Pe urmele martirilor din Dobrogea

Un articol special, semnat de Silviu Despa

Am avut fericita ocazie sa merg si eu impreuna cu poetul Ioan Alexandru in anii dictaturii pe urmele martirilor crestini din tinutul Dobrogei atat de bogat in marturii arheologice.

Am urmarit pe vechea harta romana a acestui tinut cele trei drumuri romane care strabat teritoriul dobrogean. Drumul de-a lungul fluviului , drumul pe mijloc si drumul de-a lungul marii.

Ioan era inzestrat cu textele si documentele celor trei spiritualitati ce au poposit pe aceste tinuturi: romanitatea, lumea veche greaca si cea ebraica. Am intrat in acest taram cu gandul lui Cicero:

“Un popor care nu-si cunoaste trecutul nu are nici un viitor.”

Am parcurs toate aceste drumuri prafuite printre valurile de dealuri incremenite de veacuri ale Dobrogei. Am ajuns la Histria, Tomis, Basarabi, Pestera Sf. Andrei, Dinogetia, Noviadunum, Niculitel.

Am descoperit printre semnele timpului sacralitatea lumii vechi a acestui tinut. Am vazut sanctuarul inchinat Dumnezeului celui Mare (Teos Megas) din muzeul de la Tomis. In fata acestui altar Ioan Alexandru ne-a evocat evlavia pagana facand analogia cu altarul din Areopag de care a vorbit Sf. Pavel inchinat si el aceluiasi Teos Megas. Ioan banuia ca acest altar l-a inspirat si pe Lucian Blaga cand s-a referit in filosofia sa la Marele Anonim. In fata acestor pietre de altar Ioan in discursul sau a facut legatura cu altarul lui Avram inchinat si el aceluiasi Dumnezeu Mare inainte de revelatia lui Iahve. Apoi a revenit in discursul sau la importanta crestinismului in aceste tinuturi care devine incununarea si biruinta lumilor vechi lasate in negura istoriei :

„Crestinismul a avut de biruit frumusetea si sacralitatea lumii vechi. Toate acestea s-au dus. Crestinismul a ramas.“

Am mers la recenta descoperire de atunci a martirionului de la Niculitel, catacomba pre constantiniana, care a iesit la iveala in 1971 datorita ploilor si copiilor care se jucau in pamantul ud. Aici Ioan ne-a interpretat teologic si filologic inscriptiile precum si simbolistica sanctuarului care avea forma octogonala( reprezentand ziua a opta a Invierii Domnului).

Cupola de deasupra acestui spatiu misterios are forma bazilicilor bizantine de mai tarziu. Referitor la textul grec inscriptionat pe piatra gasita langa altar: „ihor martiron”, a facut urmatoarea interpretare:

“Acest cuvant grecesc „ihor” se explica foarte greu. Etimologic s-a spus ca este limfa sangelui, este insasi esenta vietii, este gena spirituala si biologica. Trebuie sa fie cum spune Apostolul Pavel, locul de intalnire a sufletului si a duhului, la inchietura dintre suflet si duh.

Noi asistam la acest martirologiu la intrepatrunderea tau-lui (crucii) Hristosului inviat in semintia barbara. In aceasta semintie a noastra a Europei…(Acest comentariu se refera la aceea cruce pre constantiniana, cum a numit-o Ioan, care este inscriptionata in lista numelor martirilor, avand forma literei grecesti tau cu piciorul vertical care la un moment dat se ramifica precum o radacina in trei componente )

Inscriptia numelelor Zotic, Atalos, Calatic si Filip de pe perete, care au proveniente etnice diferita, ne indica universalitatea spiritualitatii crestine ale acelor vremi de persecutie preconstantiniene din Imperiul Roman…”

Ioan Alexandru a descris semnificatia celor trei cruci in forma de tau ( litera greceasca) din sanctuar reamintind prin simbolistica lor istoria mantuirii:
„Primul tau este acela care strabate numele martirilor inscriptionate pe perete, al carui picior are trei ramificatii, semnificand sangele lui Hristos care iriga, precum raurile paradisiace, intregul cosmos.
Aceasta cruce ne aminteste de Vinerea Mare cand Mantuitorul a fost rastignit.

Al doilea Tau este altarul de piatra propriu zis (O masa de piatra sustinuta pe un picior de piatra) pe care au fost gasite moastele, a carui prezenta ne aduce aminte de Sambata Mare a asezarii Domnului in mormant.

Al treilea Tau care este despicat si seamana izbitor cu intrarea din grota mormantului Domnului. Este format din lespezile care formeaza intrarea sau mai bine spus iesirea din martirion. Acest al treilea Tau reprezinta mormantul gol, Duminica Invierii Domnului.”

Aceasta interpretare simbolica sta la baza intregii spiritualitati crestine rasaritene care a mocnit inca din perioada persecutiilor pre constantiniene in aceste cuptoare de spiritualitate descoperite in adancurile pamantului Dobrogean.

Am fost si in cripta martirilor de la radacinile orasului Tomis, in ceas de seara, unde-si doarme somnul de veac Ovidiu, intaiul poet al culturii romane. Aici ne-am amintit de Eminescu care si-a dorit mormantul la marginea marii ascultand “Lumina Lina” aprinsa de sangele martirilor crestini care s-au nevoit si si-au dat viata din iubire. Tomisul are cei mai multi martiri. Are o existenta de peste 1000 de ani cu perioada greaca , cea greco-romana si perioada bizantina crestina proto-romana. Potrivit traditiei in acest loc a propovaduit prima oara Evanghelia Sf. Apostol Andrei. Tomisul a fost si este centrul vietii spirituale din Dobrogea pentru ca in secolul patru a devenit mitropolie subordonata direct Constantinopolului care avea in jurisdictia sa alte patrusprezece episcopii.

Ioan Alexandru a explicat acolo importanta genealogiei spirituale a unui popor facand analogie cu cea fundamentala a lui Iisus Hristos din Evanghelia dupa Matei dar si cele din Vechiul Testament. Tot aici sunt marturii inestimabile care aduc dovada intemeierii crestinismul romanesc si formarii poporul roman prin latinitatea sa.

In fata catedralei ortodoxe Sf. Petru si Pavel, stravechiul scaun episcopal, Ioan a descris scenele frescelor printre care si biruinta episcopilor Bretaniu si Teotim impotriva imparatului arian si respectiv a capeteniei hunilor. Aceasta a facut-o pentru a intelegerea noul val de sfintenie care a urmat celui de martiraj din primele veacuri:

“Bretaniu se opune Imparatului care avea o orientare spirituala gresita. Teotim se opune paganilor. Amandoi ne pricinuind varsare de sange nici de o parte , nici de alta. Este o noua forma de existenta a crestinismului.

A incetat asadar perioada prigonirilor si a inceput uriasa lupta cu puterile nevazute:
„Dusmanul nostru nu este sangele si carnea ci puterile nevazute ale veacului acestuia.“

Aceste biruinte ale marturiei lui Hristos, nu prilejuiesc varsare de sange ci sunt determinate de intelepciunea si superioritatea spiritului.

Dupa primul val de martiri apare al doilea val de sfinti. Sangele alb, sangele sfinteniei care curge in viata de sfintenie si nevointe.

Odata cu deslegarea bisericii de catre Constantin cel Mare incep sa apara ascetii, incep sa apara manastirile, incep sa apara sfintii. Incepe o alta forma de marturisire prin abstinenta si intelepciune.

Teotim nu se mai lasa injunghiat ci prin puterea rugaciunii il opreste pe barbar sa il omoare. Aceasta este a doua fata a Dobrogei. Al doilea val de spiritualitate, cel datorat oamenilor carismatici, oamenilor invatati, carturarilor care stapaneau cateva limbi.

De la Tomis a plecat Dionisie cel Mic, care duce la Roma propunerea de adoptare a calendarului crestin spunand:
„Incepatura mantuirii noastre este Hristos si nu se cuvine sa numaram timpul dupa un tiran ci dupa Hristos.“

Asadar in acest tinut al raurilor care se strang laolalta si se revarsa in mare, in acest tinut al martirilor apare si omul acesta, parintele erei crestine, dupa care se numara anii pana astazi. Calendarul a fost adoptat intai la Roma, apoi in Franta, Anglia si toata Europa.

Altul este Ioan Casian intemeietor al monahismului occidental care face drum de la izvoarele monahismului egiptean catre institutiile cenobitice, transportand astfel experienta rasariteana prin limba latina in apus. Tot acestor calugari dobrogeni li se datoreaza si celebra formula teopasita:

„Unul din Sfanta Treime a suferit cu trupul.“

Am revenit la semnele marturiei crestine din primul val, lasate in vechile cetati romane ale Dinogetiei . Martirologiul heronimian pomeneste pe 15 mai si 1 octombrie pe cei noua martiri crestini care au murit din iubire si mila intr-o lume barbara setoasa de sange. Oasele lor stau la temelia Bisericii inca din secolul trei pe aceste meleaguri. Ioan Alexandru a explica pe ruinele bazilicii paleocrestine din Dinoghetia, motivatia si semnificatia actelor martirice din secolul trei de pe aceste meleaguri, de la gurile de varsare ale Dunarii:

„Martirii sunt pretuiti pentru mesajul iubirii care-l aduc, nu pentru eroismul lor. Eroi au fost destui in lumea veche care au omorat fara mila. Martirii nu au omorat pe nimeni. Ei au avut o mila uriasa fata de salbaticia oamenilor, fiind ca niste miei care au plans la Dumnezeu cu lacrimi de sange ca sa inceteze odata barbaria din lumea aceasta ”

In drumurile noastre am ajuns langa bratul Sf. Gheorge pe la 20 km de Tulcea la vechea cetate pagana Halmidis unde se spune ca au fost sfintii Epictat si Action. Aici spune martirologiul, un tanar bogat s-a deslipit de bogatia trecatoare si s-a lipit de cea netrecatoare data lumii prin jertfa lui Iisus Hristos. Am descoperit odata cu aceste minunate vestigii arheologice si “poarta de intrare in limba romana” cum a numit Ioan acele prime inscrisuri in piatra cu referire la Hristos si Dumnezeu din Biserica Crestina a primului mileniu din Basarabi de pe dealul de creta de la Multfatlar.

Aceste inscrisuri au fost mai intai descoperite de cercetatorul orientalist Constantin Daniel care a descifrat cateva cuvinte in limba romana de acum 1000 de ani pastrate in scrierea runica in aceasta pestera.

Am mai descoperit in intunecata pestera, la lumina lumanarii, cel mai vechi si auster colind de craciun desenat in piatra (steau , raza si pruncul) precum si semnele jertfei si invierii lui Iisus lasate in calcar.

La sfarsitul calatorie noastre pe urmele martirilor crestini am ajuns la pestera sf. Andrei apostolul ramas in memoria colectiva a localnicilor ca fiind cel care a crestinat aceste tinuturi.

A consemnat Silviu Despa
Sursa: http://renasterea.wordpress.com/category/pe-urmele-martirilor-din-dobrogea/

Pestera Sf Andrei – Prima biserica crestina de la noi

Intrebati care ar fi cel mai indicat obiectiv turistic de la care s-ar putea incepe promovarea turismului in Romania, multi intelepti afirma ca ar fi bine sa mergem la origini.
Plecand de la Cernavoda spre sud in directia Ostrov, pe drumul care serpuieste printre coline, aproape de cursul Dunarii, ajungi dupa mai multe localitati cu specific pescaresc in comuna Ion Corvin.

Un indicator, la iesirea din sat, te indruma sa mergi mai departe pe un drum lateral pentru a ajunge dupa 3-4 kilometri la Manastirea "Pestera Sfantului Apostol Andrei". La capatul drumului ce trece prin padure se afla manastirea cu cele trei biserici si corpul de chilii, situate intr-un frumos cadru natural.
Sfantul Apostol Andrei, primul ucenic al lui Iisus, a ajuns pe aceste meleaguri propovaduind cuvantul Evangheliei Mantuitorului. A gasit gazduire in grota venerata astazi de crestini.

In actuala biserica din pestera, in pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care traditia spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. Astazi, cei aflati in suferinte vin aici pentru a-si redobandi sanatatea, petrecand cateva zile si nopti pe acest "pat al Sfantului Andrei". Ca semn al cinstirii locului pe care a sezut insusi "cel dintai chemat" al Domnului, in decursul anilor, acesta a fost folosit si ca loc de ardere a lumanarilor sau a tamaiei. Cu siguranta, aceasta este "casa" despre care se vorbeste in balada Pestera Sfantului Andrei.

La aproximativ 200 de metri de pestera, pe un alt versant al muntelui, se observa si astazi urmele vechilor chilii sapate in stanca, unde traditia spune ca ar fi locuit ucenicii apostolului. In afara de aceste dovezi ale prezentei Sfantului Andrei aici, nu departe de pestera, se mai vad si astazi urmele celor noua izvoare despre care vorbea Ion Dinu, ale caror ape formau paraul Cuzgun ("Porumbel", in turca veche, o evidenta aluzie la primul botez savarsit aici), in care au fost botezati primii crestini de pe aceste meleaguri: Innul, Rimmul, Pimmul, care i-au cazut in genunchi apostolului, dupa o predica, si care "s-au mirat foarte, si dand toate saracilor, au ramas cu apostolul, care i-a hirotonit preoti si au trait multi ani in pesterile lor". In imediata lor apropiere se mai afla un izvor, numit "Eminescu", amenajat in amintirea poetului national.

Dupa lungi perioade de pustiire, in urma unei descoperiri dumnezeiesti, pestera sfanta s-a aratat in vis avocatului Jean (Ion) Dinu, un om al locului. Asa a fost regasit primul altar crestin de la noi.

In vara anului 1944, Pestera transformata in biserica a fost sfintita de catre Episcopul Tomisului, Chesarie Paunescu. La scurt timp dupa aceasta, trupele rusesti invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin ravna cuviosului monah Nicodim Dinca, biserica a fost refacuta si redata cultului. Astazi, Pestera Sfantului Andrei a devenit un reper important pe harta crestina a Dobrogei. Mii de credinciosi din toate colturile tarii, dar si din afara ei, vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trait apostolul. In acest loc plin de har se savarsesc zilnic cele sapte ceasuri, Sfanta Liturghie, se citesc rugaciuni pentru cei bolnavi si, de asemenea, Molitfele Sfantului Vasile cel Mare. Sute de acatiste, iconite, cruciulite si alte obiecte religioase sunt depuse de credinciosi in scobiturile din peretii pesterii, semne ale profundei credinte si ale legaturii dintre oameni si Dumnezeu.

Aici, in decursul anilor, s-au savarsit numeroase minuni, vindecari miraculoase, iar puterea sfanta a pesterii, calitatea curativa a apelor si slujbele pline de har au facut din aceasta zona unul dintre cele mai venerate locuri crestine din tara noastra. La fiecare hram, la Pestera Sfantului Andrei vin zeci de mii de pelerini, ca la un adevarat Bethleem al romanilor.
Sursa:
Foto:

Château Miraval, Provence

Angelina Jolie si Brad Pitt sunt proprietarii domeniului Chateau Miraval, un castel medieval aflat in regiunea Provence din sudul Frantei. Cuplul a cumparat acest castel, in valoare de 35 de milioane de lire sterline (41,8 milioane de euro), la inceputul anului 2008. Domeniul, aflat in apropiere de Aix en Provence, include un sant de fortificatii, o vie, o livada de maslini, un lac si padure.


Castelul, construit intr-un stil autohton modest, are treizeci si cinci camere. Chateau Miraval este inconjurat de cateva hectare de faneata, iar aleea care duce pana in fata castelului are o lungime de aproximativ cinci kilometri, fiind decorata pe ambele margini cu fantani impresionante.

Château Miraval, aflat pe un domeniu impresionant din localitatea Correns, la nord de Brignoles, un sat in departamentul Var, pe care il gasim sudul Frantei. Chateau Miraval este cunoscut pentru vinul sau rose numit "Pink Floyd", laudat la nivel international pentru gustul, aroma si transparenta unica.

Proprietarul anterior, pianistul francez si interpretul de jazz Jacques Loussier, a instalat un studio de inregistrare in castel un au inregistrat Sting, Cranberries si chiar Pink Floyd. Proprietarul sau mai recent, americanulTom Bove, care a cumparat domeniul in 1993, a pus accent pe viticultura dar a adaugat si un centru spa, jacuzzi, sali de gimnastica duble si o piscina interioara.

Le Château este cunoscut pentru vinurile sale, vinurile albe Varois Coteaux, cele rosii, albe si roze sub denumirea de Côtes Provence. Ghidul Hachette a inclus domeniul viticol de 30 ha intre primii 500 de producatori francezi de vinuri.
O serie de terase din piatra sunt plantate cu treisprezece soiuri de maslini. Crama imensa de Miraval a fost construita in anul 1850 de Joseph Lombot, inventatorul betonului armat, care a detinut domeniul din apropiere, La Celle.

Munchen – Mai mult decat bere

Cine ar putea asocia Munchen-ul de astazi, capitala Bavariei, gazda festivalului Oktoberfest, cu un oras linistit, pios, intemeiat de calugarii benedictini? Probabil ca nimeni, desi in secolul al XII-lea metropola germana a fost infiintata tocmai de acest ordin religios. Mai mult decat atat, chiar cuvantul „Munchen” vine de la „munichen”, care inseamna „calugari” in limba germana.

Capitala Bavariei a pastrat insa mostenirea calugarilor care au format orasul, intretinand edificiile religioase si respectand religia catolica. Din acest motiv, Munchenul este considerat un oras conservator. Dar conservatoare sunt doar cladirile, impresionante din punct de vedere al marimii, rigide in ceea ce priveste paleta coloristica, dar cu o arhitectura caracterizata de precizia germana.


Cladirile istorice, monumentele si toate celelalte obiective turistice din Munchen sunt extraordinare si deseori depasesc cu mult asteptarile turistilor. Varietatea acestora este si ea uimitoare, Munchen avand cate ceva pentru fiecare: palate maiestuoase, cladiri guvernamentale impunatoare, ziduri si porti medievale dar si un imens complex universitar.

Marienplatz (Piata Maria), numita dupa coloana cu statuia Fecioara Maria din centrul pietei, cu noua si vechea primarie, atragatoare prin turnurile lor, in turnul principal al primariei noi fiind adapostit mecanismul cu statuete si clopotei (Rathaus-Glockenspiel), un ceas ornat care misca figurine care reprezinta scene medievale si este actionat la anumite ore.

Peterskirche (biserica Sf. Petru) este cea mai veche biserica din centru. Totusi catedrala Frauenkirche este cea mai faimoasa biserica din centrul orasului, prin spectaculoasa sa arhitectura medievala (sec. XV). Inaltimea turnurilor gemene este de 99 metri, limiteaza, incepand din 2004, inaltimea noilor cladiri ale orasului. O alta biserica impozanta este Theatinerkirche, situata in Odeonsplatz.

Capitala Bavariei are mai multe muzee de arta, printre care si Alte Pinakothek, Neue Pinakothek si Pinakothek der Moderne cuprinse in cartierul muzeal Kunstareal.

Alte atractii turistice faimoase sunt Gradina Englezeasca, un parc de mare dimensiuni din centrul orasului (conceput la inceputul sec. XIX), devenit de cateva decenii faimos si pentru practicarea nudismului liber in partea cea mai centrala si ciruculata a parcului; Deutsche Museum (un celebru muzeu al tehnicii).


Probabil cea mai faimoasa atractie a orasului este Oktoberfest, o sarbatoare a berii lunga de doua saptamani, de la sfarsitul lui septembrie si inceputul lui octombrie in fiecare an.
Alta cladire celebra din München este Olympiaturm (Turnul Olimpic, un turn impozant, ceva mai scund decat cel din Berlin, cu restaurant si cu antene de transmisiuni radio si TV) de langa stadionul si satul olimpic.

Callatis - Orasul antic gasit sub ape

In lipsa banilor pentru a analiza ceea ce se afla in adancurile de langa Mangalia, un tezaur cultural si un potential punct de interes turistic fascinant ramane insa innecat si acoperit de nisipurile marii.

In aprilie 2007, cativa scafandri romani ajutati de colegi din Ungaria au inceput o expeditie pentru cercetarea subacvatica, dotati cu tehnologie de ultima ora, similara celei care a dus la descoperirea Titanicului. Sonarele au detectat o "anomalie" ciudata in adancurile apelor de langa Mangalia.

La aproximativ 6 metri adancime, sub nisipul de pe fundul marii, scafandrii au descoperit artefacte, pereti, coloane si strazi pavate. Au realizat ca au gasit ceea ce cautau, vechiul oras pierdut al Callatisului, intemeiat de greci la porunca oracolului din Delfi, pe locul unei asezari getice.

Documentele Antichitatii lasa loc de interpretari in ceea ce priveste data la care s-a pus temelia cetatii. Desi este mentionata in scrieri inca din sec. VI i.Hr, nu exista dovezi arheologice mai vechi de sec. IV i.Hr. Cert este ca orasul cunoaste o perioada de inflorire rapida, apoi decade o data cu inceputul erei noastre, insa prospera din nou in decurs de cateva secole.

Nici data distrugerii cetatii nu se stie cu exactitate. Unele ipoteze sustin ca o parte a orasului s-a scufundat in urma unui cutremur, altele aveanseaza ideea ca cetatea a fost inghitita incet de ape, din cauza procesului de eroziune. Desi toti specialistii in arheologie recunosc ca o astfel de descoperire este fabuloasa si afirma ca vestigiile scoase la lumina pana acum pe tarmul romanesc atesta miracolul si geniul arhitecturii grecesti, majoritatea se abtine sa se pronunte in lipsa vazutului cu propriii ochi.

Fara alocarea unor fonduri pentru o cercetare serioasa a perimetrului, Romania va ramane cu un tezaur arheologic necunoscut si cu un potential turistic fascinant in zona Marii Negre, scufundat ca si orasul pierdut al Callatisului.
Sursa: jurnalul.ro

Henri Negresco | Nisa

Henri Negresco (1868-1920) este directorul fondator si restauratorul de origine romana, care a fondat in anul 1912 celebrul palat Hotel Negresco de pe Promenada Englezilor (Promenade des Anglais) din Nisa, pe Coasta de Azur.

Hotel Negresco din Nisa este astazi unul dintre cele mai bune hoteluri din lume, membru al asociației The Leading Hotels of the World. Un palat in adevaratul sens al cuvantului, Hotel Negresco este cunoscut mai ales pentru enormul dom de sticla ce acopera Le Salon Royal, construit de cel care a dat numele Turnului Eiffel.

In anul 1868, Henri Negresco se naste la Bucuresti, ca fiul al unui proprietar de han de pe langa Bucuresti.
In 1883, la varsta de 15 ani, el pleaca din Romania pentru a lucra in Europa, mai intai la Paris, apoi la Monte Carlo si in cele din urma la Nisa, unde devine directorul Cazinoului Municipal.

La inceputul secolului XX, se hotaraste sa se instaleze definitiv pe Coasta de Azur, care atragea clientela de elita a Europei si a Americii, inainte de Primul Razboi Mondial. Are ocazia sa isi demonstreze astfel intregul talent de a trata si de a pastra clientela formata din numerosi miliardari, regi si printi veniti pe Riviera precum familiile Vanderbilt, Rockefeller, Basil Zaharoff, Isaac Merritt Singer etc.
In 1912 el construieste ceea ce avea sa devina faimosul Hotel Negresco de pe Promenada Englezilor din Nisa, pe malul Golfului Ingerilor, pentru a gazdui clientela sa fidela de oameni bogati de pe intreg globul. Arhitectul acestui hotel este Édouard Niemans.

La doar un an de la deschidere, Negresco era aclamat drept cel mai somptuos hotel de pe intreaga riviera franceza. Dupa doar un sezon, profiturile erau situate in apropierea cifrei de 800 000 de franci de aur, o suma fabuloasa.

In acelasi interval de timp, Negresco cumpara si restaurantul Casinoului Enghien-les-Bains, unde mergea in fiecare vara.
In 1914, el este mobilizat pentru Primul Razboi Mondial, iar hotelul sau este rechizitionat si transformat in spital. Marile averi parasesc Coasta de Azur.
In 1920, ruinat, moare de cancer la varsta de 52 de ani.

Hotelul ofera in prezent clientilor 94 de camere si 31 de apartamente si este decorat in stil Ludovic al XIII-lea si art deco. Camerele se diferentiaza prin peisajul vizibil de la fereastra si prin suprafata totala. Astfel, camerele simple sunt disponibile cu vedere spre mare sau spre domul hotelului si au suprafete intre 25 si 35 de metri patrati. Apartamentele pot avea suprafete de peste 100 de metri patrati si ofera acces la unele dintre cele mai frumoase panorame din Nisa.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Negresco

Capitale din Europa in armonie cu natura

The Economic Intelligence Unit (EIU) a realizat recent o cercetare a celor mai „verzi” orase din Europa. Fiecare oras de pe batranul continent a fost evaluat in functie de 30 de indicatori, printre care emisiile de dioxid de carbon, energia, cladirile, transportul, apa, aerul, folosirea eficienta a terenurilor, precum si guvernarea mediului, transmite Business Insider.
Copenhaga a reusit sa obtina cel mai mare punctaj, devenind astfel cea mai "eco-friendly" capitala europeana. Din top fac parte si nume precum Oslo, Zurich, Berlin, Paris sau Roma.

Iata, asadar, topul celor mai „verzi” orase din Europa, in functie de evaluarea celor de la EIU.

1. Copenhaga, Danemarca

Cu o populatie de 499.000 de locuitori, capitala daneza a gazduit summit-ul de mediu din 2009. Oficialii de la Conpenhaga planuiesc ca, pana in 2025, mijloacele de transport din orasul lor sa nu mai emita dioxid de carbon.

2. Stockholm, Suedia

Stockholm are o populatie de 744.000 de locuitori. Aproape 70% dintre acestia folosesc bicicleta ca mijloc de transport (in special in cursul saptamanii, pentru a ajunge la serviciu).

3. Oslo, Norvegia

Peste 500.000 de persoane locuiesc in Oslo, considerat al treilea cel mai „eco-friendly” oras european. Autoritatile norvegiene au demarat recent o campanie de promovare a bicicletei in randul rezidentilor si vizitatorilor. Acestia pot inchiria biciclete din cele 11 de statii special amenajate, raspandite in Oslo.

4. Viena, Austria

Aproximativ 68% din populatia vieneza (peste 1,5 milioane de locuitori) merg pe jos, cu bicicleta sau cu transportul in comun in fiecare zi, in detrimentul celor care aleg sa se deplaseze cu autoturismul personal.

5. Amsterdam, Olanda

Amsterdam are o populatie de 729.000 de persoane. Amsterdam a inaugurat in noiembrie anul trecut 19 statii de inchiriere a masinilor electrice. Statiile sunt dotate cu sisteme de reincarcare, scutere, dar si motociclete alimentate pe baterii. Mai mult, locuitorii olandezi pot inchiria oricare din mijloacele de transport mentionate, in mod gratuit.

6. Zurich, Elvetia

Initiativa elvetiana de mediu privind educarea copiilor prin intermediul desenelor animate, despre schimbarile climatice care au loc la nivel global, a inregistrat un real succes in Zurich. Cu 372.000 de locuitori, micul orasel din Elvetia se bucura de a sasea pozitie in cadrul topului celor mai „verzi” orase europene.

7. Helsinki, Finlanda

In Helsinki traiesc 549.000 de persoane, dar conform unui raport anual realizat de Centrul de Mediu din capitala finlandeza, emisiile de gaze cu efect de sera sunt in scadere, incepand cu anul 2006.

8. Berlin, Germania

Capitala germana gazduieste aproape 4 milioane de locuitori, suficient cat sa determine un aglomerat trafic rutier si numeroase gaze nocive. Cu toate astea, in cadrul competitiei Michelin Challenge Bibendum din acest an, masinile electrice au concurat pentru a demonstra ca si asemenea autoturisme pot face fata rigorilor si cerintelor soferilor din secolul XXI. Mai mult, au demonstrat chiar ca pot inlocui cu succes automobilele alimentate pe benzina ori motorina.

9. Bruxelles, Belgia

Bruxelles reprezinta gazda Institutului de Politici Europene de Mediu. Peste 1 milion de persoane locuiesc in capitala Belgiei, clasata pe locul noua in topul celor mai "verzi" orase din Europa.

10. Paris, Franta

Parisul a obtinut locul 10 in top. Cu o populatie de peste doua milioane de locuitori, autoritatile franceze si-au propus sa protejeze clima pariziana in vederea cresterii gradului de utilizare a resurselor durabile, pana in 2020.

Pe urmatoarele pozitii s-au clasat Londra (Marea Britanie), Madrid (Spania), Vilnius (Lituania), Roma (Italia), Riga (Letonia), Varsovia (Polonia), Budapesta (Ungaria), Lisabona (Portugalia), Ljubljana (Slovenia) si Bratislava (Slovacia).

Sursa