
Am descoperit un articol foarte interesant pe un site drag mie - lovendal.net pe care il reproduc mai jos.
Candva cea mai mare biblioteca din lume – continand lucrari ale celor mai mari ganditori si scriitori ai Antichitatii, printre care Homer, Platon, Socrate si multi altii -, Biblioteca din Alexandria a fost aparent distrusa de un incendiu urias, in urma cu 2 000 de ani, iar lucrarile pe care le adapostea s-au pierdut. Dupa distrugere, aceasta minune a lumii antice a bantuit imaginatia poetilor, istoricilor, calatorilor si invatatilor, care au deplans tragica pierdere pentru cunoastere si literatura. Astazi, ideea unei biblioteci universale situate intr-un oras celebrat drept centrul invataturii lumii antice a ajuns la nivel de mit.

Istoria fondarii Bibliotecii din Alexandria este invaluita in mister. Se crede ca, in jurul anului 295 i.Hr., invatatul si oratorul Demetrius din Phaler, un guvernator exilat din Atena, l-a convins pe Ptolemeu I Soter sa infiinteze aici o biblioteca. Demetrios si-a imaginat o biblioteca in care sa fie gazduite copii ale tuturor cartilor lumii, o institutie care sa rivalizeze cu insasi Atena. In consecinta, sub patronajul lui Ptolemeu I, Demetrios a organizat constructia Templului Muzelor sau Musaeum, din care deriva cuvantul muzeu. Aceasta structura era un complex de veneratie, avand ca model Scoala lui Aristotel din Atena, un centru pentru prelegeri filozofice si dezbateri intelectuale.
Templul Muzelor avea sa fie prima parte a complexului bibliotecii din Alexandria si era situat pe terenul palatului regal, intr-o zona cunoscuta drept Brucheion sau cartierul regal, in districtul grecesc nord-estic al orasului. Muzeul era un centru de cult, cu altare pentru fiecare dintre cele noua muze, dar functiona si ca loc de studiu, avand spatii de lectura, laboratoare, observatoare, gradini botanice, o gradina zoologica, incaperi de locuit si sali de masa, pe langa biblioteca propriu-zisa. Un preot ales de Ptolemeu I era administratorul muzeului; exista si un bibliotecar care se ocupa de colectia de manuscrise.

Se pare ca in timpul domniei lui Ptolemeu al II-lea a inceput sa prinda contur ideea bibliotecii universale. De asemenea, se pare ca peste 100 de invatati au fost gazduiti in muzeu, sarcina lor fiind aceea de a face cercetari stiintifice, a tine prelegeri, a publica, a traduce, a copia si a colectiona nu doar manuscrisele originale ale autorilor greci (printre care se afla, aparent, colectia privata a lui Aristotel), dar si traduceri ale lucrarilor din Egipt, Siria, Persia, precum si texte budiste si scripturi ebraice.
Jumatate de milion de papirusuri
Se spune ca setea de cunoastere a lui Ptolemeu al III-lea era atat de mare, incat a decretat ca toate vasele care ancorau in port sa predea autoritatilor manuscrisele pe care le aveau. Scribii autorizati faceau copii si le inmanau proprietarilor, manuscrisele originale fiind pastrate in biblioteca. S-a vehiculat ideea ca, la un moment dat, numarul de documente ajunsese la o jumatate de milion, desi nu este clar daca cifra se refera la carti sau la papirusuri. Totusi, dat fiind faptul ca era nevoie de multe papirusuri pentru a alcatui o carte, este mai probabil ca se facea referire la numarul de papirusuri. Totusi, unii invatati considera ca pana si 500 000 de papirusuri reprezinta un numar prea mare, deoarece constructia unei cladiri care sa aiba atata spatiu de depozitare ar necesita o munca uriasa – chiar daca nu ar fi ceva imposibil.
Cu toate acestea, in timpul domniei lui Ptolemeu al II-lea, colectia Bibliotecii Regale a devenit atat de vasta, incat a fost creata o biblioteca adiacenta. Aceasta era situata in incinta templului lui Serapis, in districtul egiptean Rhakotis, in partea sud-estica a orasului. In perioada in care scriitorul grec Callimachus (cea 305 i.Hr. – cea 240 i.Hr.) a fost director al bibliotecii, cladirea adiacenta continea 42 800 de papirusuri, toate fiind copii ale lucrarilor din biblioteca principala.

Presupusa distrugere a Bibliotecii din Alexandria in urma unui incendiu, odata cu care s-au pierdut si majoritatea lucrarilor complete ale literaturii antice, a reprezentat un subiect de vii dispute de-a lungul secolelor. Ce s-a intamplat de fapt cu acest uimitor depozit al cunoasterii antice si cine este raspunzator de incendiere ? Primul lucru care trebuie mentionat este urmatorul: e posibil ca „cea mai mare catastrofa a lumii antice” sa nu fi avut niciodata loc sau sa nu fi avut o asemenea amploare. Cu toate acestea, biblioteca a disparut practic fara urma, asa ca trebuie sa fi avut loc un dezastru.
Iulius Cezar, suspectul nr.1

Filozoful si dramaturgul roman Seneca, citand lucrarea lui Titus Livius, Ab Urbe condita, scrisa intre anii 63 i.Hr. si 14 d.Hr., spune ca 40 000 de papirusuri au fost distruse in incendiul provocat de Cezar. Istoricul grec Plutarh mentioneaza ca focul a distrus „mareata Biblioteca”. Istoricul roman Dio Cassius (cea 165 d.Hr. – 235 d.Hr.) povesteste despre un depozit cu manuscrise care a fost distrus in timpul conflagratiei.
In cartea sa, Biblioteca disparuta, Luciano Canfora considera ca marturiile scriitorilor antici dovedesc ca nu marea biblioteca a fost distrusa, ci manuscrisele depozitate in magaziile de langa port, asteptand sa fie transportate. Marele invatat si filozof stoic Strabo lucra in Alexandria in anul 20 i.Hr. si din scrierile sale reiese clar ca biblioteca nu mai era centrul invataturii, renumit in lumea intreaga, asa cum fusese cu secole inainte. De fapt, Strabo nici nu prea mentioneaza biblioteca, desi face referire la muzeu, pe care il descrie ca fiind „parte a palatului regal”. Mai spune ca acesta „cuprinde drumul acoperit, porticul si o sala mare in care membrii invatati ai muzeului luau masa in comun”. Daca marea biblioteca era atasata de muzeu, atunci cu siguranta ca Strabo nu considera necesar sa o mentioneze separat; mai important e faptul ca, daca el se afla aici in anul 20 i.Hr., atunci biblioteca nu avea cum sa fi fost incendiata de Cezar cu 28 de ani inainte.
A distrus imparatul Theodosius I biblioteca?

Totusi, daca este plauzibil ca manuscrisele din biblioteca Serapeum sa fi fost distruse in timpul acestei epurari, nu exista nicio dovada ca Biblioteca Regala inca mai exista la sfarsitul secolului al IV-lea. Nicio sursa antica nu mentioneaza distrugerea vreunei biblioteci in aceasta perioada, desi istoricul englez din secolul al XVIII-lea Edward Gibbon i-o atribuie in mod gresit patriarhului Teophilos.
Sau a distrus-o Omar?

Despre aceste evenimente incredibile a scris 600 de ani mai tarziu renascentistul crestin Gregorius Bar-Hebraeus (1226-1286). Totusi, daca este posibil ca arabii sa fi distrus o biblioteca crestina din Alexandria, este aproape sigur ca, la mijlocul secolului al VII-lea, Biblioteca Regala nu mai exista.
A fost descoperita biblioteca din Alexandria?

In 1995, au inceput lucrarile constructiei Bibliotecii Alexandrina, o mare biblioteca si un centru cultural, localizata in zona sitului bibliotecii antice. Uriasul complex a fost inaugurat oficial pe 16 octombrie 2002 si a fost ridicat pentru a comemora disparuta Biblioteca din Alexandria si a reaprinde o parte din stralucirea intelectuala pe care primul centru a reprezentat-o candva. Sa speram ca existenta unei noi biblioteci universale va demonstra, cel putin in spirit, ca vechea biblioteca nu s-a pierdut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu