Situat intre Troia, la nord, si Efes, la sud, stralucitorul Pergam a fost centrul regatului elenistic (secolele III-II i.Hr.). A parcurs secole de civilizatie: elenistica, romana (129 i.Hr.-395 d.Hr.), bizantina (395-1300 d.Hr.). Apogeul dezvoltarii sale a fost atins in timpul dinastiei Attalizilor (283-133 i.Hr.) cand devine capitala regatului.
A fost o metropola culturala, un centru al stiintelor si al invatamantului lumii grecesti orientale. O pleiada de oameni de stiinta si de cultura, de sculptori si de arhitecti au format renumita Scoala de la Pergam: retorul Apolodor, scriitorul si istoricul Xenofon, geograful si istoricul Strabon, scriitorul Plutarh, sculptorii Emigones si Phyromachios s. a.
Magnifica Biblioteca din Pergam reprezinta si azi simbolul celebritatii orasului. Asezata in centrul citadelei, ea numara peste 200.000 de volume, in mare parte papirusuri.
Despre Biblioteca din Pergam se spune ca a fost rivala celebrei Biblioteci din Alexandria, Egipt. Cladirea este situata la nord de templul Atenei. Biblioteca, accesata initial prin podeaua galeriei, continea o sala mare de lectura, inca din timpul regelui Eumeses al II-lea. Era echipata cu rafturi si avea o statuie de 3,5 metri intruchipand-o pe zeita Atena, statuie acum aflata la Berlin. A fost construita de Attalos I si s-a bucurat de multa popularitate in secolul II i.H. In timpul lui Eumeses al II-lea, colectia s-a marit, ajungand sa concureze Biblioteca din Alexandria. Biblioteca era decorata cu statuile lui Herodot din Halicarnass, ale poetei Sappho din Lesbos, ale invatatului Appolonius si ale muzicianului Timotheus din Milet.
Legenda spune ca, deranjat de grandoarea bibliotecii din Pergam, faraonul Egiptului a interzis vanzarea de papirusuri catre Pergam, pentru a micsora competitia. Voia ca biblioteca din Alexandria sa nu aiba rival. Krates, un artist sard, a gasit o solutie pentru aceasta problema. A prelucrat un material din piele de capra, foarte fina, pe care se putea scrie cu usurinta, si a numit-o "vellum" sau "papirus de Pergamon". Aceasta a fost o inventie foarte importanta in epoca. "Vellum"-ul, cunoscut mai apoi ca pergament, a fost folosit de scribi si de invatati pentru a mari colectia de scrieri din Pergam.
Soarta cartilor are uneori o incarcatura ironica: atunci cand orasul a intrat sub stapanirea Romei, in 133 i.Hr., toate manuscrisele din Biblioteca Pergamului au fost duse la Alexandria, fiind daruite reginei Cleopatra de iubitul sau, Marc Antoniu. Asa se face ca in incendiul care avea sa distruga Biblioteca din Alexandria au ars, laolalta, atat papirusurile egiptene, cat si pergamentele Pergamului. Cele doua biblioteci rivale ale Antichitatii au pierit o data, aprinse de la aceeasi scanteie.
Sursa:
A fost o metropola culturala, un centru al stiintelor si al invatamantului lumii grecesti orientale. O pleiada de oameni de stiinta si de cultura, de sculptori si de arhitecti au format renumita Scoala de la Pergam: retorul Apolodor, scriitorul si istoricul Xenofon, geograful si istoricul Strabon, scriitorul Plutarh, sculptorii Emigones si Phyromachios s. a.
Magnifica Biblioteca din Pergam reprezinta si azi simbolul celebritatii orasului. Asezata in centrul citadelei, ea numara peste 200.000 de volume, in mare parte papirusuri.
Despre Biblioteca din Pergam se spune ca a fost rivala celebrei Biblioteci din Alexandria, Egipt. Cladirea este situata la nord de templul Atenei. Biblioteca, accesata initial prin podeaua galeriei, continea o sala mare de lectura, inca din timpul regelui Eumeses al II-lea. Era echipata cu rafturi si avea o statuie de 3,5 metri intruchipand-o pe zeita Atena, statuie acum aflata la Berlin. A fost construita de Attalos I si s-a bucurat de multa popularitate in secolul II i.H. In timpul lui Eumeses al II-lea, colectia s-a marit, ajungand sa concureze Biblioteca din Alexandria. Biblioteca era decorata cu statuile lui Herodot din Halicarnass, ale poetei Sappho din Lesbos, ale invatatului Appolonius si ale muzicianului Timotheus din Milet.
Legenda spune ca, deranjat de grandoarea bibliotecii din Pergam, faraonul Egiptului a interzis vanzarea de papirusuri catre Pergam, pentru a micsora competitia. Voia ca biblioteca din Alexandria sa nu aiba rival. Krates, un artist sard, a gasit o solutie pentru aceasta problema. A prelucrat un material din piele de capra, foarte fina, pe care se putea scrie cu usurinta, si a numit-o "vellum" sau "papirus de Pergamon". Aceasta a fost o inventie foarte importanta in epoca. "Vellum"-ul, cunoscut mai apoi ca pergament, a fost folosit de scribi si de invatati pentru a mari colectia de scrieri din Pergam.
Soarta cartilor are uneori o incarcatura ironica: atunci cand orasul a intrat sub stapanirea Romei, in 133 i.Hr., toate manuscrisele din Biblioteca Pergamului au fost duse la Alexandria, fiind daruite reginei Cleopatra de iubitul sau, Marc Antoniu. Asa se face ca in incendiul care avea sa distruga Biblioteca din Alexandria au ars, laolalta, atat papirusurile egiptene, cat si pergamentele Pergamului. Cele doua biblioteci rivale ale Antichitatii au pierit o data, aprinse de la aceeasi scanteie.
Sursa:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu