghiu, de forma triunghiulara, al carui varf sudic este orientat catre satul Corund, pe structura salifera Corund - Praid - Sovata.

Localitatea Praid se afla in judetul Harghita, la confluenta paraului Corund cu Tarnava Mica, si se gaseste la 6 Km sud de statiunea balneo climaterica Sovata, 35 Km nord de orasul Odorheiul Secuiesc si 44 Km nord-est de orasul Gheorgheni.

Principala atractie a zonei este salina a carei istorie de inceput dateaza de pe vremea romanilor. In anii ’60, in subteran, in mina Doja s-a organizat o baza de tratament pentru bolnavii de astm bronhic, pentru ca in anul 1980 sa se amenajeze un complex modern de sanatate si recreere, care valorifica potentialul microclimatului specific prin prezenta aerosolilor salini intr-un cadru arhitectonic inedit, la orizontul „50“, la o adancime de 120 m de la suprafata.

Pe o distanta de 1250 m de la intrare pana la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei, prin galeria de coasta. In timpul sezonului de vara, numarul persoanelor care viziteaza mina si a bolnavilor care se trateaza aici ajunge la cifra de 2500 - 3000/zi.

Salile din subteran sunt dotate cu sistem de iluminat, terenuri de joaca pentru copii, mese de biliard, miniterenuri de jocuri sportive, o biblioteca, banci pentru odihna, un bufet si chiar o capela ecumenica, toate acestea avand menirea de a oferi o recreare cat mai confortabila pentru bolnavii care, conform tratamentului, trebuie sa petreaca aici patru ore zilnic.

Tratamentul de speleoterapie si climatoterapie este foarte util in cazul bolilor cailor respiratorii (boli astmatice, bronsitice si alergice). Acest tratament natural este certificat atat medical, cat si de cei 40 de ani de utilizare. Pe timpul petrecut in subteran se recomanda si gimnastica sub indrumarea unui cadru specializat, plimbari si dozarea efortului fizic.

Domeniul de varsta la care oamenii se pot trata este intre 2 - 60 ani, la baza de tratament existand permanent personal medical de supraveghere. Baile sarate actioneaza asupra intregului organism, avand urmatoarele efecte: relaxant fizic si psihic, calmant, vasodilatator, sterilizator de piele si mucoase, cicatrizant, antiinflamator.

Ca o raritate, trebuie amintita capela ecumenica „construita“ in subteran, de 500 locuri, unde se oficiaza serviciul religios. Aceasta capela, unicat in Europa, realizata intr-una din camerele bazei de tratament, da o noua dimensiune a modului de folosire a acestor cavitati de catre om si pentru om.

Capela a fost sfintita in cursul anului 1993 de catre preoti a trei culte - ortodox, romano-catolic si reformat, ceea ce demonstreaza cat se poate de elocvent existenta unei cai sigure de conciliere etnica si confesionala. Cele 3 culte care beneficiaza de aceasta capela au un program riguros de oficiere a slujbelor. Capela poarta hramul Sfantului Ioan de Nepomuk, a carui statuie sculptata in sare a fost amplasata in interiorul capelei.


Tot in sare este sculptat si altarul, avand baza triunghiulara, care simbolizeza Sfanta Treime. Amvonul simbolizeaza unirea crestinilor dupa Noul Testament. In capela sunt doua statui din secolul al XVIII-lea, Sfanta Fecioara cu Pruncul si Sfantul Anton, iar cele sase vitralii luminate dau un efect in biserica de parca ar fi la suprafata.

La nici 10 km de Praid se afla statiunea termala Sovata. Situata la 490 m altitudine in Podisul Transilvaniei, statiunea beneficiaza de cadrul magnific al dealurilor impadurite si al celor cinci lacuri carora le datoreaza existenta. Lacurile sunt cu apa sarata, iar doua dintre ele -Ursu si Negru - contin in plus si namol sapropelic cu virtuti terapeutice. Sovata dispune de o bogata baza materiala compusa din hoteluri, vile-case de odihna, camping, restaurante, baruri, discoteci si baze de tratament.


De aici se poate pleca spre Cheile Bicazului, spre uimitoarea cetate a Sighisoarei si spre bisericile fortificate tipic transilvanene, patrimoniu al Romaniei.

Tot aici, ca si pe Varful Bucin, la aproximativ 20 km de Praid, este valorificata zona montana prin promovarea drumetiei montane, indeosebi pentru turistii tineri, precum si a turismului pentru practicarea sporturilor de iarna, pe partiile de schi existente.

Pe aceste meleaguri, romanii, ungurii, secuii, nemtii si alte nationalitati pastreaza neatinse traditiile folclorice, precum si portul popular. Specificul zonei este marcat si de mestesugurile traditionale: olarit (ceramica de Corund), artizanat (impletituri din rachita) si cusaturi populare, elementele de etnografie si folclor fiind privite ca obiective turistice deosebite.

Amplasarea Praidului intr-o regiune dintre cele mai atractive pentru turistii din tara si strainatate, precum si bogatia factorilor terapeutici de care se bucura zona sunt considerente ce au dus la dezvoltarea turismului balnear. O dezvoltare, de asemenea, recenta este cea a turismului rural, care tinde sa atraga tot mai multi turisti, datorita alternativei pe care o ofera clasicelor variante de petrecere a vacantelor.

Iesind din mina si mergand in amonte pe valea Corundului, intrand in canionul de sare, minunata atractie turistica, o imagine unica o ofera muntele de sare care in razele soarelui pare a fi acoperit de zapada chiar si vara.

Surse:
http://www.scribd.com - Salinele-Romaniei
www.forum.santamia.ro/