Theodor Aman - De la Pictura In portul Constanta la Muzeu in Bucuresti

Cand alegi sa citesti un articol ii dedici timpul tau. Timp pretios pentru ca e timp din viata ta. Selectia informatiilor pe care le citesti ar fi de preferat sa aiba la baza valorile personale.
Daca una dintre valori este frumusetea sau cultura, atunci te vei bucura de acest articol.

Am ales sa prezint o pictura si un muzeu sub amprenta Theodor Aman.

Pictura se numeste "In portul Constanta" si se afla in colectia Muzeului Municipiului Bucuresti conform siteului cimec.ro.

Peisaj marinul este reprezentarea portului Constanta, asa cum arata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In prim plan dreapta tarmul in panta, cu vegetatie si cateva personaje, iar in stanga apa marii. In planul secund se desfasoara, pe toata orizontala, promontoriul cu cateva cladiri si nave ancorate, inca o fasie de apa, ce ajunge la tarmul opus, din planul indepartat. Cerul, cu usori nori, gri alburii, ocupa treimea superioara a lucrarii.

Theodor Aman - pictor si grafician, pedagog si academician roman este  intemeietorul primelor scoli romanesti de arte frumoase de la Iasi si Bucuresti.

Theodor Aman reprezinta pentru istoria plasticii romanesti primul artist modern in adevaratul sens al cuvantului, influentand si grabind, in acelasi timp, prin activitatea sa in Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti, deschiderea spre modernitate si dezvoltarea instituționala artistica.

Atat Theodor Aman cat si Gheorghe Tattarescu au fost in 1864 intemeietorii Scolii de Arte Frumoase din Bucuresti.  Sursa: wikipedia

Muzeul Theodor Aman este una dintre cele mai frumoase resedinte particulare din Bucuresti, construita in anul 1868 dupa proiectele proprietarului, pictorul Theodor Aman. De asemenea, este una dintre putinele resedinte care nu au suferit modificari in decursul timpului, fiind prima casa-atelier de artist din Romania.

De la planurile casei si decoratia exterioara (realizata in colaborare cu sculptorul Karl Storck) la decoratia interioara – pictura murala, vitraliile, decoratia pictata pe tamplarie, stucatura tavanelor, lambriurile atelierului si mobilierul casei – toate sunt reflectarea viziunii lui Theodor Aman.

Muzeul Theodor Aman a fost deschis in anul 1908 si este unul dintre cele mai vechi muzee memoriale din Romania. El pastreaza atmosfera vietii private din perioada Belle Epoque alaturi de cea mai mare parte a lucrarilor pictorului Theodor Aman.

Mai multe detalii pe siteul muzeului: https://muzeulbucurestiului.ro/muzeul-theodor-aman.html

Pentagon Vs Palatul Parlamentului

Ce credeti ca simte un american din Virginia care vine ca si turist in Bucuresti si stie ca aici exista o cladire care rivalizeaza cu cea de acasa de la el? Este curios sa o viziteze. La fel si eu. 

Dear Ryan, thank you for being my inspiration for this post! 

www.newyorker.com

Pentagon, Virginia, Statele Unite ale Americii 

Pentagonul este sediul central al Departamentului (Ministerului) Apararii Statelor Unite, situat in Arlington County, Virginia, SUA, simbol al celei mai puternice forte militare ale lumii. A fost proiectat de un american cu origini norvegiene, arhitectul George Bergstrom iar constructia a inceput in 11 Septembrie 1941. (va spune ceva aceasta data, nu? Atentatul din 2011 a reprezentat cel mai semnificativ atac estern asupra cladirii). 

Pentagonul este cea mai mare cladire de birouri din lume (desi am citit ca in prezent China se lauda cu una similara), cu o suprafata de 600.000 m2 din care 340.000 m2 sunt folositi ca spatiu pentru birouri. Vin si lucreaza zilnic aici 23 000 angajati, militari si civili. 

www.parsons.com

Numele sau vine desigur de la figura geometrica cu cinci laturi, constructia are 5 etaje deasupra solului, doua niveluri de subsol si 5 coridoare inelare pe etaj, cu un total de 28.2 km de coridoare. Pentagonul include o curte interioara de 20.000 m2 care are forma unui pentagon, cunoscuta sub numele de "Ground Zero" Punctul Zero o denumire care provine din timpul Razboiului Rece, cand se credea ca Uniunea Sovietica targeta zona pentru izbucnirea razboiului nuclear. 

Ce semnificatie are forma constructiei? Pentagonul cu varful in sus este asociat cu forma corpului omenesc, simbolizand perfectiunea umana. Pentagonul cu varful in sus este simbolul aspiratiei catre inalt, al inaltarii catre Divinitate. Este plin de forta spirituala, este complex si dinamic. 

www.kjmaclean.com

Pentagonul este inrudit geometric si simbolic cu steaua cu cinci varfuri. Unind toate varfurile pentagonului se obtine steaua care este un puternic simbol magic, poate chiar cel mai vechi si puternic dintre simbolurile magice. Inversata, steaua cu cinci varfuri este un simbol negativ care canalizeaza energiile descendent. Deoarece are o latura orizontala, de baza, figura semnifica si stabilitate, imbogatind astfel gama de semnificatii. 

Pentagonul este figura geometrica de aur deoarece contine in chip magic raportul de aur. Astfel, intersectia diagonalelor unui pentagon genereaza proportia de aur. 

Palatul Parlamentului Bucuresti Romania 

Edificiul amplasat in centrul istoric al Bucurestiului are o suprafata de 365.000 mp inscriindu-se in Cartea Recordurilor la categoria Cladiri Administrative pe locul doi in lume ca suprafata si pe locul trei ca volum. 

Dimensiunile cladirii in forma de piramida fara varf sunt: Inaltime 84 m (deasupra cotei zero a parterului), Lungime 275 m, Latime 235 m. Are 12 niveluri la suprafata si 8 subterane (inclusiv un adapost antiatomic). Cladirea are aproape 1.000 de incaperi! 

romanialapas.ro

Ideea de a ridica un asemenea edificiu monumental era mai veche, dar ea s-a concretizat in anul 1984. Proiectul intitulat initial "Casa Republicii", ulterior "Casa Poporului" si devenit in final "Palatul Parlamentului" avut un cost total de peste 3 miliarde de dolari! Eclectic ca stil, aici se intalnesc elemente traditionale ale arhitecturii romanesti, predominand stilul brancovenesc, unele decoratiuni ale artei noastre populare (rozeta, soarele, motive decorative specifice incrustarii in lemn), dar si influente ale stilului renascentist, germanic si baroc. 

Acest ansamblu arhitectonic reuneste cantitati impresionante de marmura, otel, beton si lemn, dar si un volum foarte mare de munca. Materialele utilizate sunt de provenienta romaneasca si se poate spune ca intreaga tara a contribuit cu ceva la construirea sau decorarea incaperilor. Impartit in 21 de corpuri, edificiul cuprinde spatii monumentale, sali fastuoase, saloane mari si holuri de dimensiuni generoase cu multe detalii ornamentale. 

In fata sa se deschide Piata Constitutiei din care porneste bulevardul Unirii pe care Ceausescu l-a dorit mai lat decat Champs Elysees. Intreaga artera este presarata cu fantini bogat ornamentate. 

Forma sa, triunghiul este in legatura cu cifra 3 si cu Trinitatea Divina - in crestinism; minte, trup si spirit in intelepciunea grecilor antici; Este un simbol al focului, al gandirii, al sentimentului. In toate culturile spirituale creatia apare prin mijlocirea a trei aspecte fundamentale, a celor trei campuri de forta: actiune, reactiune si neutralitate. 

Triunghiul are proprietatea de a amplifica energia a orice se afla in interiorul sau. Este reprezentarea in plan a piramidei privite din lateral. Triunghiul asezat cu varful in sus reprezinta masculinul, iar cel cu varful in jos femininul. Primul produce o crestere energetica, iar al doilea o scadere a campului energetic. Pentru cei interesati de efectul de piramida exista numeroase materiale pe net.

sursa cdep.ro, wikipedia

Prin Bucurestii lui Mircea Eliade

La mai multe idei de acest fel!

Sâmbătă, 28 martie, de la ora 17.00, ARCEN - Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate invită bucureștenii la un nou traseu - cultural pietonal, care va aduce în atenție o zonă reper pentru Bucureștii începutului de secol XX. 

Traseul „Prin Bucureștii lui Mircea Eliade” se va desfășura în fiecare sâmbătă și duminică, în perioada 28 martie – 5 aprilie, de la ora 17.00, în perimetrul străzilor: Mântuleasa – Romulus - Popa Soare - Dimineții - Pictor Romano - Sf. Ștefan – Plantelor – Negustori - Dumitru Stăniloae - Calea Moșilor - Sfinților, având ca punct de pornire Biserica Mântuleasa (str. Mântuleasa, nr. 20) și punct final pe str. Radu Cristian. 

Traseul - cultural ARCEN aduce pentru prima dată în fața publicului o serie de elemente de mitologie urbană (tramvaiul, liftul, fereastra, podul și pivnița, scara și trăsura), toate preluate din literatura fantastică a lui Mircea Eliade. 

Traseul „Prin Bucureștii lui Mircea Eliade” cuprinde istoria și poveștile mahalalelor Negustori, Sfinților, Mântuleasa și Vergului, legătura acestor locuri cu Mircea Eliade – casa cu mansardă, Școala Mântuleasa, Foișorul de Foc, casa lui Mircea Vulcănescu – dar și istoria prezenței personajelor lui Mircea Eliade în acest spațiu „încărcat de semne magice”. 

Traseul - cultural ARCEN se dorește a fi o alternativă pietonală a Capitalei, un traseu care valorifică patrimoniul construit și imaterial al Bucureștilor și care contribuie la salvarea memoriei orașului. Participarea la traseul „Prin Bucureștii lui Mircea Eliade” este gratuită. 

Dulce Romanie | Ce-mi doresc eu mie

 Un pic de rasfat dulce 

Astazi, de 1 Decembrie, sa vorbim "romaneste" despre arta culinara romaneasca, in ceea ce priveste dulciurile, care nu are o traditie foarte indelungata. Cofetarii romani au aparut in jurul anului 1700, ca urmasi ai genovezilor de la Caffa. 

In 1774 exista in Bucuresti un cofetar vestit Gheorghe Cofetarul, iar prin 1823 exista cofetareasa Paraschiva. Traind si adaptandu-se Orientului turcesc, cele mai multe dulciuri pe care acestia le vor face vor fi baclavale si sarailiile zacute in "ghiulsui" (apa de trandafiri). Pentru mestesugul lor cofetarii aduceau de peste hotare "coji de lamaie, portocale, de naramze", "chitre pentru dulceata" si zahar, numit si "maruntu praf". 

Cu timpul mestesugul a prins si cofetarii s-au inmultit, incepand sa imprumute si altora din dulciurile noastre. Ungurii au preluat de la noi cuvintele de dulceata si prajitura. 

Lucrurile se modifica esential odata cu raspandirea influentelor occidentale in bucataria romaneasca dupa 1821. Boierimea manca la Viena, Paris si Berlin, astfel din dorinta de deschidere catre modernitate se schimba si gusturile. 

Apar primele carti de bucate, ca de exemplu celebra culegere, temelie pentru bucataria moderna, de "200 retete cercate de bucate si alte trebi gospodaresti" a lui M. Kogalniceanu si V. Alecsandri. O bucatarie moderna si sofisticata insemna dintr-odata ceva mai mult decat sarmale si borsuri. 

Anul Marii Uniri 1918 aduce noutati in bucataria romaneasca, aceasta devenind un amestec de traditie autohtona, influenta orientala si occidentala, moderna... Pariziene prin fursecuri si limba vorbita aici, grecesti prin dulceturile lor, turcesti prin baclavalele si serbeturile lor, cofetariile din Bucuresti ofera ...o adevarata harta dulce. 

Momentul de glorie al cofetariei romanesti l-a marcat aparitia Casei Capsa infiintata de celebrul cofetar Grigore Capsa, cu studii inalte la Paris, ca elev al marelui Boissier. Toate retetele realizate de Capsa erau rezultatul unui talent iesit din comun si a unei creativitati pe masura. Grigore Capsa preia idei de la marii maestri cofetari francezi si creaza produse speciale cu ocazia unor evenimente speciale, sau care purtau numele unor personalitati importante din epoca.

Asa a aparut celebra prajitura Joffre, realizata cu prilejul vizitei in Romania a generalului Joffre sau "inghetata Rejeane", dedicata unei actrite franceze , care a sustinut cateva spectacole in Bucuresti. 

Bucataria romaneasca a fost influentata de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum ar fi conditiile geografice de clima, gradul de civilizatie, stadiul de dezvoltare al agriculturii si, nu in ultimul rand, de gusturile si preferintele generatiilor care s-au succedat de-a lungul timpului pe acest pamant.

Sursa: Facebook/ Zoomserie Constanta

Turismul in Bucuresti in top 100

Bucurestiul ocupa locul 55 in topul celor mai vizitate 100 de orase din lume de catre turisti straini, cu 2,1 milioane de vizitatori in 2010, in urcare cu 5,4% fata de 2009, depasind destinatii precum Atena, Rio de Janeiro sau Milano.

Topul releva declinul oraselor europene pe fondul crizei datoriilor de stat, care a afectat turismul din zona euro, si ascensiunea destinatiilor turistice din regiunea Asia-Pacific, aflata in plin boom economic.

Bucurestiul se plaseaza la mijlocul clasamentului, depasind orase precum Atena (locul 77, 1,7 milioane vizitatori straini, in scadere cu 7%), Munchen, Mexico City, Jakarta, Rio de Janeiro, Milano, Lisabona, Sao Paulo, Venetia, Florenta sau Washington DC.

Cele mai vizitate destinatii din Europa Centrala, de Est si Sud-Est

Din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est, Praga si Moscova au cei mai multi vizitatori (cate 3,7 milioane), urmate de Viena (3,5 milioane), Kiev (3,3 milioane), Budapesta (2,6 milioane), St Petersburg (2,5 milioane) si Varsovia (2,4 milioane). Bruxelles a depasit usor numarul de turisti straini inregistrat de Bucuresti, cu 2,2 milioane de vizitatori in 2010.

Cel mai vizitat oras din lume

Cel mai vizitat oras din lume in 2010 a fost Hong Kong, cu aproape 20 de milioane de turisti straini, urmat de Singapore (18,2 milioane) si Londra (14,5 milioane). Macau, capitala mondiala a jocurilor de noroc, a atras peste 13 milioane de turisti straini, cu 25,9% mai multi decat in 2009, ocupand locul al patrulea in top 100.

Singapore a atras cu 16% mai multi vizitatori decat in 2009, datorita programului guvernamental de dezvoltare a turismului, axat pe turismul de lux, organizarea de expozitii si conferinte, imbunatatirea conditiilor de cazare si serviciilor destinate turistilor si promovarea atractiilor si obiectivelor turistice.

Londra este cel mai popular oras european, datorita unei game largi de atractii si obiective turistice, apreciate de o plaja larga de vizitatori.

Cel mai vizitat oras de pe continentul american este New York, insa ocupa numai locul 8 la nivel mondial, cu 8,9 milioane de vizitatori straini in 2010.

Parisul este pe 9, cu 8,1 milioane de turisti straini, iar Roma pe 14, cu 5,6 milioane. Barcelona si Las Vegas ocupa locurile 16 si 17, cu 5,1 milioane de vizitatori fiecare.

Sursa:

Muzeul Antipa se redeschide

Muzeul Antipa din Bucuresti se va deschide publicului pe 17 septembrie dupa aproape trei ani in care a fost in renovare. Muzeul e de nerecunoscut dupa schimbarile radicale prin care a trecut, modul de expunere apropiindu-l de standardele europene. Circuitul muzeal a fost refacut in totalitate, exponatele regrupate, iar modul de expunere a fost transformat radical.

"La subsol se afla exponate care redau biodiversitatea din Romania. La parter se afla exponate animale din intreaga lume, iar la etaj - o serie de colectii, printre care se numara Cabinetul lui Grigore Antipa, expozitia de minerale si roci, Sala Fosilelor, Sala Insectelor, sala trofeelor etc", a declarat miercuri directorul muzeului Dumitru Morariu, in timpul unei vizite organizate pentru presa.

Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" va putea fi vizitat de marti pana duminica inclusiv, in intervalul orar 10.00 - 20.00 (la ora 19.00 intra ultimul vizitator), pretul unui bilet intreg fiind de 20 de lei. Lunea, muzeul este inchis.

In muzeu sint expuse circa 2.000 de exponate, dintre care 37 sint exemplare noi, primite de muzeu anul acesta. Cele mai spectaculoase exponate sint ursul alb, foca, oaia canadiana, vulpea polara si un cap de elefant apartinind unui exemplar de 75 de ani.

Printre noutatile muzeului se numara o diorama de 17 m lungime, o pestera artificiala de 20 m lungime si cea mai mare proiectie digitala a unei ploi din savana.

Muzeul va avea cinci sali in care se vor proiecta documentare, 66 de infotouch-uri, proiectii 3D, plasme si sisteme interactive de prezentare a exponatelor. Noua organizare a muzeului prevede spatii destinate interactivitatii, sali multimedia si compartimente amenajate ca laboratoare, in care vizitatorii vor putea face sau asista la experimente stiintifice, demonstratii si lucrari de laborator.

Sursa:

Castelul Tepes din Bucuresti – Strict secret

Castelul Tepes din Bucuresti, o adevarata bijuterie arhitectonica, sta inchis de mai bine de doi ani, pentru lucrari de reconsolidare si reabilitare. Stapanul castelului, Ministerul Apararii Nationale (MApN), refuza sa dea detalii despre soarta fortaretei care ar putea atrage foarte multi turisti.

Necunoscut pentru foarte multi bucuresteni, Castelul Tepes, o constructie de tip medieval din piatra si caramida rosie, se inalta printre copacii din Parcul Carol. Din 2004, gazduieste sediul Oficiului National pentru Cultul Eroilor (ONCE), departament aflat in subordinea si coordonarea MapN.

Castelul Tepes din Bucuresti este copia fidela a cetatii Poenari. Nu este vechi de sase secole, ci are doar putin peste o suta de ani si a fost construit de catre regele Carol I (aprilie 1866 – 10 octombrie 1914), un iubitor al lui Vlad Tepes.

Castelul a fost inaugurat in 1906 in cadrul Expozitiei Generale a Romaniei, organizata in Parcul Carol cu ocazia aniversarii a 40 de ani de domnie a regelui. Prin Expozitia Generala a Romaniei, autoritatile de la Bucuresti au vrut sa arate vizitatorilor, printre care multi straini, modul in care a progresat Romania in perioada 1866 – 1906.

Construit dupa planurile arhitectilor Stefan Burcus si V. Stephanescu si reproducand, la o scara mai mica, Cetatea Poenari, Castelul Tepes a avut un scop pragmatic. Astfel, Carol I a comandat ca in turnul fortaretei, inalt de 23 de metri si cu un diametru de 9 metri, sa fie montat un rezervor de apa din fonta cu o capacitate de 200 m3.

Bazinul de apa, turnat in atelierele lui Oscar Maller, a devenit nefunctional insa, la scurt timp dupa ce Regina Elisabeta (1869-1916) a deschis Expozitia, in acordurile a 100 de trambitasi si a salvelor trase de bateria de la Calafat.

Printr-o scara de lemn, in spirala, se urca pe o platforma de unde, din turn, se poate admira Parcul Carol si panorama Bucurestilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor de lemn, sustine turnul ca sa nu se prabuseasca, iar in dreapta se afla un zid crenelat de piatra, terminat in colt cu un alt turn de dimensiuni mai mici. Toata constructia a fost imbracata in piatra si in caramida rosie.

Dupa inaugurare, in Castelul Tepes au fost organizate expozitii cu frumoase tablouri cu motive religioase, pentru care familia regala a venit de nenumarate ori. Totodata, incepand cu 1914, din turnul fortaretei, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice.

In anii ’20, Castelul Tepes a devenit cazarma pentru corpul de garda care apara Mormantul Ostasului Necunoscut.

In 1942 – 1944, dupa demolarea fostului Palat al Artelor (construit tot pentru Expozitia Generala a Romaniei si grav afectat de cutremurul din 1940), situat pe locul actualului Mausoleu din Parcul Carol, in apropierea cetatii au fost amplasate baraci pentru militarii care lucrau la evacuarea molozului. Considerandu-le prada de razboi de la germani, baracile au fost consficate de catre soldatii sovietici, ajunsi la Bucuresti in 30 august 1944.

Din septembrie 2004, prin Hotararea de Guvern nr.1585, Castelul Vlad Tepes a devenit sediul Oficiului National pentru Cultul Eroilor (ONCE).

In 2009, imaginea Castelului Tepes, in care turistii romani sau straini nu prea au avut acces, se afla pe coperta unui ghid turistic suedez dedicat tarii noastre. Castelul Tepes era prezentat drept unul dintre obiectivele turistice de interes ale Capitalei, in anul cand la Bucuresti a fost sarbatorita implinirea a 550 de ani de la prima atestare documentara a orasului.
Sursa: Foto: Mihaela Stoica

Gradina Botanica din Bucuresti

Gradina Botanica "Dimitrie Brandza" a Universitatii din Bucuresti a sarbatorit anul trecut 150 de ani activitate. Infiintata in anul 1860, in timpul domniei lui Al. I. Cuza, Gradina Botanica din Bucuresti este o institutie de cultura, educatie si cercetare, un factor activ in procesul general de constientizare a relatiei dintre om si natura, prin prisma necesitatii conservarii diversitatii vegetale.

Cu ajutorul campaniei “De 150 de ani invatam de la natura”, Gradina Botanica din Bucuresti ne indeamna sa redescoperim natura si sa invatam de la ea, sa redevenim responsabili si sa traim in echilibru cu mediul inconjurator.

Gradina Botanica din Bucuresti este organizata pe sectoare: unele sunt amplasate in aer liber, fiind populate cu plante anuale sau perene, rezistente la conditiile iernilor de campie, altele sunt amplasate in spatii acoperite in care plantele vii sau conservate in diverse moduri sunt protejate cu grija.

SECTOARE EXTERIOARE
SECTORUL DECORATIV, este amplasat la intrarea in Gradina Botanica, se intinde pe o suprafata de circa 5000 mp. si a fost infiintat in anul 1956. Rolul lui este de a asigura tot timpul anului un decor atat prin diversitatea si culoarea florilor cat si prin formele de crestere si coloritul frunzelor unor plante. Cumuleaza in acest sens aproximativ 500 de specii de plante lemnoase si erbacee, cultivate in grupe mari sau pe pajisti extinse, astfel dispuse incat sa incante vizitatorul inca de la primii pasi.

SECTORUL PLANTE RARE a fost amenajat in 1962 si cuprinde in prezent specii endemice, rare sau amenintate la nivel national si european. Conditiile de mediu ce pot fi asigurate in cadrul gradinii, permit cultivarea cu succes in special a taxonilor proveniti din Dobrogea, sudul Munteniei si Tohani.

SECTORUL PLANTE MEDITERANEENE cuprinde peste 100 de specii cu origine mediteraneana, dintre care unele se regasesc si in flora spontana a tarii noastre, in regiuni cu climat asemanator cum ar fi sudul Dobrogei, al Olteniei si Banatului.

SECTORUL GRADINA ITALIANA organizat in forme geometrice este localizat in imediata apropiere a Institutului Botanic, intre doua alei cu castani impunatori si platani tineri, marginite de benzi late de Euonymus radicans. Sectorul este reprezentat de un parter gazonat, de forma dreptunghiulara, prevazut cu extremitati rotunjite. Prin amplasare, deschidere, eleganta indusa de geometria aranjamentelor vegetale, acest sector ofera vizitatorilor un loc de repaus placut si relaxant.

SECTORUL FLORA DOBROGEI este localizat pe o colina, ca simbol al reliefului predominant din Dobrogea. O serie de specii rare si caracteristice, adaptate la conditiile specifice de clima ale acestei regiuni sunt cultivate pe platoul si pe versantii acestei coline.

SECTORUL MUNTII CARPATI reda in miniatura lantul Carpatic cu flora sa erbacee, arbustiva si arboricola.
SECTORUL COLINA CONIFERELOR cu cascada reprezinta o zona de atractie semnificativa pentru publicul vizitator. Sectorul insumeaza atat conifere autohtone, cat si din alte zone ale globului, cum este monumentalul chiparos de balta (Taxodium distichum), originar din America de Nord, aclimatizat foarte bine in Gradina Botanica din Bucuresti. Conditia esentiala a persistentei acestui sector este reprezentata de functionarea cascadei.

ROSARIUM, un sector in care trandafirii uimesc prin diversitatea formelor si culorilor, ocupa o suprafata de aproximativ 0.7 ha si a fost reamenajat incepand cu anul 1976. Insumeaza in momentul de fata aproximativ 130 de soiuri cu talie diferita.

COLECTIA DE IRIS este situata in apropierea rozariului, cuprinde 7 specii si peste 100 de soiuri de Iris germanica.

SECTORUL PLANTE UTILE se afla in imediata apropiere a serelor de expozitie. Cea mai mare parte este reprezentata de specii cu utilizari in medicina populara sau pentru obtinerea unor produse farmaceutice.

SECTOARE INTERIOARE
Serele de expozitie sau serele mari pun la dispozitia vizitatorilor o diversitate de specii de plante din cele mai diferite zone ale Terrei. Conditiile speciale de temperatura si umiditate de care beneficiaza in aceste spatii interioare, faciliteaza dezvoltarea si perpetuarea lor. Cele opt compartimente existente, cu destinatii precis stabilite inca de la proiectare, adapostesc colectii de plante grupate in functie de conditiile ecologice specifice mediului lor natural: colectia de palmieri, de ficusi, de filodendroni, orhidee, ferigi exotice, plante subtropicale, plante tropicale de apa si de zone umede, plante suculente, cactusi, bromelii.

Pavilionul central al serei este Palmariul, cu o suprafata de aproximativ 600 mp si o inaltime de 18,5 m este destinat colectiilor de plante inalte: palmieri, ficusi, filodendroni, liane de talie mare..
Colectia de palmieri include peste 40 de specii originare din China, India, California, Africa, Indochina etc.

Din Palmariu se trece in Compartimentul Orhideelor care adaposteste 36 de specii de orhidee deosebit de frumoase, cu flori de forme si culori diferite, prin care natura, uimeste inca o data sufletul vizitatorului.

Urmatorul compartiment, Compartimentul Ferigilor Exotice, adaposteste o frumoasa si bogata colectie, cu specii din aproape toate zonele calde ale globului.
Marea diversitate a lumii vegetale se dezvaluie in continuare vizitatorului in urmatorul compartiment, Compartimentul Plante Mediteraneene, Subtropicale. Rondul central este populat cu specii de citrice (lamai, portocali, grape-fruit si mandarini) de dimensiuni mari, care incanta prin parfumul florilor, bogatia si coloritul fructelor.

Deosebit de spectaculos prin bogatia de forme si culori a speciilor componente este Compartimentul Plante de apa - tropicale. Bazinul central adaposteste o colectie de nuferi tropicali (Nymphaea odorata, N. capensis si N. rubra). Marginea bazinului este strajuita de plante mari de Pandanus veitchi, specie originara din Polinezia, alaturi de care se regasesc specii de Echinodorus, Sagittaria etc.

Sursa: http://www.gradina-botanica.ro/organizare

Muzeul National Cotroceni, Bucuresti

Domnitorul Serban Cantacuzino (1678 - 1688) a ridicat, intre 1679 - 1681, la vest de orasul Bucuresti, cea mai importanta ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. In cadrul acestuia se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - asemanatoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Arges - precum si grandiosul palat domnesc, edificat in spiritul baroc - specific civilizatiei occidentale europene a acelor vremuri.

Daca de-a lungul vremii Cotrocenii au servit drept resedinta domneasca, din 1895, noul palat, ridicat de statul roman, era destinat printului mostenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Printesa si, ulterior regina Maria a lasat la Cotroceni o amprenta inconfundabila, personalizare care poarta pecetea spiritului sau cu inclinatii vadit artistice.

Ansamblul Cotroceni este un caz unic in cuprinsul urbei bucurestene (dar si la nivelul teritoriului national) in ceea ce priveste multitudinea partilor sale componente, variate din punct de vedere al functionalitatii si destinatiei. Unicitatea sa este reflectata si de faptul ca, de-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni integra constructii cu caracter laic de o mare varietate (palatul domnesc - transformat ulterior intr-unul nou, destinat mostenitorului tronului Romaniei, vechile pivnite domnesti - existente si astazi, pavilionul sau foisorul, anexele palatului, manejul, remiza auto, casa gradinarului, serele, Azilul Elena Doamna), militar (obahta - corpul de garda), ecleziastic (manastirea: chiliile, cuhniile, trapeza - sala de mese, clopotnita, biserica - piesa centrala, casele egumenesti, capela azilului - pictata de Gh. Tattarescu), feroviar (gara regala), exotic (casa amerindiana aflata in parcul palatului), monumente funerare (al micutei principese Maria, ale sotilor Davila), o intinsa gradina (o parte va deveni gradina botanica), campul de exercitii si solemnitati militare, bariera oraseneasca cu acelasi nume.

Fiecare interior incearca sa recompuna decorativ, cat mai fidel, un stil dupa rigorile istorismului, de exemplu, s-a pastrat in forma aproape nealterata de interventiile ulterioare ansamblul Holului de Onoare, compozitie decorativa ce aminteste de Opera din Paris, realizata de Charles Garnier, in stilul neoclasic francez. Un lung coridor, in acelasi stil cu Holul de Onoare, conduce la primul etaj catre prima incapere a palatului – Sufrageria Germana – decorata in stilul neorenasterii germane si restaurata conform conceptiei decorative din perioada Gottereau.

Urmeaza Salonul de Vanatoare, decorat in stilul neorenasterii italiene, ce aminteste decoratia originara si Salonul Florilor, salon a carui decoratie murala reprezinta optiunea arhitectului restaurator.

In vecinatatea lui se afla Cabinetul de Lucru al regelui Ferdinand (Biblioteca), singurul spatiu din muzeu care nu a necesitat lucrari de restaurare. In epoca, biblioteca adapostea bogatul fond de carte de botanica al regelui Ferdinand. In prezent este expus aici un fond de carte care a apartinut familiei regale a Romaniei.


Marele Salon de Receptie, reamenajat intre 1925-1926 de catre arhitectul roman Grigore Cerchez in stil neoromanesc, se invecineaza si se continua stilistic cu Sufrageria Regala Cotroceni.

La etajul II al muzeului Cotroceni se pot vizita apartamentele fostei familii regale si anume: dormitorul si sufrageria decorate in stilul neorenasterii germane, Salonul Oriental folosit initial ca atelier pentru pictura si pirogravura de catre Regina Maria, urmat de apartamentul regal, salonul Henrich al II-lea si apartamentul francez. Mai poate fi vizitat dormitorul Reginei Maria, restaurat conform variantei din 1929 si Salonasul Norvegian, ansamblu unic ce reprezinta o reamenajare a budoarului Reginei Maria. Ultimul apartament, realizat in stil francez, este plasat in spatiul ocupat in perioada Gottereau de camera copiilor.

Cotroceni este singura resedinta din intreg teritoriul romanesc care a cunoscut folosinta cea mai indelungata, de la sfarsitul secolului al XVII-lea si pana in prezent.

Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti, Bucuresti

In 1936 lua fiinta la Bucuresti, in Parcul Herastrau, unul din primele muzee etnografice in aer liber din Romania si din lume: Muzeul Satului.

In anii `30, in Europa, existau doar doua muzee in aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) si Muzeul Bigdo din Lillehamer (Norvegia ). In tara noastra, la vremea respectiva, isi avea deschise portile, pentru public, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul "Hoia", de la Cluj, fondat in 1929 de catre profesorul Romulus Vuia.

In Romania, ideea crearii unui muzeu in aer liber se infiripa inca din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In 1867, Alexandru Odobescu, eminent om de cultura, propune prezentarea, in cadrul Expozitiei Universale de la Paris, intr-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectura populara. Ceva mai tarziu, savantul Alex Tzigara Samurcas avea sa preconizeze aducera in Muzeul Etnografic, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala din Bucuresti, infiintat de el in 1906, a unor "gospodarii autentice si complete din toate regiunile mai insemnate locuite de romani".

Proiectul sau se va concretiza prin expunerea, in 1909, in acest muzeu, a casei "Ceauru", adevarata bijuterie arhitectonica in lemn, din zona Gorj. Toate aceste initiative au constituit premisele intemeierii celor dintai muzee etnografice in aer liber de la noi: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia, de la Cluj, cu specific regional, si Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucuresti, cu caracter national.

Deschiderea oficiala a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, in prezenta regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o saptamana mai tarziu, 17 mai 1936. Noul muzeu trebuia "sa placa nu numai ochiului, ci si sa infatiseze lucruri adevarate", el fiind, in viziunea sa " un muzeu sociologic al satului romanesc de azi" , "un sat-muzeu", sinteza a tuturor satelor din intreaga Romanie.
Odata cu Revolutia din decembrie 1989, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" isi recapata individualitatea, prin separarea de muzeul cu care fuzionase, actualul Muzeu al Taranului Roman. Sunt regandite. si reconfigurate toate activitatile muzeului.

In prezent, expozitia permanenta cuprinde 121 de complexe distincte, totalizand 338 de monumente, iar patrimoniul mobil insumeaza 53828 obiecte. Aceasta a insemnat nu numai o crestere a patrimoniului, ci si o diversificare a lui. Intre monumentele recent transferate in muzeu, respectiv la inceputul anului 2003,se afla biserica din Timiseni (jud.Gorj): monument de o deosebita valoare pentru arhitectura rurala religoasa veche (1773) si pentru arta executiei picturii.

Pe langa patrimoniul din expozitia in aer liber si din colectii, muzeu detine si un bogat fond documentar de o imestimabila valoare istorico-etnografica. Acest fond este alcatuit din colectii de manuscrise, studii, schite, desene, relevee, planse, clisee pe sticla, filme, negative alb-negru si color, fotografii, ce provin atat din cercetarile pe teren ale echipelor de monografisti care au contribuit la fondarea Muzeului Satului cat si din investigatiile ulterioare.

Obiectele de arta populara, creatii ale mesterilor contemporani, puse la dispozitia vizitatorilor prin magazinul muzeului, au nu numai semnificatia de obiecte-amintiri, ci si rolul de a contribui la educarea publicului pe linia bunului gust, a discernerii valorilor, de non-valori, a ceea ce este autentic de ceea ce este kitsch.

Mai putin prezent inainte de 1989 in viata stiintifica si muzeala internationala, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" a reusit, in ultimii treisprezece ani, sa fie un partener activ in relatia cu diferite institutii cu vocatie similara cu a sa, din Europa si din alte colturi ale lumii. Dovada o constituie atat prezenta specialistilor straini la colocviile cu caracter international organizate de Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" sub genericul "Satul european azi", la sesiunile Asociatiei Muzeelor in Aer Liber , cat si participarea cercetatorilor si muzeografilor institutiei la manifestarile stiintifice realizate de institutiile de profil din alte tari, ca si colaborarile pe linie de cercetare cu diferiti parteneri europeni (Misiunea Patrimoniului Etnologic din Minsterul Culturii din Franta, Muzeul National de Arte si Traditii Populare din Paris, Ecomuzeul Grandes Landes din Sabres - Franta, Muzeul Szolnok din Ungaria etc.).
Sursa: http://www.muzeul-satului.ro