Articol scris de Oreste Teodorescu si publicat in revista Tango
Ader la acest indemn!
Sa-ti vorbesti de rau tara, este ca si cum ti-ai injura, umili si chiar batjocori, mama. Daca Cerul este Tatal Cosmic, iar Pamantul – Mama Gea, atunci toti oamenii se pot considera frati, in marea familie a umanitatii.
Daca am intelege ca destinul nostru individual este legat fundamental de cel al poporului din care facem parte, n-ar mai exista abuzuri, ticalosii, fara de legi. Caci nu poti fi doar tu extrem de bogat, iar vecinul tau ultrasarac, caci tot istoria ne invata ca acest tip de dezechilibru genereaza revolte, revolutii, razboaie.
Pilda Sodomei si a Gomorei ne invata ca atunci cand un popor intreg este viciat, alterat, cand nu mai exista macar un individ luminat de adevar, care sa aduca Lumina, atunci el este sortit pierii.
Slava Domnului, in ciuda atator evenimente discutabile prin care a trecut si trece tara noastra, au existat intotdeauna spirite care sa echilibreze balanta. Avem un salvator mesianic in fiecare domeniu vital el existentei si va rog sa-mi permiteti o foarte sumara nominalizare:
Ader la acest indemn!
Sa-ti vorbesti de rau tara, este ca si cum ti-ai injura, umili si chiar batjocori, mama. Daca Cerul este Tatal Cosmic, iar Pamantul – Mama Gea, atunci toti oamenii se pot considera frati, in marea familie a umanitatii.
Daca am intelege ca destinul nostru individual este legat fundamental de cel al poporului din care facem parte, n-ar mai exista abuzuri, ticalosii, fara de legi. Caci nu poti fi doar tu extrem de bogat, iar vecinul tau ultrasarac, caci tot istoria ne invata ca acest tip de dezechilibru genereaza revolte, revolutii, razboaie.
Pilda Sodomei si a Gomorei ne invata ca atunci cand un popor intreg este viciat, alterat, cand nu mai exista macar un individ luminat de adevar, care sa aduca Lumina, atunci el este sortit pierii.
Slava Domnului, in ciuda atator evenimente discutabile prin care a trecut si trece tara noastra, au existat intotdeauna spirite care sa echilibreze balanta. Avem un salvator mesianic in fiecare domeniu vital el existentei si va rog sa-mi permiteti o foarte sumara nominalizare:
medicina-Nicolae Paulescu, inventatorul insulinei;
aerodinamica -Henry Coanda, inventatorul motorului cu reactie;
in 1827, Petrica Poenaru inventeaza stiloul;
Victor Babes scrie primul tratat de bacterologie din lume;
Alexandru Ciurcu inventeaza prima ambarcatiune cu reactie in 1886;
Emil Racovita devine parintele biospeologiei, in 1904;
un an mai tarziu, Augustin Maior inventeaza telefonia multipla;
tot noi am dat primul inginer femeie din lume in persoana doamnei Eliza Leonida Zamfirescu si desigur lista se poate intinde pe multe pagini,
sa-i mai amintim doar pe Traian Vuia, inventatorul pneurilor la terenul de aterizare al avioanelor,
sa ne mutam putin in sfera artelor si a filosofiei amintindu-ne de Lucian Blaga, si de minunata sa „Trilogie a Cunoasterii”,
de Mircea Eliade, cu a sa ultracuprinzatoare „Istorie a credintelor si ideilor religioase”,
de Eugen Ionescu, parintele teatrului absurd; samd.
Din aceasta simpla enumerare ne putem da, lesne seama, cu nu suntem in nici un caz un popor de urangutani, violatori si trepadusi ai planetei. Ba chiar, dimpotriva si la nivelul cetateanului obisnuit, provenit dintr-o cultura izolata si dintr-o tara aflata mult timp la periferia preocuparilor europene, se poate observa un plus de calitati fata de altii si aici as sublinia vorbirea fluenta a unei limbi straine, cunostinte generale la un nivel acceptabil, deschidere catre cunoastere, lipsa dogmatismului, toleranta etc.
Departe de mine gandul protocronist ca Romania ar fi buricul pamantului, ca suntem un popor ales sau cine stie ce alte „arogante”, dar am certitudinea ca putem sta linistiti in centrul Europei, ca parteneri cu drepturi depline, tinand cont atat de mostenirea genetica si culturala, dar, mai ales de potentialul urias pe care il avem multidisciplinar.
Iata si aici cateva exemple:
romanii care lucreaza la cele mai performante nivele, pentru Bill Gates;
licitatiile internationale care se fac pentru tablourile lui Sabin Balasa, Ciucurencu, Iser;
spectacolele de teatru care ridica salilie de la Londra, Paris, New York, Tokyo...
Evident, trebuie sa ilustram cumva si rolul spiritual pe care Romania il joaca pe marea scena a lumii. Ortodoxia noastra, atat de apropiata de crestinismul primelor trei secole si care ne invata blandetea, smerenia, comunicarea neintrerupta cu Dumnezeu, micile nuclee isihastice care sunt un izvor nesecat de intelpciune si iubire. Ar trebui tradusi in cat mai multe limbi duhovnici ca parintele Constantin Galeriu, Arsenie Boca, Ilie Cleopa.
Cu siguranta, inflatia de demagogie si oportunism politic, ne-au facut sa ne jenam de cuvinte mari, de propriul steag arborat cu ocazia zilelor importante pentru tara, sa ascundem in strainatate originea noastra daco-romana, dar de aici si pana la efluviile de ura si mizerii perorate de diversi pseudo-intelctuali la adresa natiunii noastre este o cale lunga ce nu trebuie strabatuta niciodata.
Cred cu tarie in destinul si vocatia Romaniei, sunt indragostit iremediabil de peisajul tarii mele si, dupa ce am strabatut aproape intreaga lume, nu mai am nici un complex cu privirea la valoarea umana, intelctuala si spirituala a poporului meu. Si sunt convins ca doar reindragostindu-ne de propria tara, o putem salva si reconstrui pe temeliile solide ale intelpciunii, armoniei, frumosului si pacii!
aerodinamica -Henry Coanda, inventatorul motorului cu reactie;
in 1827, Petrica Poenaru inventeaza stiloul;
Victor Babes scrie primul tratat de bacterologie din lume;
Alexandru Ciurcu inventeaza prima ambarcatiune cu reactie in 1886;
Emil Racovita devine parintele biospeologiei, in 1904;
un an mai tarziu, Augustin Maior inventeaza telefonia multipla;
tot noi am dat primul inginer femeie din lume in persoana doamnei Eliza Leonida Zamfirescu si desigur lista se poate intinde pe multe pagini,
sa-i mai amintim doar pe Traian Vuia, inventatorul pneurilor la terenul de aterizare al avioanelor,
sa ne mutam putin in sfera artelor si a filosofiei amintindu-ne de Lucian Blaga, si de minunata sa „Trilogie a Cunoasterii”,
de Mircea Eliade, cu a sa ultracuprinzatoare „Istorie a credintelor si ideilor religioase”,
de Eugen Ionescu, parintele teatrului absurd; samd.
Din aceasta simpla enumerare ne putem da, lesne seama, cu nu suntem in nici un caz un popor de urangutani, violatori si trepadusi ai planetei. Ba chiar, dimpotriva si la nivelul cetateanului obisnuit, provenit dintr-o cultura izolata si dintr-o tara aflata mult timp la periferia preocuparilor europene, se poate observa un plus de calitati fata de altii si aici as sublinia vorbirea fluenta a unei limbi straine, cunostinte generale la un nivel acceptabil, deschidere catre cunoastere, lipsa dogmatismului, toleranta etc.
Departe de mine gandul protocronist ca Romania ar fi buricul pamantului, ca suntem un popor ales sau cine stie ce alte „arogante”, dar am certitudinea ca putem sta linistiti in centrul Europei, ca parteneri cu drepturi depline, tinand cont atat de mostenirea genetica si culturala, dar, mai ales de potentialul urias pe care il avem multidisciplinar.
Iata si aici cateva exemple:
romanii care lucreaza la cele mai performante nivele, pentru Bill Gates;
licitatiile internationale care se fac pentru tablourile lui Sabin Balasa, Ciucurencu, Iser;
spectacolele de teatru care ridica salilie de la Londra, Paris, New York, Tokyo...
Evident, trebuie sa ilustram cumva si rolul spiritual pe care Romania il joaca pe marea scena a lumii. Ortodoxia noastra, atat de apropiata de crestinismul primelor trei secole si care ne invata blandetea, smerenia, comunicarea neintrerupta cu Dumnezeu, micile nuclee isihastice care sunt un izvor nesecat de intelpciune si iubire. Ar trebui tradusi in cat mai multe limbi duhovnici ca parintele Constantin Galeriu, Arsenie Boca, Ilie Cleopa.
Cu siguranta, inflatia de demagogie si oportunism politic, ne-au facut sa ne jenam de cuvinte mari, de propriul steag arborat cu ocazia zilelor importante pentru tara, sa ascundem in strainatate originea noastra daco-romana, dar de aici si pana la efluviile de ura si mizerii perorate de diversi pseudo-intelctuali la adresa natiunii noastre este o cale lunga ce nu trebuie strabatuta niciodata.
Cred cu tarie in destinul si vocatia Romaniei, sunt indragostit iremediabil de peisajul tarii mele si, dupa ce am strabatut aproape intreaga lume, nu mai am nici un complex cu privirea la valoarea umana, intelctuala si spirituala a poporului meu. Si sunt convins ca doar reindragostindu-ne de propria tara, o putem salva si reconstrui pe temeliile solide ale intelpciunii, armoniei, frumosului si pacii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu